Sari la conținut
HiFi Tech

  • Audiophile Blog

    Arată toate categoriile
    • HiFi Tech
      “Tracy Chapman” este albumul de debut  auto-intitulat al cantaretii Tracy Chapman. A fost lansat pe 5 aprilie 1988, de catre Elektra Records. Tracy Chapman se incadreaza ferm in traditia clasica a cantaretului / compositor. Sunetul propus ascultatorilor  aminteste de perioada anilor ’70. Daca nu ai informatii despre anul aparitiei acestui album, poti sa il confunzi cu o inregistrare din acea perioada. 
      Am ascultat albumul undeva la inceputul anilor ’90. Imi amintesc de o discutie purtata cu un amic meloman in care el afirma ca, Chapman a depasit-o pe Madona ca popularitate in USA. Discutia se petrecea la intrarea in holul blocului in care locuiam, nu intr-un club extravagant dedicat pasionatilor de muzica din orasul meu natal. Acestea erau vremurile. Asa a inceput generatia MTV sa descopere muzica. Stateam cu orele in fata televizorului si urmaream fascinati clipurile video difuzate de MTV. Seara ne intalneam in fata blocului si discutam despre muzica vazuta si ascultata la televizor.
      Te-ar putea interesa:
      Am inregistrat acest album pe o caseta, pentru sora mea mai mica. Eu fusesem inghitit de muzica rock si imi concentrasem atentia pe acest stil . Cu toate acestea, incercam sa am mintea deschisa si sa nu ratez alte oportunitati muzicale. Cand am auzit-o pe Tracy Chapman cantand pentru prima data, am fost cu totul captivant si, mai mult decat atat, in ziua aceea am renuntat la obisnuitele mele auditii de rock. Vocea ei usor androgina amintind de sunetul unui fagot, melanjul de ritmuri soul - blues - folk, simplitatea sunetului de chitara acustica, versurile adanc infipte in realitatea sociala, au fost o parte din motivele pasiunii mele pentru muzica ei. In ziua aceea tot ce imi doream era sa ascult Tracy Chapman fara oprire. Am schimbat caseta de pe o parte pe alta de cateva ori. 

      Albumul nu poate fi catalogat ca inovator. Greu de crezut ca asta isi dorea Chapman. Discul este un exemplu stralucitor de muzica folk contemporana cu influente de muzica soul, country si R & B. Spiritul anilor ’70 se simte in fiecare nota muzicala pe acest album. Versurile sunt incarcate socio-politic si amintesc de perioada de glorie a unor  legende venerate precum Bob Dylan și Joan Baez. 
      Totusi, de unde succesul acestui album? Ce il face sa fie un album iconic? Chapman a mixat teme contemporane sfarsitului anilor ’80 cu o abordare a productiei muzicale in forma sa clasica si tocmai asta este exact ceea ce face albumul distinctiv - aducea traditiile in present, anul 1988. Discul continua sa fie proaspat si acum, pentru ca muzica este transmisa curajos, simplu, intim si direct, iar subiectele abordate au ramas  actuale si in anul 2020. Un exemplu in acest sens este cantecul de deschidere al albumului, “Talkin' 'bout a Revolution”. Versurile traduse sunt urmatoarele: Nu stii, Ei vorbesc despre revolutie, Suna ca o soapta, Nu stii, Ei vorbesc despre revolutie. Ce poate fi mai actual decat aceste versuri. Ganditi-va la miscarea ‘Black Lives Matter’, la framantarile sociale cu care se confrunta Europa, la problemele miilor de refugiati din Orient obligati sa isi paraseasca casele din cauza razboiului.
      Pe disc se gasesc si cantece duioase, de dragoste, cum ar fi “Baby Can I Hold You”, “For My Lover”. Acestea completeaza fericit un album extraordinar, pe care il recomand din toata inima si care ar trebui ascultat cel putin odata in viata.
      Inchei recomandarea mea cu o scurta istorie Tracy Chapman.
      Artista este nascuta la 30 martie 1964, in Cleveland, Ohio. Este o cantareata si compozitoare americana. Cariera ei de muzician a inceput in anul 1988 cu albumul "Trancy Chapman". De atunci artista a lansat inca 7 albume. In cariera a castigat 4 premii Grammy si a fost nominalizata de 13 ori. Pe langa cariera muzicala, Chapman este cunoscuta si ca o activista puternic implicate in viata politica si sociala. Interesele ei in aceasta zona sunt canalizate catre drepturile omului.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Audioquest Niagara 3000 este un regenerator de curent alternativ construit de firma americana Audioquest. Tehnologia pe care o foloseste este brevetata si se numeste AC-Ground-Noise. Niagara 3000 este un un  filtru de curent alternativ liniarizat cu o latime de banda foarte larga. Datorita circuitului de corectie al puterii tranzitorii pasive / active, acest regenerator de curent  are un rezervor instantaneu de curent de peste 55 amperi la varf. Potrivit producatorului, Niagara 3000 corecteaza curentul fara sa il comprime. Din acest motiv poate fi folosit cu amplificatoare stereo de putere mare. 
       
      Introducere
      Curentul alternativ (AC) este  o tehnologie veche de un secol. A fost creata pentru lumini incandescente si motoare electrice. Nu a fost niciodată menita sa alimenteze circuitele analogice si digitale sofisticate utilizate in sistemele audio / video premium de astazi. Pentru atingerea unei latimii de banda mare si a unei game dinamice extinse, in prezent, trebuie sa obtinem un zgomot electric extraordinar de scazut pe o gama foarte larga de frecvente.

      Daca credeti ca exista un loc pe Pamant, care sa fie alimentat cu o tensiune alternativa adecvata pentru nevoile unui sistem audio – video premium, va spun sincer, nu exista. Avem sanse mai mari sa numaram stelele de pe cer cu ochiul liber, decat sa gasim un asemenea loc. Dupa cum am spus anterior, curentul alternativ este o tehnologie veche, inventata pentru un cu totul alt scop. Reteaua electrica este un generator urias de distorsiuni si zgomot. Adaugati frecventele radio pentru o imagine completa. Priviti in jurul vostru. Este simplu sa identificati existenta semnalelor radio transmise prin aer si chiar in liniile de curent alternativ. Adaugati sursele in comutatie de acasa (frigider, masina de spalat, incarcator telefon) sau cele care genereaza frecvente radio (Bluetooth, antene WiFi) si tocmai ati obtinut o imagine completa a modului in care sistemul vostru audio-video poate fi afectat. 
      Curentul alternativ din priza intra in circuitele sensibile din surselor digitale, amplificatoare, bluray playere si creaza distorsiuni, dar si pierderi de semnal la nivel scazut. Din pacate, rezultatul pentru ascultator nu inseamna modelarea  culorii tonale a sistemului sau crearea unui efect eufonic, ci mai degraba pierderea unei cantitati substantiale de semnal audio, care este acoperit de distorsiuni sau frecvente radio. Pierderea aceasta poate fi identificata prin masuratori si afecteaza in primul rand semnalele de nivel scazut. Acestea contin majoritatea armonicilor instrumentelor, frecvente inalte si o parte din informatiile imagistice sau spatiale.
      Daca aveti acasa un sistem audio-video performant si doriti sa maximizati performantele acestuia, atunci aveti nevoie de un regenerator de curent. Am explicat in prima parte a articolului motivele.
      Teste
      Am testat Audioquest Niagara 3000 in urmatorul sistem:
      Surse digitale: Yamaha CDS 3000, Luxman D-08u Ultimate Transport digital: Asus NUC (BIOS fine tuning) & Windows 10 (audiophile tuning) & Audirvana Amplificator stereo:  Luxman -590AX  Mk2 Boxe audio - Focal Electra 1038 Be Cablu interconect: Audioquest Wind Cablu boxe: Vicol Audio Cabluri curent: Audioquest Tornado, Blizzard
      Am folosit esantioane sonice cu muzica clasica, jazz si rock.
      Incep cu rock-ul pentru ca aici am simtit diferetentele cele mai mari. Am ascultat Led Zeppelin, Pink Floyd, Eric Clapton. Inregistrarile acestor artisti nu sunt audiofile. Sunt masterizate in stilul anilor ’70  si au distorsiuni audibile pe un sistem rezolut. In aceasta perioada  efectele audio adaugat la masterizare erau realizate pe console de mixaj analogice. Daca inginerul doarea sa creeze senzatia de spatiu folosea efectul numit reverb. Orice schimbare sonica presupunea si aditia unor distorsiuni armonice. Acestea pot fi placute pentru ureche - zgomot banda magnetica,  sau neplacute - distorsiuni pe bas, chitara electrica. In timpul auditiei convertorul digital se confrunta cu doua tipuri de erori care pot influenta sunetul final; distorsiunile analogice ale inregistrarii transferate in digital si erorile care pot aparea din cauza zgomotului si distorsiunilor sosite din reteaua electrica. Dupa cum puteti intui, rezultatul este o reducere a fidelitatii. Cu Audioquest Niagara 3000 folosit ca regenerator de curent, sunetul a capatat o dulceata placuta si a crescut nivelul detaliilor. Ascultam albume de muzica dragi, pe care le cunosc in amanunt, si am realizat ca exista mult mai multa muzica in aceste inregistrari. Toba mare a lui John Bonham, percutionistul trupei Led Zeppelin, se extinde dincolo de limita audibila. (50 hz este limita pana la care urechea umana percepe frecventele audio sub forma sunetelor muzicale. Sub aceasta frecventa sunetul se transforma intr-o vibratie usor deranjanta.)  Chitara lui Eric Clapton a capatat o stralucire si o textura suplimentara, iar vocea a devenit expresiva intr-un mod neasteptat. Am remarcat cum vocea isi schimba caracterul de mai multe ori, chiar si intr-o silaba cantata. Am descoperit informatii chiar si in pasaje ce pareau linistite. A urmat albumul  “The Dark Side of the Moon”. Intregul ansamblu sonic al albumului s-a deschis catre mine de parca as fi fost inghitit de o tornado. Ascultam muzica si ma intrebam. Oare aud sunete noi? Nu ma refer la sunete complete. Noutatea o simteam ca o codita sonica adaugata. Uneori mi se parea ca basul este mai curat si ca a disparut murdaria noroioasa care il acoperea. 
      Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol:
      De fiecare data cand am scos Audioquest Niagara 3000 din sistem, sunetul s-a modificat. Nu a fost ceva major, as minti cu nerusinare, dar dupa cateva minute de auditie fara Niagara 3000,  simteam nevoia sa il reintroduc in sistem. A fost o auditie comparativa. Acest tip de auditie este periculor pentru ca depinde si este influentat de atentia si puterea de intelegere a ascultatorului. Iti indrepti atentia catre un aspect al sunetului, apoi ceva se schimba. Auzi schimbarea, dar ceea ce s-a schimbat este modul in care asculti. Sunetul subiectiv este diferit de sunetul masurat, de undele de presiune care ajung in timpane.
      Pentru muzica clasica am folosit exclusiv inregistrari Reference Recordings. Cu Niagara 3000 scena  sonora s-a extins, mai ales in profunzime, iar imaginile sonore ale instrumentelor au capatat forme putin mai precise. Inchipuiti-va privind o fotografie  digitala cu o orchestra sinfonica la rezolutia de 4K . Puteti sa mariti aceasta fotografie fara ca detaliile subtile sa se estompeze. Chiar reusiti sa identificati informatii ascunse ochiului inainte. Acesta este castigul pe care il ofera Niagara 3000.
      Pe jazz situatia s-a repetat. Fara Niagara 3000 aveam senzatia ca am pierdut o parte din textura si caracterul inregistrarii. Stiam ca se poate mai mult si dupa cateva minute simteam nevoia sa introduc in sistem regeneratorul de curent.
       

      Concluzie
      Inainte de a va gandi sa cumparati un regenerator de curent Audioquest, ganditi-va la cateva aspecte. A) Puterea consumata de amplificatorul dumneavoastra. Un amplificator Pass Labs de 350 wati consuma de doua ori mai multa energie in momentele de solicitare maxima. In acest caz sunt sanse mari ca Niagara 3000 sa nu ofere suficient curent.  B) Scalarea sistemului. Exista posibilitatea ca un asemenea aparat sa nu ajute un sistem aflat in zona entry level. 
      Pentru mine, Niagara 3000 a insemnat un plus in zona de naturalete a sunetului, detalii, precizie a imaginii, adancimea si latimea scenei sonore. Sfatul meu este sa incercati un asemenea aparat. Un regenerator de curent alternativ bine proiectat poate oferi aceeasi calitate a sunetului tot timpul. Nu va mai trebui sa alergati noptile dupa magia sunetului de calitate alaturi de prietenul Jack Daniel’s sau amicul Hennessy. Stiu, cu totii iubim auditiile tarzii, cand sunetul sistemului este incantator, deoarece alimentarea cu curent alternativ este mai curata. Dar poate a venit vremea sa ne schimbam obiceiurile.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine. Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
       
       
    • Direct din epoca de aur a HiFi-ului japonez a sosit cu avionul amplificatorul integrat stereo Luxman L-590AX MK 2. Saracul a trebuit sa ramana in carantina doua saptamani pana sa ajunga in Piata Rosetti. De acolo am preluat eu transportul. A fost nevoie sa lupt cu cele 28 kg ale lui, fara cutiile in care a fost impachetat, pe treptele catre camera de auditie. Apoi a trebuit sa deschid cele trei cutii in care era impachetat si sa desfac toate elementele de protectie interna. Dupa ce am terminat cu activitatea de despachetat, am putut sa imi bucur privirea cu designul retro al acestui amplificator stereo integrat Made in Japan.
      Amplificatorul este nou. Din acest motiv rasina in care este invelit transformatorul de 615 wati incepe sa se simte in aerul respirat. Mirosul din camera ma duce cu gandul la cafeaua proaspat macinata. Ma simt de parca as fi intrat intr-o cafenea, doar ca la mine miroase a componente de calitate japoneze.  
      Luxman L-590AX MK 2 seamana cu o masina de curse clasica. Pe partea superioara sunt amplasate doua grile de racire, ce ii ofera un aspect desprins din filmele cu James Bond. Un fan al acestor filme se va gandi imediat la superbul Aston Martin DB5 de culoare argintie. Tot ce iti doresti este sa apesi acceleratia acestei masini minunate. Conectezi cd player-ul la amplificator, legi amplificatorul la boxe, apesi acceleratia pana la fund cu o melodie a trupei Metallica. Fiorul vitezei te cuprinde si simti nevoia sa maresti viteza (cresti volumul) pana la maxim. Ulrich calca apasat toba mare, Hetfield pare un villain inarmat cu o pusca automata, iar chitara bas a lui Trujillo musca din tine de parca ar fi dintii de otel ai lui Jaws. Asculti un album Metallica pe nerasuflate. 

      Cele doua vumetre asezate central pe panoul frontal lumineaza in galben auditia. Lumina lor galbena si dansul acelor de la stanga la dreapta sunt hipnotice. Ascult muzica si nu pot sa imi desprind ochii. Dupa cateva minute observ cele doua mari butoane rotunde asezate in margini. Unul este responsabil cu volumul, celalalt cu selectia surselor. Incastrate in nise circulare, in  partea de jos a panoului central, sunt pozitionate alte sase butoane cu utilitatea bine definita: Cartridge, Rec Out, Speakers, Bass, Treble, Balance. Pe acelasi panou frontal se afla o iesire de casti, butonul On /Off, Monitor, Separate. Tot acest ansamblu arata ca bordul masinii lui James Bond. Pana acum nu am vazut pe niciun amplificator audio stereo un buton numit Separate, sau Monitor. Las imaginatia sa zboare, apas butonul Separete, si lansez doua rachete cu raza scurta catre o imaginara masina plina cu villains inarmati pana in dinti cu arme automate.
      In spate amplificatorul are doua zone de conectare pentru boxe. Sunt numerotate A si B. Pot fi selectate de pe unul din butoanele asezate in fata. Exista conexiuni XLR, RCA, intrare phono, ground pentru pickup si conexiunea pentru cablul de curent. 
      Carcasa amplificatorului este impartita in doua culori. Culoarea argintie defineste partile centrale ale amplificatorului, iar griul acopera grila de racire si lateralele. Combinatia aceasta de culori, plus designul cu vumetre si butoane de diferite dimensiuni al partii frontale, creaza o senzatie puternica privitorului. Dupa ce ai vazut acest amplificator, nu ai cum sa treci indiferent pe langa el. 
      Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol:
      Luxman L-590AX  MK2 este un amplificator stereo bipolar cu topologie push-pull, oferind 2x30 wați @ 8 ohmi in clasa A si 2x60W @ 4 ohmi clasa A.  Demn de remarcat este circuitul de feedback negativ inovantor. Acesta a ajuns la versiunea ODNF 4.0 si este concentrat pe o distorsiune mai mica a frecventelor mari. Frumusetea evidenta a acestei solutii consta in ideea simpla de a aplica feedback doar pentru partea semnalului care arata o anumita distorsiune. Daca semnalul este OK, circuitul ramane in pauza. Pentru eliminarea interferentelor dintre cele doua canele capacitate de filtrare a fost marita. De asemenea preamplificatorul a primit un etaj tampon discret - combinatia de tensiune mare si impedanta mica creste factorul de amortizare si il imbunatateste cu peste 30%. Potrivit producatorului, efectul cumulativ al acestor schimbari evolutive are un efect pozitiv asupra tuturor parametrilor de sunet ai noului L-590AX MK2.
      Luxman L-590AX  MK2  foloseste un atenuator imbunatatit. LECUA 1000WM (WM inseamna Weighting Matrix) performeaza  fara pierderi si funcționeaza similar cu sistemul AAVA de la Accuphase, convertind astfel valorile tensiunii in curent pentru a regla gainul. Schimbarea pozitiei butonului VOLUM este detectata de senzori si evaluata de un microprocesor, care apoi controleaza comutatoarele de curent. Combinatiile rezultate creeaza un fel de matrice de valori, de unde și acronimul Weighting Matrix. Deoarece controlul volumului LECUA 1000WM nu are niciun efect asupra impedantei, raspunsul de frecventa si dinamica raman complet uniforme pe intreaga gama de atenuatoare. In plus, compania afirma ca LECUA 1000WM poate sa filtreze electronic interferentele RFI și EMI ale semnalului.
      Circuitul de alimentare foloseste un transformator de putere cu capacitate mare (615 wati) si un bloc de condesatori cu valoarea de 80.000 μF (10.000 μF x 8 ) intr-o maniera independenta L/R. Aceasta combinatie ofera atat putere instantanee, cat si stabilitate. 

      Am testat acest amplificator folosind urmatorul sistem:
      surse digitale - Yamaha CDS 3000, Luxman D-08 u Ultimate
      boxe audio - Focal Electra 1038 Be 
      interconect  - Audioquest, Kimber Cable, DIY Neotech by Jack
      cablu boxe – Vicol Audio
      filtrare curent: Audioquest Niagara 3000
      Muzica de test:
      Diana Krall - Love Scenes 
      Roger Waters – Amused to Death
      Nicu Alifantis – Nichita 
      Diana Krall
      Sunetul este rotund, gras si cu o viteza buna. Vocea Dianei se simte calda, ca o ploaie de toamna intarziata. Ciupiturile corzii contrabasului genereaza un reverb ce ofera o localizare precisa si aduce informatii suplimentare. Aceste informatii sunt traduse de creier in adancime si latime. Spatiul micii orchestre se deschide in fata ochilor si urechilor insetate de sunet. Pianul lumineaza scena asemeni unui reflector. Sunetul clapelor ofera contrast contrabasului  si chitarei electrice. Sunetul fiecarui instrument este bine definit, se simte clar si limpede ca apa unui izvor de munte. Frecventele medii sunt in mod traditional bune la Luxman, asa ca MK 2 exceleaza in redarea vocilor, oferind o separare excelenta. La cantecul ‘My Love Is’,  dinamica si tranzientii au fost la un nivel inalt, oferind culoare si contrast sunetului. Vocea este complet separata, basul nu acopera vocea, pianul nu acopera chitara, chitara nu acopera atingerile percutionistului. Ma simt de parca as privi o fotografie analogica imprimata pe hartie fotografica. Totul este natural. Nu exista nimic fortat.  
      Roger Waters
      Albumul este gandit sa ofere o dinamica uriasa, iar asta inseamna ca amplificatorul va fi supus la o presiune fantastica. De asemenea, sunetul instrumentelor si efectele sonice transforma scena intr-o prezentare dramatica complexa si greu de redat. Cu toate acestea amplificatorul, cu ai lui 30 wati, s-a descurcat mai mult decat onorabil. Nu am simtit ca pierde controlul in pasajele cu dinamica mare si nu au aparut ‘duritati’ sonice din cauza distorsiunilor. Scena a fost transparenta, instrumentele reale, iar Waters a avut o voce suficient de elastica incat sa ma convinga.  
      Nicu Alifantis 
      Nostalgia sonica a umplut camera. O inregistrare ce aminteste de vechiul studio Electrecord. Se simte ca artistul si inginerul au incercat sa ofere placere si realism muzical. Din pacate remasterul este comprimat si asta se aude imediat. Vocea, instrumentele, intregul fond sonor inregistrat pe banda analogica, este limitat in cativa decibeli. Din aceasta cauza, instrumentele si vocea sunt permanent insotite de o cantitate evidenta de zgomot alb (his). In ciuda acestui lucru m-am simtit bine ascultand muzica lui Alifantis. Tonurile vocii artistului au fost placute si emotionante. Instrumentele au avut acel sunet specific unei inregistrari masterizate la Electrecord  in anii ’80. Nu cred ca acest album a fost inregistrat in studioul Electrecord, dar asa a sunat pentru mine. Sonic, auditia a fost o intoarcere in timp, amintirea unui copilandru ce asculta muzica la un pick-up obosit. Mi-a placut mult aceasta senzatie, mai ales ca o primeam folosind un sistem audio contemporan. 
      Am ascultat amplificatorul folosind si o sursa digitala Luxman D-08u Ultimate. Sunetul s-a schimbat evident. A devenit usor mai muzical si au aparut detalii noi in cazul instrumentelor de suflat si al vocilor. In opinia mea acesta este un aspect important. Asta inseamna ca amplificatorul scaleaza cu sursa si ca sunetul poate fi imbunatatit daca se foloseste o sursa dintr-o gama superioara.
      In teste am folosit un filtru Audioquest Niagara 3000. Amplificatorul a fost conectat in iesirea destinata consumatorile care cer pana la 20 amperi, iar Yamaha CDS 3000 a fost conectat pe una din iesirile normale. Sunetul trecut prin filtrul Audioquest a fost placut, calm, muzical, detaliat, cu un noise floor scazut. 
      Concluzie
      Cu Luxman L-590AX  MK2  boxele dispar complet. Se  sterg literalmente din camera de auditie. Daca inchizi ochii, nu poti determina daca acestea sunt sursa muzicii sau o trupa de muzicieni live. Aceasta este principala lui caracteristica. Realism si muzicalitate intr-o imbratisare perfecta. 
      Luxman L-590AX  MK2  este o solutie sanatoasa pentru cei care doresc performante audiofile intr-un sistem audio cu boxe al caror  SPL depaseste 89 dB. Pentru mine, adevaratul stimulent oferit de L-590AX MK2 este modul in care imi permite sa ma intorc la epoca de aur a HiFi-ului. Aspectul sau retro, calitatea materialelor, tehnologia ascunsa in interior, sunetul corespunzator criteriilor moderne de evaluare, fac parte din punctele forte ale acestui amplificator stereo. Eu l-as cumpara doar pentru imaginea retro, dar voi puteti sa il cumparati si pentru restul calitatilor.
      Pro:
      - design retro
      - calitatea constructiei exterioara si interioara
      - clasa A
      - muzicalitate & trasparenta
      Contra:
      - are nevoie de o zona de ventilatie in partea superioara; nu puteti sa il asezati intr-un spatiu ingust
      - pretul 
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Acesta este primul interviu dintr-o serie dedicata dealerilor romani audio-video si Hi-Fi. In interviu gasiti informatii despre activitatea comerciala, marcile AV si HiFi importate, filosofia de sunet, relatia cu pasionatii de sunet, muzica si imagine.
      Astazi Razvan, proprietar AV Sound Company. Firma este cunoscuta de pasionati sub numele comercial AV Mall.
       
      Filmarea este HD. Apasati butonul 'settings' din partea de jos a videoclipului si schimbati rezolutia.
       
      Interviu realizat de,
      Robert Flescan
       
       
    • Astazi lansez o serie de articole cu recomandari ale unor albume muzicale care imbina calitatea inregistrarii cu a interpretarii.  Permiteti-mi sa incep cu o definitie a ceea ce inteleg prin 'muzica  audiofila'. Este o muzica cu o gama dinamica buna (dinamica wikipedia), cu detalii suficiente incat sa pot distinge diferitele instrumente si sa apreciez talentul muzicienilor. Prin comparatie, o inregistrare proasta se simte ca un perete de sunet fara detalii dinamice. Acum 15 ani, pe langa ascultatul muzicii, am inceput sa urmaresc  felul in care este masterizat un album. In toti acesti ani am descoperit ca, nu este usor sa gasesti inregistrari muzicale de calitate. Aceasta este experienta mea. Nu exclud posibilitatea ca pentru unii dintre voi sa fie o activitate usoara. Din acest motiv, va rog ca la sfarsitul articolului, sa impartasiti cu noi modul in care gasiti muzica de calitate. 
      In prezent descoperirea muzicii noi pare sa fi devenit o activitate simpla. Te abonezi la un serviciu de streaming si ca prin minune esti la un click distanta de milioane de albume. Atat de simplu sa fie? Experienta mea de ascultator hard-core imi sopteste contrariul. Streamingul muzical este direct legat de mobilitate, de ascultatul muzicii in casti in timp ce te deplasezi. Din acest motiv muzica prezentului este masterizata sa va atraga atentia. Este conceputa sa se auda tare, ca un perete compact de sunet. 
      Paragraful precedent precis va naste o razmerita printre adeptii ‘miscarii streamin-gului audiofil’. Imi imaginez cum ridicati mainile amenintatoare catre monitor si pe un ton autoritar spuneti – eu sunt abonat la Qobuz sau Tidal, servicii acestea transmit in format digital lossless. Sunteti indreptatiti sa va infuriati pe mine doar pe jumatate. Am sa explic. Receptia unui semnal digital lossless nu garanteaza calitatea inregistrarii.
      Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol:
      Un exemplu care imi vine in minte este trupa The National. Iubesc muzica lor, am fost la doua concerte, am cumparat  albumul ‘High Violet’ (favoritul meu), insa calitatea inregistrarilor este mizerabila. Scena sonora este oribila, nu exista nuante muzicale, sunetul este distorsionat. Am sa  atasez o imagine in sprijinul afirmatiilor mele folosind un alt album The National ca exemplu. Urmariti intervalul dinamic al albumului ‘Trouble Will Find Me’. Avem trei variante: cd, Qobuz, HD Tracks. Toate sunt ingrozitoare. Este vinovat serviciul de streaming in aceasta situatie? Nu. Ei nu fac altceva decat sa livreze catre ascultatori muzica asa cum a fost masterizata in studio. 
      Folosesc acelasi album pentru a continua demonstratia mea. Varianta pe disc de vinyl are un interval dinamic superior. Motivul acestei decizii are legatura cu comportamentul ascultatorului si nu cu calitatea unuia din formate. Daca streaming-ul este gandit pentru mobilitate, discul de vinyl  tinteste ascultatorii de muzica casnici. 

      Din pacate, lipsa unei garantii a calitatii inregistrarilor ne obliga sa cautam atent si cu efort acele inregistrari speciale. 
      Recomandari Muzicale Audiofile - Partea I
      Bill Evans Trio – Waltz for Debby
      Waltz for Debby  este unul din cele mai bune albume de jazz live din istoria muzicii. Albumul a fost inregistrat in ziua de 25 iunie 1961 in clubul de jazz Village Vanguard, New York, si lansat in anul 1962.  Cei mai multi oameni il cunosc pe Bill Evans din munca sa cu Miles Davis pentru albumul  ‘Kind of Blue’. Interpretarea sa magnifica pe acest album este suficienta pentru a-l face unul dintre cei mai mari pianisti de jazz din toate timpurile. ‘Waltz for Debby’ confirma geniul acestui pianist si ne ofera posibilitatea de a asculta muzica unuia dintre cei mai interesanti pianisti de jazz. Interpretarea la pian a lui Bill Evans este hipnotic de frumoasa, plina de un lirism incredibil, impresionant si jucaus. Ascultati acest album seara cu un pahar de vin in mana. Garantez o seara extraordinara.
      Album Dynamic Range – DR 14

       
      Camille Saint-Saens – Symphony No. 3 / Eugene Ormandy / Michael Murray
      Albumul a fost inregistrat  in ziua de 10 iulie 1962, sub bagheta dirijorului Eugene Ormandy, cu participarea organistului  Michael Murray si Orchestrei din Philadelphia. Aceasta este una dintre marile simfonii dedicate orgii si are un statut de blockbuster printre pasionati. Interpretarea este uimitor de fina, iar sunetul este extraordinar. Echilibrul dintre orga si orchestra este perfect. Pentru mine este una din cele mai bune inregistrari ale unei sinfonii pentru orga. 

       
      Anouar Brahem – The Astounding Eyes of Rita
      Albumul a fost inregistrat in anul 2008, in Italia, si a fost lansat de ECM in anul 2009. Brahem este unul din interpretii cei mai cunoscuti ai oud-ului. Datorita originilor sale  tunisiene muzica sa se afla la intersectia dintre cultura  Orientului Mijlociu si cea europeana. Ritmul oud-ului se impleteste perfect cu modernismul basului  electric si cu sunetul clarinetului, oferind un sunet usor ca firele de nisip purtate de vanturile desertului. Muzica este contemplativa, profunda, traditionala, chiar daca artistul foloseste interactiunea grupului pentru a-i conferi modernitate.
      Album Dynamic Range – DR 12

      Dead Can  Dance – Spiritchaser
      Spiritchaser este al saptelea album de studio Dead Can Dance. A fost inregistrat in Quivvy Church, Irlanda, studioul personal al lui Brendan Perry si lansat in anul 1996. In esenta acesta este un album care continua traditia trupei. Vocile lui Perry si Gerrard continua sa ne capteze atentia cu interpretarea lor eterica folosind un background muzical complex. Va sugerez sa fiti atenti la piesa ‘Nierika’. Partea de percutie este aigurata de cinci interpreti.
      Album Dynamic Range – DR 9
      Trivia:  Quivvy Church este o biserica construita in anul 1855, cumparata si renovate de Perry in 1993.

       
      Cassandra Wilson – Traveling Miles 
      Acesta este albumul cu numarul 13 din discografia vocalistei de jazz Cassandra Wilson. Inregistrarea a fost terminata in doua etape; Decembrie 1977 la The Hit Factory, New York si Mai / Septembrie 1998 la Bearsville, New York. A fost lansat pe piata la 23 Martie 1999. Este un omagiu impresionant adus lui Miles Davis,  care extinde abordarea eclectica a jazz-ului interpretat de Cassandra Wilson. Primit modest de critica, eu il consider curajos  pentru ca Wilson a indraznit sa adauge versuri muzicii lui Miles Davis.  
      Album Dynamic Range – DR 10

       
      Antonio Forcione & Sabina Sciubba -  Meet Me In London
      Un album produs si lansat de Naim Records in anul 1998. Duo-ului caruia i se alatura adesea basistul Davide Mantovani și, ocazional, alti cativa muzicieni, interpreteaza o muzica atmosferica. Pe disc veti gasi si cantece populare ca ‘Take Five’, ‘Could You Believe” de Al Jarreau, dar si câteva originale. Pe acest album talentul extraordinar al chitaristului Antonio Forcione  se intalneste cu vocea versatila, matura, puternica, a vocalistei Sabina Sciubba. Aceasta intalnire merita cautata si ascultata. Sonic, albumul este o adevarata sarbatoare a sunetului de calitate.
      Album Dynamic Range – DR 13

       
      Steely Dan – Gaucho
      Este al saptelea album de studio al trupei rock americane Steely Dan . A fost lansat pe 21 noiembrie 1980. Pentru a inregistra albumul, formatia a folosit cel putin 42 de muzicieni diferiti, a petrecut peste un an in studio si a depasit cu mult timpul acordat de casa de discuri pentru inregistrari. In 1982 albumul a castigat premiul Grammy pentru cea mai buna inregistrare neclasica si a primit nominalizari la premiile Grammy pentru albumul anului si cea mai buna interpretare pop a unui duo sau grup cu voce. Fara sa fiu un mare fan al muzicii acestui grup, sunt nevoit sa va atentionez asupra lui. Gaucho este considerat ca fiind unul din albumele iconice in cercurile audiofile americane. 
      Album Dynamic Range – DR 14

       
      Eiji Oue – Rachmaninoff: Symphonic Dances, Etudes-tableaux, Vocalise 
      Albumul a fost inregistrat in 2007.  Este una dintre capodoperele fonetice ale inginerului de sunet Keith O Johnson. Aceasta versiune este una din cele mai spectaculoase inregistrari captate pe disc, visul de aur al fanilor HiFi. Sunetul Reference Recordings ofera un adevarat spectacol auditiv cu o gama dinamica larga, impact dinamic puternic, profunzime orchestrala excelenta, gama medie sonora naturala si inalte cristaline. Acesta este un sunet complet, stralucitor, transparent si extrem de realist. 
      Album Dynamic Range – DR 15

       
      Va astept cu comentarii si sugestii in sectiunea dedicata de la sfarsitul articolului. Auditie placuta!
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • In articolul de astazi ar trebui sa scriu despre cablul de boxe AudioQuest ThunderBird Zero. Si asa o sa fie. Sau poate astazi voi incerca ceva nou. Stau in fata monitorului si ma gandesc cum sa va provoc intelectul, cum sa transform acest articol intr-un foc de artificii memorabil. Pretextul exista. A calatorit din USA in Europa cu avionul, are 40 de ani (istorie AQ), este cetatean american, adora impedanta boxelor si are ca principal hobby muzica. La prima vedere arata obisnuit. Asta daca poti trece cu vederea ciudatenia lui evidenta. Chiar in acest moment este lungit pe podea si conecteaza boxele Focal Electra 1038 BE la amplificatoul stereo Pass Labs Int 150. Seamana cu un visator indragostit de muzica, dar sa stiti, radacinile familiei sunt adanc infipte in stiinta si tehnologie. In anul 1988 tatal lui a patentat in USA  HyperLitz Conductor Construction, urmat in anul 2004 de un alt patent numit  Dielectric-Bias System. Weird, I know!
      Daca adun suma calitatilor (sau ciudateniilor) enumerate in frazele anterioare,  pot  afirma cu certitudine ca, tocmai am intalnit un audiofil american. Este carismatic, relaxat, iubeste sunetul de calitate, muzica si tehnologia audio. Intuiesc ca, in timp ce cititi textul, undeva in adancul sufletului ma invidiati si va ganditi ce ar trebui sa intreprindeti ca americanul sa ajunga  la voi acasa. Nu este complicat, insa va avertizez, o sa va intre pe sub piele. Sarmul lui hollywoodian se va imprastia prin toata muzica ascultata. Sunetul o sa va subjuge simturile. Intr-o secunda va veti trezi pe 30 Lincoln Center Plaza New York, in celebra sala a Operei Metropolitane. Eu asta am patit cand am ascultat Exotic Dance from the Opera.

      Caracteristici
      Audioquest ThunderBird Zero inglobeaza o serie de tehnologii inovatoare: Zero Tech, Ground-Noise Dissipation, Solid Perfect Surface Copper + (PSC+) Conductors, Carbon-Based Linearized Noise-Dissipation, 72v Dielctric-Bias System with Carbon Level Radio Frequency Trap (DBS), Mythical Creature Cold Welded Terminations.  
      Au trecut de mult vremurile cand timpul era unul din prietenii nostri de nadeje, asa ca am ales o prezentare succinta a tehnologiilor AudioQuest din acest cablu. Informatii detaliate gasiti pe site-ul producatorului.
      AudioQuest ThunderBird Zero
      Teste
      Sistemul de test este cunoscut de majoritatea cititorilor din celelalte articole. Am sa il repet pentru aceea dintre voi aflati pentru prima data in vizita la mine acasa. Sistemul este construit din urmatoarele componente: 
      transport digital – Intel NUC Asus optimizat pentru audio reclocker & decuplator galvanic - Intona sursa digitala - Yamaha CDS 3000 (SACD / DAC USB)  soft audio - Audirvana amplificator stereo - Pass Labs Int 150 boxe – Focal Electra 1038 Be cabluri – USB AudioQuest Diamond (digital), XLR AudioQuest Earth (interconect analogic), ThunderBird Zero (boxe), XLR DIY Neotech (interconect analogic), Vicol Audio (boxe) Muzica: Roger Waters – Amused to Death , Patricia Barber - Nightclub, Eiji Oue & The Minnesota Orchestra – Exotic Dance from the Opera.

      Roger Waters
      Cunosc aceasta inregistrare pana in cele mai mici amanunte. O folosesc in articolele pentru revista, dar si mai important, o folosesc cand testez aparate sau cabluri pe care le doresc in sistemul meu. Cu acest album Waters a vrut sa arate lumii intregi ca este un zeu complet al rock-ului. A folosit tehnologia QSound, cea mai avansata tehnica de masterizare stereo, si a creat unul din cele mai imersive albume de rock din istoria muzicii. Uitati de sunetul stereo clasic, cel in care scena sonora se afla in spatele boxelor. QSound foloseste psihoacustica si impinge sunetul in fata si in jurul ascultatorului. 
      Am apasat play pe butonul virtual al aplicatiei Audirvana de pe ecranul telefonului asteptand ca sunetul sa ajunga la mine. Efectele 3D sunt in jurul meu, vocea lui Waters este pozitionata central in fata mea, chitaristii isi fac treaba ca niste furnici bine dresate, fetele de la backing vocal sparg ritmul cu note inalte, muzica 'amused to death'. Nuantele sonice ale obisnuitei, ar spune americanul sarmant in timp ce duce paharul cu bourbon la gura. A inceput cantecul numarul doi de pe album, What God Wants (Pt. 1), urechile-mi sunt incordate din cauza asteptarii, o nota finala pare sa se sparga intr-o sfera perfecta. Ceva s-a intamplat. Ultima nota pare mai lunga. Mai mult chiar, nota aceasta se multiplica si se transforma intr-un sunet compus. Sunt zone in cantec in care urechea receptioneaza informatii noi, de parca Waters ar fi compus o versiune noua. Nu am lasat momentul sa treaca. Am schimbat imediat cablurile AudioQuest cu cablurile mele (XLR Neotech, Vicol Audio boxe, plus USB AudioQuest Diamond). Am reinceput sa ascult What God Wants (Pt. 1). Diferentele sunt clare. Sunetul pare taiat. Lipsesc o parte din detalii. Ma intorc la cablurile AudioQuest ( ThunderBird Zero, XLR AudioQuest Earth, USB AudioQuest Diamond). Sunetul redevine complet. 
      Te-ar mai putea interesa si articolul:
      Patricia Barber
      Patricia Barber are unele din cele mai interesante inregistrari din muzica de jazz. Pianista, cantareata si compozitoare de jazz premiata, are un stil unic si o voce neobisnuita. Modul de a canta si muzica ei sunt iconice printe impatimitii de jazz. Abordarea muzicala pe care o propune ascultatorului este un mix intre post-bop, pop, muzica clasica, jazz de avangarda si chiar cabaret.
      Primul cantec al inregistrarii debuteaza in acorduri de pian si voce. Sunetul pianului este discret, asezat undeva in spatele vocii. Ascult si ma minunez de puritatea sunetului si de nivelul detaliilor. Pe la jumatate catecului degetele incep sa apese puternic clapele pianului. Forta pe care artista o foloseste se simte imedita in boxe. Pianul are atac si este incisive. Un contrabas isi face simtita prezenta. Basul este scurt, profund si rotund. Se simte rezonanta cutiei contrabasului. Cinelele sunt atinse cu delicatete de tobosar. Sunetul lor pare sa pluteasca prin camera. Cuvintele din cantec se inchid in litere perfect pronuntate. Sunetul vine catre ureche cu o precizie chirurgicala. Te simti ca si cum ai fi in studio.  Fiecare deataliu al inregistrarii este receptionat de urechi si mai apoi de creier fara efort. Poti sa iti bei linistit cafeaua in timp ce citesti o carte si tot vei auzi fiecare nota muzicala, fiecare respiratie. Vocea Patriciei umple camera cu una din cele mai bune interpretari de jazz din istorie. Jazz magic, atat va pot spune. 
      Eiji Oue & The Minnesota Orchestra
      Uneori ai nevoie de ceva optimist si putina stralucire in viata. O sampanie rezolva aceasta nevoie cat ai spune ‘pahar cu bule’. Daca nu ai in frigider o sampanie la rece, atunci aceste dansuri exotice iti vor readuce optimismul si iti vor racori spiritul. Oue impreuna cu The Minnesota Orchestra  ofera in aceasta inregistrare o colecție de fragmente din opere cunoscute. Partea tehnica a inregistrarii este la cel mai inalt nivel. Dinamica realista, soundstage urias, detalii minuscule captate prin microfon si pastrate pentru a oferi imersivitate ascultatorului, etc. Interpretarea la randul ei este robusta. Albumul a fost lansat sub egida celebrei casei de discuri Reference Recordings. Daca faceti parte dintre vechii audiofili sunteti familiarizati cu inregistrarile lor, iar daca va aflati la inceput de drum, atunci este musai sa ascultati muzica produsa de RR.
      Am inceput sa ascult “Exotic Dance from the Opera” avand asteptari moderate. Masterul inregistrarilor RR tinde catre perfectiune. Ma gandeam, nu mai este loc pentru o schimbare. Am remarcat dupa cateva minute ca ma inselam. Sunetul a explodat din boxe compact, fluid, autentic, fara sa existe nicio crapatura in structura lui. Intreaga orchestra este prezenta in fata mea perfect armonizata. Un trup ce respira la unison muzica in stare pura. Scena sonora este adanca si bogata in detalii si microdetalii. Sistemul meu audio a devenit o notiune abstracta, fara insemnatate. In fata mea se afla Maria Sa Orchestra. Viteza, tranzienti, bogatie tonala, sunet compact. Nu exista momente de slabiciune, sunetul are vigoarea unui luptator olimpic. Dincolo de aceasta forta, sunt o multime de momente in care notele muzicale se strang intr-un buchet floral delicat, chiar aromat. Un amestec de forta si delicatete care imi aminteste de dulceata de cirese amare a bunicii. Nu stiu daca ati gustat vreodata din aceasta dulceata speciala. Ciresele amare ajung pe limba si, dupa un moment de confuzie dulce-amar, te transforma intr-un adorator pofticios. Nu te poti opri. Continui sa folosesti lingurita pana golesti borcanul. Analogia cu dulceata bunicii nu este intamplatoare. RR au transformat stiinta digitalului intr-o arta ezoterica. Inregistrarile RR sunt masterizate in DXD. Cu cablurile AudioQuest  sistemului meu a imprumutat o parte din ezoterismul sunetului RR. Gustul dulce al rezolutiei DXD s-a completat perfect cu gustul amar rafinat al interpretarii, oferind un sunet pur analogic.

      Concluzie
      Cand am legat intregul sistemul cu cabluri Audioquest, prima senzatia tradusa intr-un cuvant a fost sinergie. Parca intregul sistemul audio s-a transformat intr-un singur organism. Va marturisesc ca a fost o senzatie neasteptata. Dupa ce am ascultat albumul lui Waters complet, am simtit nevoia sa impartasesc cu cineva experienta, asa ca am sunat pe telefon un amic audiofil a carui opinie o pretuiesc foarte mult. 
      ThunderBird Zero este perfect pentru arheologii sunetului. Nivelul de detalii atinge zonele microscopice ale sunetului. Introducerea lui intr-un sistem audio potrivit  va extrage din tarana primitiva a noise floor-ului digital si cele mai mici detalii. Fiecare dintre noi foloseste in testele audio o colectie de inregistrari pe care le cunoaste foarte bine. Cu acest cablu este posibil sa aveti o surpriza. Acolo unde de obicei se afla o singura nota muzicala, este posibil sa descoperiti un sunet intreg compus din mai multe note muzicale.
      Pro:
      rezolutie, detalii microscopice
      sinergie sonica
      realism
      sunet analogic
      fundal lipsit de zgomot
      Contra:
      pretul (4950 euro)
      Mentiune finala
      Marturisesc ca am trisat. Am lasat impresia in articol ca ThunderBird Zero este singurul campion, insa am spus un adevar pe jumatate. In realitate toate cele trei cabluri  AudioQuest au schimbat parametrii sonici ai sistemului. Dupa aceasta experienta, daca ar fi sa va ofer un sfat, acesta ar fi urmatorul. Testati in sistemul vostru cabluri  AudioQuest imperecheate. Cablati intregul sistem cu cabluri AudioQuest. Diferentele vor fi cu adevarat surprinzatoare.
       
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Pe 6 septembrie 1943 se nastea Roger Waters in Great Bookham, regiunea Surrey, Anglia. Asta inseamna ca ieri (6 septembrie 2020) artistul a implinit 77 de ani. Aniversarea lui a fost pentru mine un bun prilej pentru a rememora muzica trupei Pink Floyd de al carei nume isi leaga o buna parte din cariera.
      Este dificil sa ne imaginam o lume fara muzica Pink Floyd. Trupa a fost o parte importanta a ceea ce a insemnat creativitatea muzicala in anii '60 -'70. Aventura muzicala a trupei nu s-a terminat la sfarsitul acestei perioade, insa dupa plecarea lui Waters a parut ca pierde o parte din stralucirea cu care erau obisnuiti fanii. Membrii ramasi au strans randurile si au continuat sa exploreze cu succes noi zone ale rock-ului progresiv. Incapatanarea lor de a continua a reusit sa pastreze numele formatiei in galeria marilor trupe de rock si sa atraga o multime de fani din generatia de dupa anii '90.  
      In ciuda acestui fapt, sunt o multime de  fani care nu au reusit sa asculte nici jumatate din inregistrarile Pink Floyd. Acest fapt se datoreaza promovarii excesive a unei mici parti din discografia trupei de catre mass media. Urmand aceasta cale, un ascultaror aflat la inceput de drum va atinge doar o parte din geniul muzical al acestei trupe extraordinare. Pentru a usura lucrurile, am sa incerc sa va ofer un clasament al primelor 5 albume mai putin promovate de mass media, dar care trebuie ascultate cel putin odata in viata.
       
      Trupa s-a format in Londra, in anul 1965, si a schimbat numele de mai multe ori inainte de a se stabili pe Pink Floyd. A inceput ca trupa de psihedelic rock si a fost compusa din Syd Barrett, Roger Waters, Nick Mason și Richard Wright. Inca de la inceput a devenit rapid populara printre consumatorii de rock datorita sunetului inovator si al folosirii proiectiilor in concertele lor. 
      Din pacate, perioada lui Barrett cu trupa avea sa se incheie brusc din cauza problemelor de sanatatea mintala si dupa ce o perioada a fost sustinut de includerea lui David Gilmour, a fost in cele din urma inlocuit de el in anul 1968. In aceasta formula grupul a oferit unele dintre cele mai bune albume compuse in istoria muzicii. 
      Anul 1985 a insemnat o alta despartire pentru grup. Roger Waters a decis sa paraseasca formatia cu care a cantat timp de 20 ani. Waters a contestat in instanta posibilitatea folosirii numelui Pink Floyd de restul trupei. Dupa o lupta judiciara care a durat pana in anul 1987, Waters a semnat cu restul membrilor un acord care le permitea celorlalti sa foloseasca numele Pink Floyd. Trupa a continuat sa compuna si sa inregistreze albume pana in anul 2014. Ultimul album lansat a fost 'The Endless River'.
      In cei peste 50 ani de existenta Pink Floyd a trecut prin trei etape. Prima a inceput sub influenta lui Syd Barrett. Dupa retragerea fortata a acestuia locul sau a fost luat de Roger Waters. Iar plecarea lui Waters a lasat locul lui David Gilmour. Influenta celor trei este covarsitoare si este usor de identificat daca asculti albumele corespunzatoare fiecarei perioade.
      Te-ar mai putea interesa:
      Locul 5
      A Momentary Lapse of Reason (1987)
      Discul este lansat dupa plecarea lui Waters si este evident ca trupa resimte despartirea.  O parte din fani s-au plans de acest album spunand ca este comercial si ca membrii ramasi s-au  indepartat de radacinile lor muzicale. Personal cred ca aceasta desprindere de trecut a ajutat trupa sa mearga mai departe si sa isi construiasca un nou drum. Cantecele lansate in format single precum "Dogs of War", "Learning to Fly” sunt primite cu moderatie de fanii vechi pentru ca nu reuseau sa ofere creativitatea si stralucirea compozitiilor vechi. Pe ansamblu, albumul trebuie ascultat si perceput ca fiind un pas inainte pentru noul Pink Floyd.

      Locul 4
      Atom Heart Mother (1970)
      Acest disc poate fi unul dintre cele mai ignorate albume Pink Floyd. Piesa cu care debuteaza aceasta inregistrare se numeste "Atom Heart Mother" si are o durata de 23 minute. Este suficient sa asculti acest cantec ca sa intelegi de ce acest album merita sa intre in acest top. Restul  compozitiilor sunt la fel de stralucitoare si interesante. Pe langa piesa titlu, discul contine si doua melodii clasice „If” și „Fat Old Sun". Cu "Atom Heart Mother" viitorul Pink Floyd incepea sa se aseze asemeni unor caramizi intr-un zid. Trupa incepea sa construiasca piese care sa provoace in mod deliberat intelectul ascultatorului. 

      Locul 3
      Saucerful of Secrets (1968)
      Al doilea disc al trupei gaseste trupa in plina afirmare, un fel de noii copii prodigiosi ai rock-ului. In timp ce in Marea Britanie trupele se chinuiau sa cante blues de calitate,  sa surprinda esenta ritmurilor Delta-blues, sunetul Pink Floyd a fost straniu, inovator, minunat. Acesta este primul album al lui Gilmour cu formatia si ultimul LP al lui Syd Barrett cu grupul . Pe langa ciudata si totusi complet magistrala compozitie Barrett „Jugband Blues”, cel mai bun moment al albumului a fost compus de Waters. Piesa „Set the Controls for the Heart of the Sun”, este cu usurinta momentul de stralucire de pe album si a fost un semnal pentru dominatia lor viitoare. 

      Locul 2
      Animals (1977)
      Grupul se afla in cel mai bun moment al carierei muzicale cand a lansat "Animals" in 1977. Au folosit conceptul 'ferma animalelor' al lui George Orwell ca inspiratie de baza pentru melodiile de pe album. A fost o miscare geniala din partea trupei. Dincolo de aceasta idee imprumutata, Pink Floyd au produs un album ce a devenit clasic datorita calitatii compozitiilor. Acesta album este si primul moment in care Waters a inceput sa dezbata politica lumii atat de explicit.

      Locul 1
      Meddle (1971)
      Acesta a fost momentul in care Pink Floyd a iesit din sfera rock traditionala si a creat un nou gen in prog-rock. La inceput au cantat psihedelic-rock, mai apoi au extins aceste sunoritati dincolo de limitele vremurilor, iar acum au sarit in afara timpului, oferind un stil muzical nou si progresiv. Folosind diferite obiecte pentru a crea sunete dar si tehnici noi de inregistrare, grupul a spart zidul muzicii obisnuite. De fapt, au fost primii pasi catre cele mai frumoase inregistrari ale lor. Fara "Meddle", membrii grupului nu ar fi atins niciodata maretia. Acest album este piatra de temelie pentru toate acele inregistrari magnifice ce au urmat.

       
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • In timp ce lucram la articolul "Ascultatul muzicii in forma sa profunda. Alegeti un album, ascundeti telefonul, inchideti ochii", am pus comunitatii audiofile de pe Facebook urmatoarea intrebare:  
      Cate albume de muzica ascultati in medie intr-o saptamana?
      Au raspuns 87 de oameni. Rezultatul sondajului in procente il gasiti in graficul atasat.
      Cifra 7 nu are un rol cabalistic. A aparut facand un calcul simplu. Am scazut din orele active ale unei zile timpul petrecut de majoritatea dintre noi la munca sau cu alte probleme cotidiene. Am inclus timpul petrecut in mijloacele de transport, cumpararea de produse alimentare, timpul dedicat familiei, vizionarea unui film. Din calculul meu a iesit ca intr-o zi normala avem maxim o ora in care putem asculta muzica in liniste. O ora pe zi inseamna 7 ore pe saptamana. Raspunsurile arata ca aceasta cifra este una corecta.
       


       
      Va astept cu comentarii. 
      Robert Flescan
       
    • A auzi si a asculta
      Ce muzica preferi? Care este albumul tau de suflet? Cand a fost ultima data cand ai ascultat un album de muzica de la inceput si pana la sfarsit. Scriu ascultat si ma gandesc la auditia unei inregistrari transformata intr-o experienta imersiva, ca si cum ai privi un film, sau ai citi un roman. 
      Iti propun sa faci un lucru la care ai renuntat de mult. Elibereaza-ti programul pentru cateva ore si asculta 2 -3  albume preferate. Incepe cu albumul care iti aminteste de o intamplare din viata si termina cu cel pe care il iubesti cel mai mult.  Lasa muzica sa umple camera. Asculta cum notele se tranforma in muzica si cum muzica se transforma in sunet. Aminteste-ti cum este sa fii implicat intr-un moment ca acesta. Apoi gandeste-te cum artistii muncesc ani de zile la realizarea unui album. Nopti intregi pierdute in fata instrumentelor, ore fara sfarsit in studioul de inregistrare, discutii interminabile cu inginerul de sunet, atentia la fiecare detaliu al inregistrarii, cuvintele grele aruncate de producatorul albumului nemultumit de calitatea inregistrarii, etc. 
      Oare cati dintre noi se gandesc la munca din spatele unei inregistrari. Majoritatea inghit pe nerasuflate single-ul lansat de casa de productie si il pastreaza intr-o lista cu muzica preferata pe Spotify sau Tidal. In cel mai bun caz reusim ca printre postari pe Facebook sau Twitter sa adaugam in lista cu muzica preferata inca o melodie de pe acest album. Facem toate acestea instinctual, mecanic, fara a ne gandi pentru o secunda ca artistul impreuna cu echipa lui a muncit o perioada lunga la acest album. Taiem o secventa din aceasta munca, din talentul artistului vazut ca intreg, si o transformam intr-un moment Kodak, intr-un instantaneu limitat la cateva minute. 
      Poate fi o asemenea secventa suficienta pentru a intelege mesajul, munca, talentul, pasiunea, din spatele unei inregistrari muzicale? Pierdem sau castigam daca limitam auditia unui album la una sau doua melodii? Tu, ce crezi?
      La inceputurile existentei sunetului inregistrat ascultatorii tratau acest fapt ca pe un miracol. O minune, o calatorie in timp si spatiu care te apropia de gratia lui Dumnezeu. Adevarat, acest nou Dumnezeu era diferit, renunta la a fi o fiinta a patimilor si oferea omului placerea sunetului si a dansului. Cauta cu Google  imagini de la inceputul erei audio HiFi.  Vei fi surprins. Reclamele de epoca prezinta cupluri asezate in jurul sistemului HiFi, ca si cum ar fi fost asezate la masa de pranz sau in jurul bradului. Sugestia acestor reclame este evidenta. Oamenii erau invitati sa asculte muzica la modul profund, sa transforme auditia intr-un moment de intimitate alaturi de cei dragi.
      Profesoara Pauline Oliveros a inventat expresia 'ascultare profunda' doar pentru acest mod de a asculta muzica. Definindu-l ca un fel de 'atentie radicala'. Ea spune ca exista o diferenta evidenta intre  'a auzi si a asculta'. A auzi este mijlocul fizic care permite perceptia. A asculta inseamna a da atentie la ceea ce este perceput atat acustic cat si psihologic.
       
      Ascult muzica profund, deci exist
      A venit momentul sa te invit la auditia exclusiva a trei albume preferate. Inainte sa incepi auditia arunca telefonul, zavoraste usa casei , scoate televizorul si pc-ul din priza. Acum aseaza-te confortabil pe canapea in pozitia ideala de auditie sau puneti castile pe cap. Pentru a creste gradul de perceptie deschide o sticla de vin sau umple un pahar mare de wisky. Ai ales muzica. Porneste. 
      Renunta la modul obisnuit in care percepi muzica. Asculta muzica cu urechile in acelasi mod in care citesti o carte. Absoarbe aroma notelor asa cum ar face un pasionat de vin care imprastie licoare peste papilele gustative fara graba. Lasa notele sa se transforme in imagini dispersate pe care mai tarziu le vei asambla intr-o amintire. Fii partasul povestii narate de muzician. Voi doi in jurul unui foc de tabara in apropierea muntelui Kilimanjaro, o chitara atinsa cu degete experte, o voce ce insira amintiri pe note. Asculti muzica profund, asta faci.
      Factorul snob
      Snobii iti vor spune ca muzica poate fi ascultata profund doar daca ai un sistem format dintr-un pick-up, un amplificator foarte scump, o pereche de boxe cu design italian sau o pereche de casti pe care ai platit o suma ce depaseste salariul mediu pe economie. Mai mult decat atat, in universul snob toate acestea nu sunt suficiente, muzica ascultata trebuie sa fie imprimata pe un disc de vinil audiofil sau japonez. Nu spun ca este o idee rea sa poti avea toate acestea, insa o auditie profunda nu depinde de suma investita in sistemul audio HiFi. Ar mai fi ceva. Discutia despre calitatea oferita de diferitele moduri in care muzica este livrata catre ascultator. Pasionatii numesc aceasta poveste razboiul formatelor audio. Banda de magnetofon, vinil, CD, fisiere audio, streaming audio, sunt modalitatile prin care muzica ajunge la noi acasa. Sunt acestea atat de importante pentru o auditie profunda? Tu ce crezi? Eu unul ma multumesc si cu un stream Spotify de 320 kb. 
       
      Your path you must decide (Yoda)
      Muzica nu este si nu poate fi redusa la o insiruire de note si ritmuri. In spatele fiecarei inregistrari se afla o serie de intamplari si  momente care au marcat viata artistului sau viata comunitatii. Uneori aceste naratiuni au un sens muzical profund personal, alteori artistii incearca sa influenteze societatea si cultura, alteori sunt doar o simpla picatura comerciala in marele ocean reprezentat de industria muzicala. 
      Asculta melodia lui Eric Clapton - 'Tears in Heaven' si vei simti toata tristetea unui tata al carui fiu a murit in copilarie. Muta-te cu auditia in universul provocator creat de David Bowie  pe albumul 'The Rise and Fall of Ziggy Stardust and the Spiders from Mars' si incearca sa intelegi temerile unei generatii speriata de posibilitatea unei apocalipse nucleare si a unui probabil viitor lipsit de sens. Danseaza alaturi de Dire Straits pe melodia 'Money for Nothing' daca vrei sa intelegi ce a insemnat canalul de muzica MTV pentru generatia anilor '90. La final treci prin albumul 'The Wall' - Pink Floyd si intra in pielea insinguratului star rock, Pink, al caruit  tata a murit in razboi. 
      Cu putina rabdare muzica ascultata profund se transforma intr-un univers al miracolelor si al povestilor fara de sfarsit. Aventureaza-te inauntrul ei si nu vei fi dezamagit. 
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
       
    • Am aflat de acest amplificator stereo construit in Romania intamplator. Intr-o zi am trecut pe la unul din dealerii cu showroom in Bucuresti. In camera de auditie am gasit acest amplificator conectat la un sistem audio. Privit de la departare parea sa fie un aparat construit de una din firmele cu traditie solida in audio high-end. Dealerul m-a asezat pe scaun si a pornit muzica. Dupa cateva zeci de secunde am fost intrebat daca imi place. Am raspuns afirmativ. Apoi a inceput sa imi spuna povestea constructiei acestui amplificator. Cuvintele curgeau cu informatii in timp ce continuam sa ascultam muzica. Dupa alte cateva zeci de secunde am rugat gazda sa schimbe muzica. Am cerut albumul Roger Waters - Amused to Death. Masterul acestei inregistrari imi este foarte cunoscut pentru ca il folosesc deseori in testarea aparatelor din articolele HiFi Tech. In acel moment amplificatorul era legat la o pereche de boxe Marten. Sunetul pe ansamblu avea muzicalitate, scena sonora se dezvolta in spatele boxelor, insa lipseau efectele 3D caracteristice unei inregistrari QSound, iar basul parea usor anemic, chiar spart. Am intrebat daca sistemul este perfect potrivit si am primit un raspuns negativ. Sistemul era unul de test, fara sa fie finalizat. Imediat boxele Marten au fost inlocuite de o pereche de boxe Sonus Faber. Cu noile boxe sunetul s-a schimbat imediat. Masterul inregistrarii a inceput sa curga din difuzoare asa cum a fost gandit in anul 1992. Am continuat sa ascult muzica prefacandu-ma atent la discutie. Ceva din sunetul acestui amplificator ma atragea iremediabil. Ascultam muzica si imi aminteam de copilarie. Ma simteam ca un copil ce priveste pe geam la borcanele cu dulceturi ale bunicii. Sincer, cu greu as putea defini atractia mea pentru acest amplificator. Ar putea fi din cauza lampilor mari, sau a designului exterior (transformatoarele sunt ascunse in carcasa), sau pentru ca este un amplificator construit in Romania, sau doar pentru ca are un sunet bun. O jumatate de ora mai tarziu am plecat de la dealer. La plecare am primit  promisiunea acestuia ca voi putea scrie un articol in HiFi Tech.

      Prezentare
      Din cauza dimensiunii am numit acest amplificator 'The Big Boy'. Momentan nu are un nume. Amplificatorul este un prototip al unui produs ce ar urma sa fie lansat undeva in viitor. Privit de la distanta remarci imediat cele 4 lampi mari pozitionate deasupra. Daca te apropii observi atentia cu care a fost lucrat, micile detalii constructive care il pot transforma intr-un amplificator audio exotic, un adevarat high-end.
      Pe partea frontala se gaseste o sigla cu numele constructorului. In cazul acesta numele constructorului este unul si acelasi cu al dealerului, HiFi Expert. Dezvoltarea amplificatorului este o colaborare intre dealer si un inginer electronist. Planul de lucru a fost construirea unui amplificator cu lampi Single Ended Class A.
      Caracteristicile tehnice sunt urmatoarele: 
      - 30 W  SE (single ended) class A, zero global feedback 
      - Impedance: 100 kohm 
      - Tuburi: 2 x D3A Siemens, 2 x 300B Audio Note, 2 x WE845 
      - Output transformers: Lundahl 
      - Interstage transformer: Lundahl 
      - Bias manual  
      - Transformator de putere – 800 W
      - Greutate: 40 kg (cifra este aproximativa)
      - Dimensiune carcasa (fara lampi): L x 50 cm, l x 41 cm, H x 15 cm. Dimensiunile carcasei sunt masurate de mine. Nu cunosc exact cotele de lucru ale aparatului.
      Exteriorul amplificatorului arata ingrijit. Carcasa este argintie cu insertii de culoare neagra pe laterale. Zona transformatoarelor este decupata si acoperita cu un gratar de culoare argintie. Intuiesc ca acest gratar are rolul de a lasa aerul rece sa patrunda in interiorul aparatului pentru a il raci. Tot pentru racire, in partea din spate, a fost aplicat un radiator. 
      Pe partea frontala a aparatului sunt montate doua butoane rotative mari. Cel din dreapta controleaza volumul auditiei, celalalt este selectorul de intrari pentru semnalul analogic. Intre acestea se gasesc doua butoane cu care se poate modifica biasul. Exact in centru se afla un vumetru care ajuta la reglarea biasului. Pozitia fiecarui buton este evidentiata cu leduri de culoare rosie (volum, selector intrari) sau verzi (reglare bias).
      Intrarile de semnal analogic sunt asezate in lateral, aproape de partea frontala. Explicatia acestei pozitionari mai putin ortodoxe ar fi scurtarea traseului de semnal. Un traseu scurt creste acuratetea semnalului livrat boxelor. In spatele amplificatorului, pe langa radiatorul aplicat, se gasesc conectorii pentru boxe si conexiunea necesara alimentarii la retea.
      Teste
      Am testat amplificatorul in urmatorul sistem:
      ⦁    Yamaha CDS3000 - SACD / DAC
      ⦁    The Big Boy - amplificator
      ⦁    Focal Electra 1038 BE - boxe
      ⦁    Cabluri - Kimber Kable & Vicol Audio & Wireworld & The Chord Company
      Muzica de test: Roger Waters - Amused to Death, Avishai Cohen with Nitai Hershkovits - Duende, Elina Garanca – Habanera .
      Roger Waters
      Inca de la inceputul albumului am simtit cum sunt inconjurat de efectele sonore. Vocile radioului care se aud pe inregistrare sunt proiectate in stanga, undeva la 2 metri fata de boxa. Un caine latra in interiorul unei curti la cativa metri in spatele boxelor, mai tarziu sunetul unor tunete de furtuna se proiecteaza de la dreapta la stanga pe verticala acoperind o suprafata vasta. Ma simt de parca as fi pe un camp si privesc cerul in timp ce se pregateste o furtuna. Vocea lui Waters pluteste peste aceste imagini ce se succed asemeni unui film de celuloid. Este adanca, placuta si expresiva. Durerea, angoasa si ironia cantecelor sunt transmise direct catre ascultator. Instrumentele, vocile feminine din spate, efectele sonice tridimensionale, transforma auditia intr-o scena ce pare desprinsa dintr-o tragedie antica. Realismul prezentarii este atat de bine conturat incat uiti ca asculti o inregistrare de studio. Esti acolo, in primul rand, martorul unei reprezentatii grandioase in cea mai mare sala de teatru posibila.
      Avishai Cohen with Nitai Hershkovits
      Am ales aceasta inregistrare cu gandul la cele doua concerte cu Avishai pe care le-am vazut, trait, la Sala Radio. Imi place contrabasul lui Avishai, muzica lui, mixul de jazz cu influente culturale israiliene. The Big Boy a reusit sa tina in frau acest duo exploziv. Contrabasul a fost adanc, in viteza si foarte bine strunit. Basul a avut senzualitate formelor feminine din picturile lui Rubens. Nu am simtit nici o clipa ca amplificatorul ar pierde controlul boxelor si basul ar capata coada. Pianul a fost in aceeasi nota. Atacul notelor s-a simtit acid, rapid, sclipitor. Melanjul intre contrabas si pian a fost o demonstratie de forta, control autoritar al boxelor dar si de muzicalitate si placere sonica.
      Elina Garanca
      Elina este o mezzo-soprana letona cu o voce pasionala pe care o apreciez. Habanera este o colectie de arii extrase din rolurile tiganilor din opere si operete. Discul a fost lansat de Deutsche Grammophon in anul 2010. Alaturi de mezzo-soprana se afla Orchestra Sinfonica Nazionale Della RAI, dirijorul Karel Mark Chichon, Roberto Alagna, chitaristul Jose Maria Gallardo del Rey si corul filarmonic din Torino. 
      Muzica a fost supla si seducatoare. Camera s-a umplut cu nuante de neon si ritmuri spaniol-tiganesti. Fiecare piesa a fost un cadou auditiv. Vocea Elinei a fost calda, matasoasa, senina, plina de viata, incarcata cu arome de miere culeasa din flori de salcam. Acutele au fost temperate cu grija. Nu a existat niciun moment in care sa simt o urma de agresivitate tonala. M-am putut bucura pe deplin de muzica in ansamblul ei si de vocea rafinata a Elinei in particular. 
      Concluzie
      Acesta este al treilea amplificator construit in Romania care primeste un articol in HiFi Tech. Toate au fost amplificatoare bune, dovada ca si la noi in tara exista electronisti talentati, oameni care ar putea oricand sa paseasca dincolo de granita subtire care desparte vestul de est. Atasez linkuri cu articolele in care sunt prezentate celelalte amplificatoare:
      In sistemul meu ‘The Big Boy’ (porecla inventata de mine) a fost asemeni unui dirijor care controleaza cu o mana de fier intreaga orchestra. Sunetul lui este asemeni imensitatii unui ocean, te infricoseaza cu dimensiunea lui, dar in acelasi timp te invita sa il strabati de la un capat la celalalt. Au existat cateva momente cand mi-ar fi placut un sunet mai incisiv, basul sa coboare in zona telurica, insa pe ansamblu va spun cu mana pe inima, este o adevarata revelatie audio. The Big Boy este un amplificator al pierzaniei audiofile. Te face sa uiti de sunet, soundstage, rezolutie, dar iti aminteste in fiecare secunda a auditiei ca muzica este cea care conteaza.
      Pro:
      ⦁    design exotic
      ⦁    calitatea componentelor
      ⦁    schema
      ⦁    sunet mare, fara granite
      ⦁    muzicalitate
      ⦁    clasa A @ 30 W
      Contra:
      ⦁    caldura degajata
      ⦁    posibil sa apara o lipsa de control al basului pe boxe cu SPL mic
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Led Zeppelin (I) este albumul de debut al trupei britanice Led Zeppelin si a fost lansat in anul 1969. Din punct de vedere muzical materialul discografic este un amestec de compozitii originale cu rearanjari ale unor cantece de blues si folk. Albumul este o fuziune de blues, hard-rock si rock psihedelic. Chiar daca o parte din melodiile de pe acest album sunt reinterpretari, trupa a reusit sa modeleze aceste idei vechi si sa le ridice la un nivel superior. Fiind primul album artistii au platit tribut influentelor muzicale ale vremii. Fantomele rifurilor de chitara ale lui Jimi Hendrix si Jeff Beck bantuie acest album de la un capat la celalalt.
      Prima data am ascultat acest material discografic acum mai bine de 30 ani la un casetofon mono. La vremea aceea cochetam cu rockul agresiv, metalic, iar ascultatul unei trupe ca  Led Zeppelin era aproape un pacat in fata zeilor de la Slayer sau Megadeth. Ma aflam alaturi de cativa prieteni intr-o camera inghesuita, de tipul celor construite de comunisti, fumam ca turcii, beam bere Margineni si ascultam muzica rock.  
      Imi amintesc cu precizie infinitezimala indiferenta noastra dupa terminarea primului cantec de pe album. Titlul acestuia este 'Good Times Bad Times'. Acordurile urmatoarei melodii 'Babe I'm Gonna Leave You' ne-au gasit impartasind vocal impresiile lasate de primul cantec. Eram dezamagiti si ne intrebam cum de Led Zeppelin sunt considerati a fi o trupa atat de mare. In acest timp banda casetei continua sa se invarta umplund camera cu un ritm accelerat. Chitara lui Page se insinua invizibil in urechi si pregatea intrarea vocii lui Robert Plant. Dupa cateva zeci de secunde ritmul avea sa devina o Furie manioasa proaspat scapata din infern, iar toba lui Bonham sa se deschida asemeni unei guri uriase pregatita sa ne inghita. Ne-am oprit din tot ce faceam. Nu fuma nimeni. Berea a ramas neatinsa in sticle. Cuvintele au incetat sa mai zboare prin spatiul camerei. Muzica ne acaparase in intregime.
      A urmat 'You Shook Me', o balada blues electrica. Ritmul cantecului porneste din piciorul lui Bonham care se misca asemeni unui pendul perfect aliniat. Aerul impins de toba prin spatiul camerei se transforma intr-o experienta palpabila. Page nu doreste sa ramana in umbra si foloseste la maxim efectul distorsionat al chitarei electrice. Ai spune ca artistul isi propune pe aceasta piesa sa rupa corzile in ciuda ritmului lent. Plant simte dansul notelor prin aer si apoi intr-un gest spontan isi moduleaza vocea intr-un tril electric. Page continua sa apese pedala de distors pana la capat, Bonham loveste toba ca un diavol, iar noi ne amintim de berea rece din sticla si luam o inghititura racoroasa din lichidul dulce amar.
      Urmeaza 'Dazed and Confusion', un amestec de rock psihedelic, blues si hard-rock. Cantecul debuteaza in ritmul basului electric cu un sunet apasator si obsedant. Asculti vibratiile basului si te simti ciudat, de parca ai fi proiectat intr-un univers asemanator cu cel creat de Lewis Carol in cartea ‘Alice’s Adventures  in Wonderland’. Chitara lui Page continua in acelasi ritm obsedant. Metalul corziilor de chitara se topeste in note muzicale.  Plant pare sa se fi cocotat pe un munte de unde striga catre noi, iar Bonham se transforma intr-un Shiva distrugator ce loveste toba cu cele patru brate ale sale. Unul din prieteni spune o gluma: Bai, Bonham incearca sa sparga zidurile camerei construite din fier beton si ciment. Am ascultam albumul pana la capat fara sa respiram. Oxigenul nu mai era o necesitate, muzica Led Zeppelin da. La finalul auditiei am numit stilul propus de britanici 'LSD hard rock'.  
      Sper ca am reusit sa va starnesc curiozitatea muzicala cu amintirea primei auditii Led Zeppelin si daca nu ati ascultat pana acum aceasta trupa, cel putin veti incerca sa-i oferiti o sansa.
      Inchei recomandarea mea cu o scurta istorie Led Zeppelin. Trupa britanica s-a format in anul 1968 in urmatoarea componenta: Jimmy Page - chitara, Robert Plant - voce, John Paul Jones -bas / clape, John Bonham - baterist. Au activat intre anii 1968 si 1980. Trupa s-a desfiintat in anul 1980 din cauza mortii bateristului John Bonham . In acest timp au lansat 8 albume. In anul 1982 a fost lansat un album de melodii rare, piese inregistrate in cei 12 ani de cariera, dar care nu au aparut oficial pe unul din albumele lor. Inca de la primele albume critica a considerat Led Zeppelin ca fiind unul din cele mai inovatoare si influente grupuri de rock. Ca popularitate Led Zeppelin sunt pentru anii '70 ce au fost The Beatles pentru anii '60. In decursul a zece ani de activitate au reusit sa incalce majoritatea regulilor muzicale vechi si sa inventeze unele noi, au vandut mai multe inregistrari comparativ cu aproape orice alt artist si au dus stilul de viata rock'n'roll la un nivel super-uman. Dar nimic din toate acestea nu ar conta, daca muzica nu ar fi pe masura legendei lasate in urma.
      Auditie placuta!
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • In articolul de astazi am sa va prezint una din surprizele placute ale ultimilor ani, Xindak MT-3 RC . Amplificatorul este dezvoltat si asamblat de Chengdu XINDAK Electronics Co, Ltd. Aceasta este o companie chineza care a aparut pe piata in 1988. Pe langa productia sub brand-ul propriu XINDAK, Chengdu XINDAK Electronics reuneste pe aceeasi linie de productie si brandurile Audreal si Soundright. Chengdu XINDAK Electronics  ofera pasionatilor produse HiFi de calitate ca amplificatoare, CD playere, difuzoare, cabluri hi-fi si accesorii, precum si produse OEM si ODM pentru diferite alte marci audio din lumea intreaga.

      Xindak MT-3 RC este un amplificator  pushpull, care ofera 40W in clasa AB in varianta pentoda si 18W clasa A in varianta trioda. Schema amplificatorului este una clasica. Nu se poate spune ca  cineva de la departamentul de dezvoltare al chinezilor a dorit sa reinventeze roata. Etajul de amplificare foloseste patru tuburi EL34 , etajul de preamplificare  un tub 12AX7, iar convertorul de faza doua lampi 6N8P.
      Fara sa aiba un design de top sau sa foloseasca materiale scumpe, de exemplu insertii de lemn nobil,  Xindak MT-3 RC  arata surprinzator de aspectuos pentru un amplificator Made in China. In mijlocul partii frontale se afla butonul de volum. Acesta este negru cu o insertie circular argintie. In dreapta exista un buton argintiu cu care selectam una din cele trei intrari de linie, iar in stanga gasim un alt buton argintiu necesar conectarii la alimentarea aparatului. Pe carcasa sunt montate la vedere lampile, iar in spatele acestora sunt cele trei transformatoare. Comutatoarele cu care puteti alege modul de functionare al amplificatorului (trioda sau pentoda)  sunt montate pe suprafata carcasei in apropierea tranformatoarelor. In spate amplificatorul are trei intrari de linie, conexiuni dedicate boxelor cu valori de 8 / 4 ohmi si intrarea AC. Nu trebuie sa va faceti griji din cauza lampilor daca aveti copii sau animale de companie. Acestea sunt acoperite cu un capac de protectie solid. Carcasa in ansamblu se prezinta  foarte compact, ceea ce face ca sasiul sa fie mai putin sensibil la vibratii. Adaugati la toate acestea si greutate de 18 kilograme.
      Specificatii
      Putere: 18 W trioda / 40 W pentoda @ 8 ohmi
      THD: <0,02%  (1  kHz)
      Raport semnal zgomot: > 89 dB
      Raspuns in frecventa: 10 Hz - 70 kHz
      Dimensiune WxHxD (mm): 358 x 197 x 321
      Greutate  – 18.5  kg
      Teste
      Am ascultat acest amplificator pe un sistem compus din urmatoatele componente: 
      Yamaha CDS 3000 – SACD player / DAC
      Xindak MT-3 RC – amplificator
      Focal Electra 1038 Be – boxe
      Kymber Cable – cablu interconect
      Vicol Audio – cablu boxe 
      Pentru muzica de test am ales inregistrari muzicale din perioada cand amplificatoarele cu lampi erau la moda. Am ascultat urmatoarele inregistrari: Elvis – Elvis is Back, Led Zeppelin – I, Prokofiev – Romeo and Juliet (muzica de balet). 
      Daca va place sunetul de lampa acest amplificator nu va dezamagi. Gama medie se simte usor impinsa in fata, are consistenta si o saturatie placuta. Sunetul pe ansamblu este cald, dens, sensibil si molatic.
      Elvis – Elvis is Back
      Vocea lui Elvis se simte proiectata undeva in spatele camerei de parca ar canta exact pe aceeasi linie cu orchestra. Instrumentele ofera un constrast placut vocii fara ca sunetul lor sa altereze prezenta vocala. Sunetul in ansablu nu a parut crispat si nu am avut senzatia de artificial / digital. Ascultam o inregistrare din anii ’60 asa cum imi imaginez ca ar fi sunat in acei ani. Pentru ca nu am trait in acea perioada si nu am ascultat un sistem audio complet construit in acei ani, sunt obligat sa imi folosesc imaginatia. Folosesc ca referinta filmele lui Elvis in care viata este prezentata in culori roz, rock’n’roll. Cam in acest fel este si auditia cu Xindak MT-3 RC. Muzica curge relaxat si ritmat in spatiul camerei fara sa aiba pretentia de a fi altceva decat este. Relatiile tonale si fluxul informational au un impuls bun. Ritmul, notele muzicale, sunt prezentate fara a suferi de boala trecerii timpului, de o anumita distorsiune temporara. Totul este acolo in fata mea, sunet aproape analog cantat pe o plaja unde fete si baieti frumosi danseaza in ritmul muzicii.
      Led Zeppelin – I
      Va marturisesc ca iubesc cu pasiune acest prim album al trupei Led Zeppelin. Amestecul de blues electric, hard rock  si ritmuri psihedelice te prinde asemeni unui vartej urias si te atrage catre radacinile muzicii de la sfarsitul anilor ’60. Pe aceasta inregistrare vocea si instrumentele au parut ca se amesteca usor. Motivul ar putea fi chiar timbrul acestui tip de amplificator. Frecventele medii se imprastie si acopera in anumite momente frecventele aflate in imediata apropiere. Din acest motiv sunetul castiga in zona de muzicalitate, dar pierde in zona de transparenta care afecteaza spatialitate si curatenia timbrala. 
      Vocea lui Robert Plant a fost  placuta si suficient de detaliata. Cu Xindak MT-3 RC, Plant a parut in una din zilele lui bune de cantat. A reusit sa atinga notele complicate, sa falseze foarte putin si sa puna suflet in muzica. Partea electrica, reprezentata de chitaristul Jimmy Page si John Paul Jones, a sunat minunat privita din perspectiva unui meloman si fan Led Zeppelin. A avut un ritm bun, pasajele complexe s-au simtit detaliat si au existat lungi momente de sincronizare perfecta intre energia corzilor electrice, toba si voce. Sunetele percutante din toba lui Bonham au fost putin cam pufoase pentru gusturile mele, insa nu ma pot plange ca nu au avut carne si oase reale. Simteam toba, puterea degajata de lovituri, dar lipsea energia impactului infinit ce uneori pare ca iti taie respiratia. 
      Prokofiev – Romeo and Juliet
      Xindak MT-3 RC a prezentat efectele spatiale foarte bine. Sunetul cornului francez s-a simtit vertical, de parca ar fi coborat din inaltul cerului, apoi viorile au facut un pas inainte catre spectatori asemeni unui rand perfect simetric format din balerine. Urmeaza un flaut ce isi face simtita prezenta undeva in spatele scenei. Apoi langa el pare sa se fi asezat un fagot. Ai spune ca sunt doua pasari cantatoare cocotate pe crengile unui copac. Ne intoarcem la viori. Corzile sunt ciupite discret, sunetul este delicat si poate fi confundat cu fosnetului produs de tutu-ul balerinelor. In fata ascultatorului se desfasoara o intrega impletitura de sunete muzicale ce ofera un simt minunat al perspectivei sonice, al sentimentul real de profunzime. Ascultam compozitia lui Prokofiev  si ma gandeam la iscusinta acestuia in a crea o muzica dedicata dansului, miscarilor elaborate in ritmul notelor muzicale, dar care in realitate imprumuta, se inspira, din gratia trupului uman ce se arcuieste cu indrazneala  in incercarea de a invinge gravitatia. 
      Chiar daca am folosit amplificatorul in configuratie pentoda, Xindak MT-3 RC a suferit din cauza limitarii de putere. Contributia boxelor Focal Electra 1038 Be la aceasta concluzie este evidenta. Acestea sunt boxe  gurmande in momentele dinamice.  Din acest motiv pe muzica clasica sunetul oferit a fost restrictionat dinamic. In rest Xindak MT-3 RC a avut extensie suficienta, notele inalte ale viorilor, cornului francez, au avut o textura buna, muzicala, lipsita de distorsiuni. 

      Concluzie
      In ciuda aspectului sau spartan, a designului exterior saracacios, Xindak MT-3 RC are un suflet muzical. Este un amplificator ieftin care poate sa va aduca o cantitate impresionanta de muzica si culoare in viata. Nu va ascund, acest amplificator nu controlează perfect basul, chiar daca il folositi in modul pentoda. Compenseaza aceasta lipsa oferind o medie plina de viata si inalte frumoase si naturale. Sunetul este viu, vocalele sunt putin impinse inainte, iar senzatia de spatiu este foarte solida. 
      Pro:
      pret (1100 euro)
      imagine holografica
      sunet viu
      posibilitatea de a schimba sunetul folosind lampi superioare
      Contra:
      controlul basului
      limitare dinamica pe anumite inregistrari 
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
       
    • Ideea acestui articol a pornit de la un subiect lansat pe Facebook in care se discuta despre intensitatea sonora la care ascultam muzica acasa. In opinia mea o discutie despre un asemenea subiect presupune cunostinte minime despre loudness, compresie dinamica, noise floor (zgomot de fundal), gama dinamica. Urmarind si intervenind in discutie am avut senzatia ca nu toata lumea este familiarizata cu acesti termeni. In articol am sa explic intr-o varianta succinta acesti termeni si am sa va invat cum puteti calcula dinamica sunetului muzical in timpul unei auditii private. 
      Loudness
      In acustica intensitatea zgomotului este perceptia subiectiva a presiunii sonore . Pe intelesul tuturor, loudness-ul este modul in care creierul ordoneaza sunetele pe o scara care incepe de la sunetul cu cea mai mica intensitate (sunet silentios) si se termina cu sunetul avand intensitatea cea mai mare (senzatia de sunet tare).
      Loudness war
      Se refera la tendinta cresterii nivelului, intensitatii audio in inregistrarile muzicale, folosind in mod intentionat un proces numit compresie dinamica. Intensitatea poate fi crescuta prin mai multe tehnici de procesare a semnalului  precum compresia si egalizarea dinamica. Inginerii pot aplica un raport din ce in ce mai ridicat de compresie la o inregistrare, pana cand aceasta atinge constant varfuri ale amplitudinii maxime. In limbaj informal, fraza de mai inainte inseamna ca intensitatea semnalului este crescuta artificial catre o valoare a sunetului care se aude constant tare. 
      Compresia dinamica nu se reduce doar la cresterea intensitatii semnalului pentru a oferi senzatia unui sunet puternic asa cum ati putea crede. Poate fi folosita in mastering si ca metoda pentru reducerea volumului unor instrumente cu sunete puternice (toba) sau amplificarea sunetelor unor instrumente a caror sunet are o intensitate sonora scazuta (flaut). Folosind acest proces un inginer de master echilibreaza dinamic sunetul instrumentelor si ofera posibilitatea ascultatorului sa auda fara efort intregul spectru sonor.
      Zgomot de fundal - datorat inregistrarii
      Zgomotul de fundal este in general zgomotul detectat într-un fisier muzical si care nu contine informatii utile. Acest zgomot este, de obicei, cel mai bine detectat atunci cand nu există niciun alt semnal audio. Cand vine vorba de zgomot de fundal, cu cat zgomotul de fundal este mai mic, cu atat mai bine. Dar nu va faceti griji, aceasta este o problema obisnuita in audio, fie ca vorbim de inregistrari digitale sau analogice. Aproape orice poate genera zgomot de fundal in timpul unei inregistrari audio, camera unde s-a facut inregistrarea, un calculator, miscare instrumentistilor in timp ce canta, microfoanele cu care se capteaza sunetul, aparatele cu care se proceseaza sunetul in studioul de inregistrare, prelucrarea digitala a inregistrarii. 
      Zgomot de fundal - datorat conditiilor de acasa
      Acasa, in timpul auditiilor muzicale, zgomotul de fundal isi face din nou aparitia. Acesta este generat de sistemul audio folosit pentru ascultat muzica si de zgomotul mediului inconjurator. 
      Sistemul audio genereaza zgomot de fundal. Acesta se masoara in decibeli si poarta numele de SNR (raport semnal zgomot). SNR este definit ca fiind un raport intre puterea semnalului si zgomotul de fundal generat de aparate, sistem audio. Zgomotul mediului inconjurator este compus din zgomotul camerei de auditie (respiratie, miscarea noastra prin camera, alte surse de zgomot) si zgomotul de ansamblu al orasului, spatiului unde locuim.
      In concluzie, cand ascultam muzica acasa, dinamica sunetului util receptionat de creier are ca punct de plecare zgomotul de fundal. Am sa notez cu 0 aceasta valoare pentru a usura demonstratia, pentru ca de aici incepe creierul sa distinga sunetele muzicale. In realitate zgomotul de fundal al unei camere depaseste 30 dB. Asta in cazul camerelor linistite. O camera normala are valori apropiate de 40 dB. Dupa cum puteti observa zgomotul de fundal actioneaza ca un limitator al intervalului dinamic.  
      Gama dinamica
      In audio, gama dinamica descrie raportul dintre amplitudinea celui mai puternic semnal nedistorsionat si zgomotul de fundal. Domeniul dinamic este reprezentat de raportul semnal-zgomot (SNR), de semnalul cel mai puternic posibil pentru un sistem audio.
      In muzica, gama dinamica descrie diferenta dintre cel mai linistit sunet si cel mai puternic sunet al unui instrument, al unei parti sau al unei piese de muzica. Pentru a va exemplifica acest lucru, am sa va spun ca gama dinamica muzicala asa cum este perceputa in mod normal intr-o sala de concerte nu depaseste 80 dB, iar vorbirea umana este perceputa in mod normal pe o gama de aproximativ 40 dB.
      Atentie! Nu confundati gama dinamica asa cum este utilizata in audio cu gama dinamica muzicala. Sunt chestiuni diferite chiar daca par asemanatoare.
      Cu aceste clarificari terminate, am sa revin la subiectul pe care il propun in acest articol: gama dinamica a sunetului muzical perceput in timpul unei auditii casnice. Cum aflam valoarea gamei dinamice muzicale perceputa in timpul unei auditiii casnice?
      1.
      Masuram noise floor-ul camerei in pozitia de ascultare. Pentru realizarea acestei masuratori avem nevoie de un soft specializat, un telefon sau un PC si un microfon. Echipati cu cele necesare trecem la masuratori. Prima data masuram noise floor-ul camerei de auditie. Camera mea de auditie are noise floor-ul minim de 30 dB. In cazul unei auditii muzicale tot ce se aude peste aceasta valoare este sunet util, sunet ce poate fi receptionat de urechi si tradus de creier ca fiind muzica. Diferenta intre noise floor-ul camerei si sunetul cu intensitatea cea mai mare reprezinta dinamica muzicala a auditiei. Valoarea aceasta nu poate fi considerata ca fiind absoluta (corecta pana la perfectiune), pentru ca rezultatul este influentat de camera si aparatul de masura. Chiar si in aceasta varianta ne putem face o idee despre dinamica auditiei. 
      imaginea 1

      2.
      Alegem o inregistrare muzicala si masuram gama dinamica. Pentru acest articol am ales o inregistrare de muzica clasica. Intuiam ca dinamica acesteia va fi foarte buna. Masuratorile arata ca in imaginea 1. Observati cum valorile dinamice pornesc din imediata apropiere a punctului de intensitate minima sonora la o valoare de 30.5 dB, 30 dB este valoare zgomotului de fond in cazul camerei mele, si se opresc la o valoare a intensitatii sonore maxime de 81.6 dB. Diferenta intre aceste doua puncte este de 51 dB. Aceasta este o inregistrari cu o dinamica foarte buna, apropiata de realitate. Daca as fi dorit ca in timpul auditiei sa cresc nivelu de intensitate sonora, sa ascult muzica mai tare, cele doua valori se vor modifica pozitiv, cu mentiunea ca intervalul dinamic al inregistrarii ramane constant la 51 dB. Acesta nu va suferi modificari. 
      Exemplu: o crestera cu 10 dB a intensitatii sonore muzicale va avea valori dinamice situate intre 40 dB (30 dB + 10 dB) si 91.6 dB (81.6 dB + 10 dB).
      Ma intorc la discutia de pe Facebook. Unul din amici mei audiofili a postat o imagine cu gama dinamica muzicala perceputa in cadrul unei auditii acasa, imagine 2.  Va rog sa priviti aceasta imagine si sa imi raspundeti aici, pe HiFi Tech, in sectiunea comentarii, sau pe Facebook, cum credeti ca este aceasta inregistrare din punct de vedere al dinamicii muzicale.
      Astept comentariile voastre pentru a continua impreuna articolul.
      imaginea 2

       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
    • De ceva timp am lăsat lucrurile banale deoparte, mă refer la muzica obșnuită. De ce? Pentru că am realizat că îmi scăpau lucruri esențiale. Producții muzicale excepționale care interferau întâmplător cu lista mea previzibilă și pe care, poate le mai auzisem undeva, cândva și cărora nu le puteam găsi repere. Mai mult decât atât, topurile și recomandărle mainstream nu corespundeau cu așteptările mele. Nemulțumirea mea m-a făcut să reiau o cercetare mai aprofundată asupra fenomenului. Aici am să mă refer la rock și începuturile lui și nu rock-ul convențional ci cel curajos, inovativ și experimental. Dacă originile și sinteza care a făcut să apară această categorie o știam, lucrul care m-a făcut să mă aplec mai cu atenție a fost că deși cunoșteam poate numele unei formații nu reușeam să o identific prin repertoriul și sound-ul ei. Asta s-a întâmplat și cu JEFFERSON AIRPLANE. Sigur! Unii au auzit de aceasta trupa, dar puțini și foarte puțini pot enumera una, două, trei piese măcar celebre. Asta nu spune decât că este cunoscut doar ce a fost în mod repetat expus publicului larg și cum mainstream-ul pare a face legea în istorie iar acesta din urmă este supus modei , gustului și intereselor de moment, singurul lucru care mi-a rămas de făcut este să mă conving singur că dincolo de peretele timpului și al uitării există lucrări extraordinare și mai ales filtrate prin gustul meu, modern contemporan, gravat de diversele forme muzicale.

      Formația s-a născut sub presiunea extraordinară a folck-ului lui BOB DYLAN (da și atunci făcea legea!!!) și a invaziei britpop din SUA pe fondul rock‘n‘roll-ului și blues-ului sudic, în sânul unei generații revoluționare și revoltate care se opunea materialismului axându-se pe spiritualitatea orientală și libertate exacerbată. Grupul s-a format în San Francisco, California cu prezență nominală între anii 1965-1974 și o reunire în anul 1989. Formația imprimă o matrice a sound-ului particulară coastei de vest a SUA (San Francisco Sound) atingând diverse genuri și stiluri (rock psihedelic, acid rock, folk rock, hard rock dar și protoprog). A fost singura formație care a cântat la toate cele trei festivaluri rock faimoase din anii 1960, Monterey (1967), Woodstock (1969) și Altamont (1969), fiind cap de afiș și la primul festival organizat pe Isle of Wight. A lansat șapte albume de studio dintre care cinci au fost premiate. Primul album de debut a fost produs în număr mic și intră în obiectele de colecție cu valoare foarte mare datorită variantelor interpretative.
      Surrealistic Pillow, cel de-al doilea și primul album din 1967, este considerat unul dintre albumele reprezentative pentru perioada hippie, și a adus formației renumele internațional. Cel puțin două compoziții sunt arhicunoscute cum ar fi, WHITE RABBIT sau SOMEBODY TO LOVE dar există ascunsă și bijuteria folkrock  EMBRIONIC JOURNEY care poate intra în orice colecție oricât de selectivă
      ar fi. Melodia ‘aterizează’ pe fața B a albumului înainte de WHITE RABBIT și are rol de intermezzo dar accuratețea construcției o  lansează direct către cle mai bune compoziții ale decadei șaizeciste.
      EMBRIONIC JOURNEY
      De pe al doilea album din anul 1967, AFTER BATHING AT BAXTER'S se remarcă piesa instrumentala cu un pronunțat caracter progresiv și foarte heavy  ‘SPARE CHAYNGE’, atipică manierei Jefferson Airplane și se mai poate spune că a fost matrice pentru formația krautrock CAN și totodată curentului postpunk (dar nu e singura!). Era epoca în care stereofonia provoca la experimente diverse iar albumul în ediție stereo lansat de RCA VICTOR are efecte de reverberație mult mai ample decât varianta mono. A SMALL PACKAGE / YOUNG GIRL SOUNDAY BLUES este o compoziție cu un un intro din muzica de avangardă la care alte formații făceau racord (ex: MOTHER OF INVETION cu ZAPPA)
      Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol:
      SPARE CHAYNGE
       
      În 1969 este lansat albumul VOLUNTEERS (1969) fiind ultimul în linia clasică pe care a evoluat formația, un manifest împotriva războiului din Vietnam. Prima dintre recomandări este GOOD SHEPHERD o bijuterie influențată de muzica godspell în stil folk blues dar care mă duce cu gândul la o altă voce de excepție - MIRCEA VINTILĂ. De remarcat și pasajul (din nou intermezzo) MEADOWLANDS, reinterpretare după o melodie patriotic-comsomolistă-comunistoidă sovietică din 1933 .
      GOOD SHEPHERD

      Multitudinea de stiluri prin care a trecut trupa are la origini egalitatea și frățietate dintre membrii formației. Oricând, oricare dintre ei putea să fie frontmen, de aici acest mixt încantator și inovator de genuri din producțiile lor.
      La final am să amintesc de o melodie simbol pentru formatie. Îndrăznesc să o recomand pentru ca este o altă bijuterie rock cu nuanțe progresive din 1975 care amintește de alte formații ale timpului. Numele melodiei este FAST BUCK FREDDIE si este cantata de JEFFERSON STARSHIP, o prelungire a vechii formații.
      FAST BUCK FREDDIE

      S-ar mai putea vorbi și de cealaltă direcție folk, country blues rock și jam session, la mare modă în a doua parte a anilor ‘60. Aici am să vă las voua placerea descoperirii. 
       
      Articol scris de Duta Nicusor Tiberius
       
    • Pe 23 Aprilie, 2020,  invitam comunitatea audiofila si audio-vintage sa isi spuna parerea despre  importanta camerei de auditie. Am primit zeci de raspunsuri. Majoritatea prin intermediul grupurilor organizate pe Facebook. Reactia voastra imediata a insemnat ca acest subiect este foarte important. Majoritatea considerati camera ca fiind una din componentele importante ale sistemului si va ganditi serios la imbunatatirea acusticii camerei de auditie, asta daca nu ati facut-o deja. 
      Pentru cei aflati la inceput de drum cu amenajare acustica, dar si pentru cei care ati demarat acest proces am cateva sfaturi bazate pe experienta mea empirica. Daca va apucati de amenajare acustica a camerei, incercati sa faceti totul cu pasi mici. Stiu, este plin youtube-ul de videouri in care oameni cu experienta explica ce aveti de facut. Din pacate realitatea de acasa este diferita. In acele videouri sunt prezentate situatii generale. Sa considerati ideile de acolo ca fiind un sablon universal valabil ce poate fi aplicat in orice camera, se poate transforma intr-un dezastru. Am sa va ofer cateva exemple pentru a intelege mesajul meu cat se poate de corect. In vizitele mele pe la diferiti amici audiofili am intalnit diferite situatii:
      ⦁    Sistem audio performant, camera fara tratament acustic, acoperita cu diferite obiecte de mobilier, boxele si pozitia de ascultare plasate la departare de pereti, sunet bun.
      ⦁    Sistem audio performant,  camera tratata acustic, acoperita cu diferite obiecte de mobilier, boxele si pozitia de ascultare plasate la departare de pereti, sunet excelent.
      ⦁    Sistem audio performant, camera fara tratament acustic, acoperita cu diferite obiecte de mobilier, boxele plasate la departare de pereti, pozitia de ascultare apropiata de perete, sunet mediocru.
      ⦁    Sistem audio performant,  camera tratata acustic, acoperita cu diferite obiecte de mobilier, boxele si pozitia de ascultare plasate la departare de pereti, sunet mediocru.
      Ma opresc aici cu exemplele. Sper ca au fost suficiente pentru o idee de ansablu.

       
      Am ascultat sisteme cu un sunet bun  in camera fara tratament acustic, dar am ascultat si sisteme cu un sunet mediocru in camera tratata acustic. Toti acesti oameni din exemplele mele cunosteau subiectul ‘acustica’ si au incercat sa imbunatateasca sunetul sistemului in limita posibilitatilor oferite de spatiu. In acest context apare o intrebare legitima. Merita sa intervin acustic asupra camerei? Raspunsul meu este afirmativ, insa nu va pot ascunde ca puteti obtine un sunet bun, poate nu excelent, si fara sa interveniti acustic. Nu este atat de simplu pe cat credeti. Nu este suficient sa aplicati metodele gasite pe net. Inainte este obligatoriu sa invatati ce inseamna sunetul de calitate.
      Componenta cea mai importanta intr-un sistem audio sunteti voi. Sunetul final al sistemului este un mix intre preferinta subiectiva pentru un anumit tip de sunet si informatiile sonice asimilate de creierul vostru. 
      Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol:
       
       
      Ce este de facut inainte sa interveniti in acustica camerei?
      1.    Mergeti si ascultat o orchestra de muzica clasica in concert de mai multe ori. In Bucuresti sunt doua variante, Ateneul Roman si Sala Radio. Exista si in provincie mici orchestre de muzica clasica.
      2.    Mergeti la concerte in aer liber. Cei care ati incercat varianta aceasta in Romania o sa avetii obiectii. De obicei, inginerul de sunet este complet pe langa subiect si are o singura grija, volumul auditie la maxim. Asa este, insa la un asemenea eveniment nu exista pereti, suprafete care sa reflecte sunetul la fel ca in camera voastra. Gasiti un loc bun si urmariti cum curge sunetul catre ureche. 
      3.    Daca la voi in oras nu exista orchestra de muzica clasica, nu se tin concerte de muzica, va propun o varianta de avarie. Imprumutati o boxa decenta cu Bluetooth, mergeti intr-un parc, un loc linistit, undeva in afara casei, porniti boxa si ascultati muzica.  Asezati-va la 1,5  m de boxa si fiti atenti la modul in care sunetul soseste in ureche. Ascultati cel putin jumatate de ora. Creierul are nevoie sa invete. Apoi mergeti acasa si repetati experimentul. Rezultatul o sa va uimeasca. Diferenta intre un sunet direct, crud, fara reflexii, si unul cu reflexii este evidenta si pentru o gaina.
      4.    Ascultati sisteme audio considerate de referinta la dealer sau prieteni. Nu limitati aceasta experienta la cateva auditii. Sunt putine. Ascultati douazeci de sisteme audio. Cifra este un exemplu numeric,  nu va limitati la acest numar, ascultati cat mai multe sisteme. Invatati din experienta pozitiva a celor care au trecut prin asta, dar si din greselile lor.
      Fara un proces de invatare sistematizat sansele de reusita sunt minime. Poate parea ceva simplu, usor de asimilat. Nu este asa. Fara ABC-ul sunetului aveti sanse sa dati gres. Un sistem audio performant, cateva videouri de pe youtube,  nu vor compensa lipsa antrenamentului audio. Este improbabil ca un scolar sa scrie fara sa invete literele. La fel este si cu sunetul. 
      Performanta sonica a sistemului depinde de voi in primul rand.
       

       
      Dupa ce ati incheiat acest proces initiatic sunteti pregatiti pentru ultima voastra aventura audiofila, amenajarea acustica a camerei. Masuratorile nu va vor spune tot ceea ce este necesar, pentru ca voi construiti o camera de auditii, nu o camera de inregistrari. O camera de auditii buna este o combinatie intre masuratori si ureche, un echilibru intre raspunsul in frecventa si modul in care creierul este obisnuit sa perceapa sunetul. Sunetul final se 'acordeaza' la ureche, asemeni unui instrument. In cazul spatiilor dedicate auditiilor, camera poate fi asemanata cu cutia / corpul de rezonanta al unui instrument. Finetea executiei, atingerea voastra, face diferenta intre o camera buna si una mediocra. Este la fel ca la maestrii lutieri. Exista cativa de top, cu viori extraordinare (Stradivarius, Guarneri, Amati) si restul mesterilor lutieri.
      Garanteaza o camera amenajata acustic un sunet de calitate? Partial. Camera potenteaza sunetul, insa nu poate corecta perceptia ascultatorului, sau nepotrivirea tonala dintre electronice si boxe.
      Atunci care este cea mai importanta componenta daca camera nu este o garantie? Omul, cel care construieste sistemul in ansamblul lui, este cea mai importanta componenta.  
       
      Va astept cu comentarii in sectiunea dedicata de la sfarsitul articolului. 
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. In tot acest timp am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio, pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Acest site foloseste cookie-uri! Prin continuarea navigarii va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Citeste Politică Intimitate si Termeni de Utilizare.

  Accept