Sari la conținut
HiFi Tech

dinica

Membri
  • Număr conținut

    2.132
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    62

dinica a câștigat ziua ultima dată pe Iunie 25

dinica a avut cel mai apreciat conținut!

Reputație Comunitate

417 Excellent

1 Urmăritor

Detalii

  • Locatie
    Bucuresti

Vizitatori Recenți Profil

Blocul vizitatori recenți este dezactivat și nu este arătat altor utilizatori.

  1. dinica

    Master vs Remaster

    Nu am scris articolul. Am uitat complet de acest proiect. Mulțumesc pentru reamintire.
  2. DAC-ul a ajuns pe masa de teste la noi. De data aceasta o sa facem ceva nou. Articolul va fi scris de mine si Andi. Andi cu opinia lui, eu cu a mea. Nu va exista o discutie intre noi in care sa ne impartasim parerile. Chiar sunt curios ce o sa iasa. Cu articolul acesta va pregatim pentru un articol scris de mine, Andi si Silviu.
  3. Pe masa de teste HiFi Tech a ajuns un cablu balansat aproape necunoscut in Europa. Situatia este cel putin ciudata, pentru ca in anii 2000 cablurile produse de aceasta firma erau cotate ca fiind cele mai bune din lume. XLO Reference 3 este numele acestui cablu despre care eu nu stiam nimic. Am pus burta pe carte si am inceput sa caut informatii despre aceasta firma. Am aflat ca XLO este o firma americana de cabluri dedicate sistemelor audio ultra performante. Firma a aparut pe piata in 1991 si a fost fondata de Roger Skoff. Acesta este un cunoscut antrepenor american cu activitati in industria aerospatiala, de extragere a resurselor natural, ziarist si editor pentru reviste ca Sounds Like ... News, Positive Feedback si in cele din urma cunoscut ca fondator si designer XLO. El a lucrat ca consultat pentru diverse companii precum Procter & Gamble, Motown Records și Lear-Baylor Inc. Este un inventator cunoscut, cu brevete in SUA emise sau in curs de emitere in mai multe discipline. Are o multime de descoperiri in teoria campului interactiv si efectele de descarcare capacitiva in legatura cu transmisia semnalelor in cabluri. Este considerat una dintre marile autoritati ale lumii privind performanța si caracteristicile electrice ale cablurilor pe lungimi scurte. A fost intervievat de publicații din industria audio din mai multe țări; a fost membru al Comitetului Executiv al AAHEA (Academia pentru Progresul High-End Audio); a funcționat în cadrul comitetelor CEMA (Asociația Producătorilor de Electronică de Consum) și EIA (Alianța Industriilor Electronice); și a fost consultant pentru un numar de producatori de sisteme audio și Home Theatre din Statele Unite și din strainatate. In 2014 a fost ales vicepreședinte al Societatii Audio din Los Angeles (cu peste 1500 de membri, LAOCAS este considerat cel mai mare Club Hi-Fi din lume) si a produs si a moderat seminarii la The Newport Audio Spectacol. Inca de la inceput Roger a cautat sa produca cabluri neutre, care nu adauga nimic si nu trebuie niciodata sa distorsioneze sau sa modifice sunetul. Si pentru a atinge obiectivul, cablurile lui Roger au trebuit sa se ocupe in mod eficient de fizica transmiterii semnalelor. Cu un background de matematician, Roger a aplicat cunostintele sale de matematica pentru a aborda bariera fundamentala a neutralitatii prin cablu - domeniile energiei electromagnetice si electrostatice si relația complexa dintre cele doua domenii. Cercetarile lui in acest domeniu au fost concretizate prin cateva patente in domeniul cablurilor. Aceste descoperiri se regasesc in cablurile XLO. Am sa va fac o scurta prezentare a celor mai importante tehnologii din cablurile XLO: XLO Field Balanced Technology – este inca considerata revolutionara desi au trecut mai bine de 20 ani. Cablurile sunt proiectate si dezvoltate pentru a imbunatati transmiterea semnalului. Acest lucru se face prin optimizarea si echilibrarea relatiei dintre campul electromagnetic controlat de curentul format in jurul conductorilor unui cablu si campul electrostatic format in jurul izolatiei sale atunci cand trece un semnal audio sau digital. Mulți designeri de cablu au incercat sa se ocupe de unul sau de altul din aceste fenomene de camp (de obicei campul electromagnetic), dar pana la XLO, nimeni nu a recunoscut vreodata importanța ambelor domenii și a interelației lor. Faptul este ca exista o singura relatie optima pentru cele doua campuri si acolo unde aceasta relatie este prezenta, transmisia semnalului este imbunatatita semnificativ. Geometria Field Balanced Technology impune o abordare stricta a constructiei unui cablu si explica de ce cablurile XLO arata diferit fata de alte marci si chiar unul fata de celalalt in functie de utilizarea dorita.Aplicatiile diferite au rapoarte diferite de curent-tensiune, iar tensiunea si curentul controleaza intensitatea campurilor diferite. De exemplu, prin cablurile Phono trec curenti foarte mici la tensiuni la fel de mici; prin cablurile de linie trec tensiuni relativ foarte mari cu un debit de curent foarte mic; si prin cablurile difuzoarelor trebuie sa poata trece curenti foarte mari la tensiuni relativ mici. Cu diferite rapoarte de curent / tensiune care creeaza intensitati diferite ale campului relativ, dar numai o singura relație optima de camp, sunt necesare diferite construcții pentru a atinge același punct de echilibru. XLO Capacitive Discharge Artifacts – la trecerea curentului printr-un cablu se formeaza asa numitii ‘curenți de distrugere’ a semnalului, acestea sunt stocați in dielectricul unui cablu si eliberati nesincronizat in calea semnalului de fiecare data cand un semnal audio, digital sau video se schimba. Prin definiție, un condensator este un dispozitiv de stocare a energiei format atunci cand unul sau mai multi non-conductori (dielectricul) separa doi sau mai multi conductori electrici (placile). Un cablu indeplinește aceasta definitie si va pastra, la fel ca toti condensatorii, energia semnalului care este trecut prin ea.Aceasta energie este stocata in dielectric in timpul fiecarei faze a semnalului de polaritate (pozitiv sau negativ) si eliberata atunci cand aceasta polaritate se schimbă. Deoarece dielectricul stocheaza energie pozitiva in timpul fazei de semnal pozitiv si energie negativa in timpul fazei de semnal negativ, energia ce va fi eliberata la fiecare schimbare de faza va fi intotdeauna nesincronizata cu noua energie de semanl si astfel se vor crea artefacte in afara fazei. Cu ajutorul Capacitive Discharge Artifacts aceste artefacte sunt anulate. Tehnologiile patentate din cablurile XLO nu se opresc la cele amintite anterior, insa acestea sunt cele mai importante. Inchid scurta prezentare si incep sa va povestesc despre cablul XLO Reference 3. La prima vedere nimic deosebit. Un cablu invelit intr-o camasa colorata din polimer, cu terminatii ce nu par sa fie dintr-un material exotic. Cablul este impachetat intr-o cutie mov protejata de o invelitoare de culoare alba, pe care sunt printate diferite informatii tehnice. Banalul in cea mai pura forma a sa. Am scos cablul din cutie si l-am pus la treaba in sistem, nu inainte de a lasa sistemul sa cante jumatate de ora, timp in care am ascultat muzica cu cablul meu actual construit din sarma Neotech in regim DIY. Sistemul: transport digital – NUC + Daphile + Intona reclocker sursa digitala - Yamaha CDS 3000 amplificator – Pass Labs 150 boxe – Focal Electra 1038 BE cabluri – analog XLR XLO Reference 3, analog XLR Neotech, cablu boxe Vicol Audio cabluri de curent – The Chord Company, Wireworld Muzica: Verdi – Messa da Requiem, fisier hi-res 24/88.2, Chicago Symphony Orchestra & chorus, Olga Borodina, Barbara Frittoli, Ricardo Muti Roger Waters – Amused To Death, fisier hi-res 24/192 Miles Davis – Kind of Blue, fisier hi-res 24/192 Inainte sa va impartasesc experienta mea cu acest cablu, trebuie sa stiti ca eu folosesc acelasi cablu balansat cu sarma Neotech de cel putin 7 ani. In timpul acesta nu am simtit nevoia sa il schimb. De vina poate fi topologia amplificatorul meu Pass Labs. Nelson Pass spune despre amplificatoarele construite de el ca nu au nevoie de cabluri special. Ani la randul acest fapt s-a dovedit foarte real. Am testat diferite cabluri in sistem fara sa gasesc sensul unei schimbari. Un singur cablu balansat din seria Silver Diamond de la Tellurium Q a reusit sa ma convinga de necesitatea unei schimbari, insa am considerat ca nu are rost sa platesc atat de multi bani pe o sarma. Prioritatile mele sunt altele acum. Prefer sa directionez banii catre alte zone de interes. Ma intorc la cablul XLO Reference 3 si va spun cu mana pe inima ca acest cablu reuseste sa schimbe in bine sunetul sistemului meu. Greu de digerat pentru unul ca mine, care foloseste acelasi cablu analogic balansat de peste 7 ani. Am inceput testele cu “Messa da Requiem”. Incep intotdeauna cu muzica lui Verdi din motive considerate de mine obiective. Messa este o lucrare grandioasa din toate punctele de vedere. Avem o orchestra completa, 4 cantareti solo si un cor mixt.Dinamica inregistrarii te lasa fara rasuflare. Linistea dintre pasajele muzicale este angoasanta si are o greutate incredibila. Momente lirice sunt asemeni unei brize usoare ce coboara peste mare, ode ale ingerilor veniti sa ofere consolare umanitatii. Ascultatorul este absorbit undeva intre cele doua taramuri. Se gaseste la granite dintre viata colorata si plina de promisiuni si moarte. Tensiunea creata de Verdi este incredibila. Muzica se transforma intr-o scena funebra ce obliga ascutatorul la meditatie. Cantitea de informatii din aceasta lucrare are nevoie de un sistem complet. Cu cablul XLO Reference 3 am simtit ca imaginea s-a curatat, a devenit focusata si aerisita. Spatiul ce defineste corul a capatat dimensiune. Vocile corului, pe care le consideram perfecte, au devenit mai bine texturate, au iesit la lumina. Detaliile muzicale s-au transformat in ceva tactil. Camera a prins viata si s-a umplut brusc cu o armata de oameni; instrumentistii frematand la semnalul baghetei dirijorului, coristii din spate agitati sa pastreze tempoul, soloistii incercand sa isi ascunda respiratia pentru a nu fi captata de microfoane si mai apoi oferita ascultatorului intr-o forma deranjanta pentru ureche. Cu XLO Reference 3 sistemul reuseste sa surprinda detalii dincolo de urechea constienta. Experienta muzicala se transforma intr-o adevarata sarbatoare a simturilor. “Amused to Death” a fost asemeni unei eliberari. Dupa toata tensiunea Requiem-ului, melomanul si audiofilul din mine isi dorea putina relaxare. Vocea lui Roger a fost asemeni intalnirii cu un vechi si drag prieten, familiara, calda, vibranta, aproape ca o imbratisare. M-am bucurat de aceasta intalnire si am continuat sa ascult muzica, fara sa fiu in vreun fel agresat de o posibila eroare a sistemului. Roger s-a asezat la microfon, a asteptat rabdator ca fetele de la backing vocals sa isi ocupe pozitiile, a privit fara repros la tobosar in timp ce facea ultimile pregatiri si dupa ce a tras aer in piept, a inceput sa vorbeasca cu mine. Doi prieteni ce se regaseau dupa mult timp, doi oameni care iubesc muzica si sunetul de calitate. Dragii mei, aceasta este scena oferita de acest cablu in sistemul meu. Nu este vorba despre poezie, marketing, milioanele de dolari care au intrat in contul meu. Toata povestea se numeste ‘matching’. Acest cablu pare construit special pentru amplificatoarele Pass Labs. Am incheiat seria de teste cu incredibilul album “Kind of Blue”. Cu siguranta a existat un moment in viata voastra audiofila, cand undeva intr-un colt al mintii, a inceput sa infloreasca o crisalida in care se ascundeau sunetele muzicale. Aceasta a crescut protejata la adapostul cutiei craniene, asteptand maturizarea, explozia finala, momentul cand crisalida isi leapada valul de protectie si se transforma intr-un superb fluture multicolor. Aceasta tranformare poate fi numita ‘ideea sunetului muzical’. In acest moment devenim constienti de toata aceasta frumusete ascunsa in muzica si sunet. Suntem fermecati si cuceriti in acelasi timp de ‘ideea sunetului muzical’. Incepem sa sapam in sunet, sa prelucram in laboratoarele mintii formula muzicii simetrice atotcuprinzatoare. Verdi, Waters, Miles, sunt asemeni unor fiinte demiurgice. Fiecare a creat un univers in sine, o alternativa a vietii, un refugiu palpabil pentru mintile noastre. Va intreb. Care este scopul nostru, al audiofililor? Raspunsul nu poate fi decat unul singur. Incercam sa refacem bucati din aceste universuri, sa le transformam in realitate, sa fim martorii unui moment de gratie. Ascultand albumul “Kind of Blue” in una din zilele in care am fost prins cu evaluare cablului XLO Reference 3, am simtit ca fac parte din istoria acestei inregistrari. Trompeta nu a ramas la stadiul de idee, a devenit momentul initial, clipa cand ceasul a inceput sa numere secundele unei inregistrari memorabile in studioul CBS 30th Street Studio din New York. Miles Davis alaturi de John Coltrane, Julian Cannonball Adderley, Wynton Kelly, Paul Chambers, Jimmy Cobb si Bill Evans se simt reali, respirand, fumand. Undeva in spate se aude zgomotul benzii de magnetofon pe care a fost imprimata inregistrare, insa il ignori cu buna stiinta. Muzica se insinuiaza ofertant, ritmul te inconjoara, spatiul si timpul devin irelevante. Asculti fermecat cadenta contrabasului, simti atingerile degetelor peste clapele pianului, alamurile se unduiesc aproape carnal in fata ochilor, iar camera pare ca se umple cu parfum de briantina amestecat cu tutun. Ce sa va mai spun, un moment de reverie de care nu te poti satura. Asta caut eu in sunet si asta am primit. Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol. Concluzie XLO Reference 3 este unul dintre cele mai bune cabluri analogice balansate testat in sistemul meu. Pentru cei care au citit articolul este usor de intuit de unde a aparut aceasta concluzie. Nu pot garanta ca acesta este un cablu universal. Audiofilia este o chestiune subiectiva si de aceea ma feresc de concluzii tastate sub forma unor legi. Daca sunteti in cautarea unui cablu analogic balansat, cred ca merita sa incercati si acest cablu.
  4. Sunt cateva fotografii minunate in albumul tau Bogdane. Eu anul acesta nu am facut multe fotografii pentru ca in Toscana am fost acum 5 ani si am zilioane de instantanee. Tineti cont ca Nexus 6 este un telefon din 2014. 😉
  5. Toate. Nexus 6. Imi este teama sa schimb telefonul din cauza aceatei camere fabuloase.
  6. In acest articol am sa va impartasesc experienta mea cu serviciul de streaming Spotify. Stiu ca in acest moment, in Romania, exista o dezbatere in privinta acestui subiect. Pasionatii cu varste pana in 40 de ani au imbratisat fara reticenta serviciile de streaming audio, insa nu acelasi lucru se intampla cu cei peste aceasta varsta. Dupa o scurta prezentare a serviciului de streaming audio Spotify, am sa amintesc argumentele celor doua grupuri. Acum mai bine de 10 ani se lansa serviciul de streaming media cunoscut sub numele de Spotify. In spatele acestui brand gasim o companie suedeza ce poarta numele Spotify Technology SA. Inca de la inceput acestea si-au propus sa ofere servicii de streaming audio. Seviciul a fost lansat pe 7 octombrie 2008 si in acest moment ofera acces la peste 40 milioane de melodii. Utilizatorii pot alege muzica in functie de o multime de parametri, cum ar fi numele artistului, albumului, genul muzical si pot crea si edita liste cu muzica preferata. Serviciul este disponibil in Europa, America, Australia, Noua Zeelanda si partial in Africa si Asia. Poate fi accesat de pe toate dispozitivele moderne, telefoane, tablete, calculatoare compatibile Windows, Mac OS, Linux, etc. In anul 2019 Spotify avea 217 milioane de utilizatori activi lunar, dintre care 100 milioane sunt platitori de abonament. Aceasta ar fi istoria Spotify in cateva cuvinte. Spuneam in introducerea acestui articol despre cele doua grupuri, cei care folosesc acest serviciu, pe care am sa-i numesc Generatia Spotify si cei care prefera sa asculte in continuare muzica pe cd, vinil sau fisiere stocate in reteaua de acasa, pe care am sa-i numesc Generatia X. In cazul celui de al doilea grup folosesc chiar sintagma originala ce se refera la generatia persoanelor nascute in intervalul aproximativ 1961 – 1980. Generatia Spotify este de fapt Generatia Y, cunoscuta sub numele milenials, sunt cei nascuti dupa anii ’80. Aceasta generatie are o caracteristica aparte, pentru ca a crescut in conditii special. Este in general caracterizata prin gradul de utilizare si familiaritatea sporita cu tehnologiile de comunicatie, media si digitale. Dupa cum usor puteti deduce, pentru aceasta generatie tehnologia face parte din viata cotidiana, este un mod de a trai si din acest motiv accepta cu usurinta sa foloseasca un produs conexat cu tehnologia. Generația X, a aparut inaintea de epoca internetului si din acest motiv este o generatie foarte activa social. Aceasta generație cunoaște viața dincolo de epoca Internetului. Ei pot compara si intelege avantajele si dezavantajele tehnologiei informatiei si ritmul schimbarilor. Din acest motiv aceasta generatie prefera o atitudine rezervata fata de noile tehnologii. Eu fac parte din Generatia X si din acest motiv cand am auzit prima data de Spotify, am spus un NU hotarat tehnologiei. La acea vreme motivele mele erau intemeiate, pentru ca oferta Spotify insemna muzica in format comprimat. Pentru un ascultator de muzica obisnuit acest fapt nu conteaza, insa pentru un audiofil muzica comprimata este aproape o butaforie. Intre timp Spotify a inceput sa ofere muzica in format necomprimat, la calitate de cd spun ei, si asta m-a determinat sa incep sa folosesc Spotify. La inceput varianta gratuita, pentru ca tot ce doream era sa ascult muzica in masina sau la casti cand merg cu bicicleta. Intr-o zi cand lucram la calculatorul de acasa si ascultam muzica in casti, m-am gandit sa fac un test al calitatii audio. Am cautat cateva inregistrari pe care le cunosteam bine si am inceput sa le ascult. Am ales pentru test Recviemul lui Verdi si albumul Amused To Death al lui Roger Waters. Prima data am ascultat muzica folosind varianta gratuita. A fost o experienta ingrozitoare, intreaga linie dinamica era comprimata, instrumentele cantau toate cu aceeasi intensitate, nu existau pasaje dinamice, totul parea ingramadit intr-o cutie, fara un soundstage realist, etc. Sincer, am zambit in barba, m-am bucurat de intuitia mea audiofila si ma pregateam sa imi vad de viata. Nu stiu exact ce s-a intamplat in acel moment. Dracul audiofil sa fie de vina. Greu de spus. Cert este ca am hotarat sa incerc varianta platita de la Spotify. Dragii mei, din negura iadului ascuns intre ideile mele preconcepute, a rasarit insusi Maria Sa Sunetul. Muzica-zgomot a disparut, intreaga scena sonora a prins viata. Muzica si sunetul au inceput sa danseze in fata ochilor mei. Aveam dinamica muzicala, instrumentele sa rasfirau pe scena realist, vocile au devenit complete, muzica a inceput sa ma imbratiseze asemeni unei iubite pierdute si acum regasite. Sunetul ‘ca din cutie’ a disparut ca un vis urat. Dupa aceasta prima intalnire cu Spotify Premium am continuat sa folosesc acest serviciu timp de doua luni. Momentan am renuntat pentru ca nu am timp suficient pentru muzica. Iar cand am timp, platesc tribut nostalgiei Generatiei X si folosesc cd-uri sau viniluri. In cele doua luni de Spotify Premium am remarcat cateva aspecte interesante, pe care vreau sa le impartasesc cu voi. Puteti sa le considerati ca fiind concluziile acestui articol. Te-ar putea interesa si urmatorul articol: Calitatea audio: - Depinde foarte mult de varianta oferita de casele de discuri. Tendinta este ca on line sa fie variante remasterizate recent. Din acest motiv veti gasi o multime de inregistrari proaste, gandite sa se auda tare, loudness war si toata povestea din spate. - In contrapartida veti gasi inregistrari superbe, nealterate de un mana unui inginer de studio din motive comerciale. - Existenta acestor inregistrari nealterate, este pentru mine dovada faptului ca Spotify Premium poate fi considerat o variant serioasa chiar si pentru cei mai pretentiosi dintre noi. Pana la urma cu totii avem acasa cd-uri cu masteruri / remasteruri proaste, insa asta nu ne impiedica sa continuam cu acest hobby. Avantajele Spotify: - Varietatea muzicala. - Playlist-urile oferite de Spotify in functie de preferintele ascultatorului. - Recomandarile de artisti noi oferite de Spotify in functie de preferintele ascultatorului. - Pretul unui abonament. Cu 5 euro primesti acces la o cantitate de muzica ce nu poate fi ascultata intr-o viata de om.
  7. Am ascultat doua aparate din acea perioada. Unul lampizat de Viorel, celalalt neatins. Amandoua sunau ok. Pierdeau in zona de informatii. Eu nu evit 'anumite inregistrari'. Ascult totul asa cum este. Ma bucur de muzica, nu stau sa judec fiecare inregistrare. Pe digital pot asculta zile intregi fara sa fiu deranjat. La analogic nu pot face asta. Ma deranjeaza zgomotul, ma deranjeaza distorsiunile, ma deranjeaza basul reprodus incorect, inaltele care nu pot fi reproduse corect intr-o anumita zona a discului de vinil, sunetul usor amestecat pentru ca acul nu cade perfect pe rila. Vorbiti cu un inginer de studio care face masteruri pentru vinil. O sa va explice toate aceste bube tehnice. Trancotistul parca cunoaste niste oameni de la Electrecord. El poate verifica aceasta informatie.
  8. CD-ul Audio Aero a fost peste orice digital, insa nu uita ca urmatorul DAC ca nivel de pret costa 3500 euro. Mai putin de jumatate. Atunci sursa mea digitala era cd-ul Yamaha 2100. Acesta nu a intrat in test. Nu imi amintesc motivul exact. Dupa cum stii, eu folosesc un phono made by VioTube. Permite-mi sa imi exprim dubiile in legatura cu comparatia Audio Aero vs EAT pick-up. Repet, am stat 3 ani intr-un showroom, am facut mii de teste digital vs vinil. Eu prefer digitalul. Accept ideea ca fiecare are dreptul sa prefere un anumit format / sunet. Asa este normal. Nu sunt de acord cu povestea analogicul este mai bun. Daca ai nuanta afirmatia aceasta, daca ai spune 'pentru mine analogicul este cel mai placut sunet', fara afirmatii tastate sub forma unui decalog, fara tendinta de a generaliza experienta ta personala, cred ca totul ar fi in regula. Vino la mine cu ce setup doresti. Poate scriem un articol impreuna despre aceasta experienta. Il chemam si pe Andi, chiar daca in urma presiunilor venite din interiorul forumului a renuntat sa mai scrie. Ati fi 2 'analogisti' vs 1 'digitalist'. 🥇
  9. Silviu, astazi am pornit pick-up(ul). Am ascultat un album intreg. Suna ok, insa este departe de puritatea digitalului. N-am ce face, nu o sa ma prinda niciodata nebunia analogica. Sunt clar un fan al digitalului. La mine acasa digitalul nu suna metalic, nu este obositor, inaltele sunt la locul lor, muzica toarce duios ca o pisica. Daca pun inregistrari vechi plang de placere. Am sunetul acela usor vintage, doar ca sunt mai multe detalii. Vocea, instrumentele, scena, totul este asezat perfect si peste toate acestea am si aroma vintage. Cam asta inseamna un sunet reprodus corect de un sistem audiofil. Inregistrarile raman nealterate, pastrand ce este mai bun din ambele lumi. 😉
  10. Nu eu sunt cel care a banat userul VioTube. Am alergat luni de zile dupa Vio sa scriu un articol despre amplificatoarele lui. Pana la urma articolul a fost scris de Silviu, dar a fost scris si a aparut in revista. La ultima verificare erau 700 de cititori ai acestui articol. Tudor, nu ma pitesc dupa degete, nu am motiv sa fac asta. In lupta aceasta purtati un stindard care nu va reprezinta. Va doriti atat de mult ca eu sa fiu baiatul rau, incat refuzati sa vedeti adevarul asa cum este. Toreadorul din spatele vostru flutura capa rosie a dreptatii si voi va aruncati orbeste inainte. Mesajul tau este on line, nu este sters. Au mai fost mesaje in care eram acuzat de diferite lucruri. Toate sun on line. WTF? Ce este in neregula cu noi!?
  11. Se aude ce? Zgomotul de fond... 😛
  12. Daca va place rockul progresiv. https://www.ultimate-guitar.com/news/general_music_news/top_5_upcoming_prog_releases_you_need_to_check_out_this_summer.html
  13. Dane, nu condamna nimeni analogul. Renuntati la ochelarii de cal daca doriti o discutie constructiva. De exemplu: Silviu, tu, sau oricine altul de pe forum, afirma aici ca este indragostit de analogic, pentru ca asta-i placerea lui, nu cred ca se porneste o revolta. 😉 Daca discutia este mutata in zona tehnologica, cu afirmatii lipsite de acoperire, atunci este normal ca cineva sa intervina. Insistati ca analogicul este superior fara sa fiti acoperiti de stiinta / tehnologie. Inteleg, va place, si mie imi place sa ascult vinil, insa nu pot spune ca vinilul este superior, pentru ca nu este. Sunt prea multe lucruri cuantificabile, audibile, peste care nu poti trece ca si cum nu ar exista. Exemplul cel mai la indemana este zgomotul de fond. Unde naiba ati auzit voi ca un instrument din viata reala sa fie insotit de zgomot de fond? Acest zgomot de fond ascunde informatii. PS: Cititi cum se face un master analogic si vedeti nenumaratele probleme cu care se confrunta un inginer de studio. PS1: Nu am nimic de impartit cu fanii sunetului analogic. Este dreptul lor sa asculte si sa le placa muzica in ce format doresc. Citesc cu placere despre experientele audio ale lui Silviu si Andi. Pasiunea si rabdarea lor este incredibila.
×
×
  • Creează nouă...