Sari la conținut
HiFi Tech

  • Audiophile Blog

    Arată toate categoriile
    • HiFi Tech
      Luxman L-509 X  este cel mai aratos amplificator integrat stereo vazut de mine pana acum. Prezenta lui fizica in camera de auditie imi atrage permanent privirea. Stiu, rolul lui este sa amplifice boxele Marten Oscar Trio si sa imi ofere placere muzicala. In ciuda acestui lucru ochii refuza sa ma asculte si stau lipiti de carcasa din aluminiu mat intr-un act de razvratire melancolica. Luxman L-509 X arata ca un aparat dintr-o nuvela steampunk. Partea frontala este acoperita de o pereche de vumetre uriase luminate intr-o nuanta albastra. Grilele de aerisire plasate deasupra carcasei au forma unui fagure si seamana cu masca din fata a unui Ferrari GTO din anii ‘70. Panoul de comanda este completat cu butoane de diferite dimensiuni si forme. O parte dintre acestea activeaza comenzile printr-o simpla atingere, celelalte se rotesc in jurul unei axe fixe. Pana si acest amanunt te trimite cu gandul la o masinarie retrofuturista specifica genului steampunk.
      Design Exterior
      Pe partea frontala, la stanga VU-metrelor incadrate intr-o rama neagra, este amplasat un buton circular inconjurat de sapte leduri discrete care permite selectarea surselor. Pozitionat simetric in partea dreapta se afla butonul de volum. Sub acest ansamblu, de la stanga la dreapta, sunt amplasate urmatoarele butoane:  Operation, Monitor, Cartridge, Rec Out, Speakers, Bass, Treble, Balance, Subsonic, Mono, Standby, Loudness, Line Straight  si Separate. Tot aici se afla si conexiunea pentru casti.
      Panoul din spate este populat in mod egal cu intrari si iesiri. De la stanga la dreapta in partea de sus avem impamantarea, o singura pereche de mufe fono (RCA) si intrarile Line-1 pana la Line-4 (RCA). Intrarea Line-1 este acoperita cu aliaj de cupru de inalta calitate, o combinatie intre conductivitatea cuprului si duritatea alamei. Mai in stanga sunt mufele Rec Out si Monitor (RCA), urmate de mufele Pre Out si Main In (RCA). Asta inseamna ca puteti utiliza L-509 X numai ca preamplificator sau amplificator de putere stereo. Apoi vin doua perechi de intrari balansate XLR, Bal Line-1 si Bal Line-2. Sub conexiunile de intrare/iesire se afla patru perechi de conexiuni pentru boxe si priza pentru cablul de alimentare.

      Design Interior
      Luxman L-509 X foloseste un circuit de iesire push-pull cu o putere de 120W la 8 ohmi sau 220W la 4 ohmi. Placile cu circuite imprimate sunt de tipul ”peel coat” pentru a elimina orice efect dielectric. Transformatorul de putere are o valoare de 600VA, este de tip EI-core si este fabricat de Nippon Chemi-Con. Condensatorii sunt personalizati si au o valoare de 80.000µF. Asa cum va asteptati si acestea la randul lor sunt produsi tot in Japonia de Toshin si Nippon Chemi-Con. La interior se disting diode Schottky si ROHM, iar cablarea este realizata cu sarma de cupru OFC (oxygen-free).
      Teste
      Sistemul audio stereo a fost format din urmatoarele component: Aurender A100, Intel NUC + Intona + Yamaha CDS3000 (folosit ca DAC), Luxman L-509 X, Pass Labs Int 150, Marten Oscar Trio.
      Muzica: Patricia Barber – The Beat Goes On / Companion, Tears For Fears – Woman in Chains / The Seeds of Love, Hans Zimmer –  Dune.
      Patricia Barber – The Beat Goes On
      Contrabasul se deschide amplu, se intinde pe cateva milisecunde si apoi se opreste brusc. De asemenea, percutia este scurta si completa intr-un sens rareori asuzit la mine in camera. L-509 X controleaza autoritar frecventele joase . Orga Hammond ofera un sunet natural si nuantat. Tonuri si note ce umbla prin aer perfect delimitate. Fundalul sonic are linistea unei camere surde, iar asta permite sunetului se construiasca momente dinamice si intense chiar daca melodia nu are o amplitudine mare. Sunetul discret al unei note joase, aflat spre liminta inaudibilului, este perceput in toata complexitatea lui tonala fara efort. Vocea Patriciei este pozitionata central. O simt asezata in fata pianului la o distanta de 3-4 fata de pozitia de ascultare. Vocea calda si profunda impinge aerul catre mine si apoi se sparge in tonuri contrastante, detalii ce imi manipuleaza mintea si ma poftesc sa o caut pe cantareata prin camera. 
      Tears For Fears  – Woman in Chains / The Seeds of Love
      Ultima auditie a acestui album a avut loc undeva in anii ‘90. Aveam emotii mari cand am inceput sa ascult. Ma temeam de sunetul digital si de compresie. In mod surprinzator memoria afectiva a primit de la sistemul Aurender, Luxman, Marten, exact ce astepta. M-am intors in timp la vechiul meu casetofon cu banda analogica. Eram acolo, in apartamentul comunist al mamei, si ascultam Tears For Fears. L-509 X pare sa iubeasca muzica la fel de mult pe cat imi place mie sa o ascult. Are tendinta sa lumineze fiecare aspect al unei melodii impingand ascultatorul catre auditii indelungate. Imi propusesem sa ascult o singura melodie de pe album, dar am sfarsit ascultandu-l in intregime. Auditia dupa atat de multi ani pe un sistem audio stereo de top a fost o surpriza placuta. Amintirile evocate de muzica s-au impletit cu cantitatea uriasa de informatii noi, neauzite de mine acum mai bine de 20 ani. Acum in fata aveam o imagine stereo mare, extinsa dincolo de boxe. Prezenta muzicienilor este solida, naturala si spatiala. Pot simti complexitatea fiecarui instrument. Vocea are textura si impact. Sunetul este ofertant, rotund si atragator. 
      Hans Zimmer –  Dune
      Imaginea unei biserici catolice romane cu bolti inalte in care un cor de femei imita vocile ingerilor s-a deschis in fata ochilor. Sunetul pluteste la mare inaltime peste capul meu. Daca ati fost intr-o catedrala romana cunoasteti senzatia. Volumul de aer este urias si asta permite muzicii sa se intinda fara limite. Acelasi lucru s-a intamplat si cu camera mea. Privirea s-a ridicat catre inaltimi la comanda muzicii lui Zimmer. Sunetul este transparent. Atat de transparent incat ideea unei auditii printr-un sistem audio stereo pare mai degraba o fantasma. Sunt inconjurat de sunet de parca as asculta muzica folosind un sistem Dolby Atmos format din sapte boxe. Nici nu mai ascult muzica. Plutesc intr-o nava spatiala catre Arrakis. La revedere Romania! Ascultand albumul lui Hans Zimmer am inteles care este principala calitate a acestui amplificator. Luxman L-509 X are puterea de a oferi viata muzicii.
      Te poate interesa:
      Concluzie audiofila
      Luxman L-509 X este un amplificator dedicat pasionatilor cu o cultura audiofila si muzicala solida. A fost gandit sa ofere ascultatorilor o oaza linistita de muzica in aceasta lume nebuna. Sunetul lui nu agreseaza urechea, nu incearca sa impresioneze cu sunete sintetice, nu incearca sa ofere o viteza falsa sunetului, nu comprima sunetul pentru a usura perceptia sunetului si a oferi ascultatorului senzatia unui sunet bun. Asculti muzica in format digital si esti invaluit de un sunet cald, usor molatec, departe de orice senzatie sintetica. Nimic nu este fortat. Muzica curge natural si se transforma in placere pura. 
      Concluzie de meloman
      Viata prezenta este dedicata vitezei. De dimineata pana seara ne luptam cu secundele. Alergi de la primele ore ale diminetii, iar seara nu esti sigur daca ai reusit sa duci totul pana la capat. Luxman este contrariul acestui mod de viata. Cand asculti muzica te simti ca si cum ai fi retras intr-un ashram indian. Pacea te cuprinde. Ai timp pentru tine si gandurile tale. Luxman L-509 X inseamna serenitate muzicala inainte de toate.
      Pro:                                         
      - design-ul exterior al aparatului si calitatea materialelor folosite  
      - constructie etaj de alimentare
      - putere suficienta chiar si pentru boxe dificile (120 W @ 8 ohmi si 240 W @ 4 ohmi)
      - sunet relaxat si muzical
      - dinamica buna; inregistrarile cu orchestre mari vor suna incredibil de realist
      - imagine tridimensionala veridica
      Contra:
      - pretul (9500 euro)
      - in functie de preferintele personale unii dintre ascultatori ar putea considera sunetul ca avand o tendinta calda
                                                                                                       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
       
    • Am petrecut mult timp si am cheltuit bani incercand sa gasesc muzica de calitate, care sa imi ofere un sunet analogic pe sistemul meu audio stereo de acasa. Pentru mine muzica de calitate inseamna creativitate, originalitate, virtuozitate instrumentala, dar si un sunet cu care rezonez emotional. La fel de importanta este si calitatea inregistrarii. Un master audio comprimat castreaza sunetul pe ansamblu atat dinamic cat si timbral. Din cauza comprimarii dinamice descompunerea timbrala a unui contrabas sau a unei voci umane este redusa la o singura nota principala. Este ca si cum am reduce orice culoare perceputa de ochi la o singura nuanta. Culoarea rosie, de exemplu, ar fi prezenta intr-o singura varianta, iar asta ar insemna ca, toamna, toate frunzele din copaci ar fi colorate in varianta rosu de baza in loc sa le vedem intr-o paleta de nuante incepand cu rosu deschis si terminand cu rosu ruginiu. 
      Colectionez muzica de la sfarsitul anilor ’80. Primele sute de albume au fost stranse exclusiv pe casete audio. In perioada aceea muzica aproape de orice fel era greu de procurat. In fiecare oras existau cativa oameni la care puteai sa gasesti muzica si sa copiezi albumele artistilor favoriti pe caseta audio sau pe banda de magnetofon. Inregistrarile obtinute erau apoi ascultate alaturi de prieteni. Prietenii faceau o alta copie. Ei la randul lor aveau alti prieteni care continuau sa multiplice continutul muzical. Fiecare asemenea copie adauga zgomot de fond peste informatia muzicala. La a treia sau a patra copie nu se mai putea vorbi de calitate. In anul 1989 a venit revolutia si viata noastra a trecut prin schimbari majore. Timid au inceput sa apara magazine in care gaseai muzica de cumparat. Intai au fost casetele audio cu licenta, copiate dupa masterul original pe aparatura specializata de catre distribuitorii drepturilor de autor, dar si discurile de vinil inca populare la inceputul anilor ‘90. Apoi, in anii urmatori, CD-urile au inlocuit treptat casetele audio si discurile de vinil. In prezent colectia mea de muzica cuprinde aproximativ 1000 cd-uri, 400 viniluri, ramasitele vechii mele colectii de casete audio redusa la 70-80 bucati si alte cateva mii de albume pastrate in format digital. 
      Astazi ma aflu la articolul cu numarul 3 din seria dedicata inregistrarilor audiofile. In primul rand sunt un fan al stilului rock cu toate incarnarile sale. Hard rock, heavy metal, indie rock, grunge, pop rock, progressiv rock, toate imi sunt dragi si le ascult cu placere. Din acest motiv lista prezentata in articol va cuprinde exclusiv trupe de rock intr-o combinatie eclectica.
      Te poate interesa:
      AC/DC  - Back In Black  (stil muzical: hard rock)
      Este al saptelea album de studio al trupei australiene de hard rock. A fost lansat la 25 iulie 1980 de Albert Productions si Atlantic Records . Este primul album al trupei cu Brian Johnson la voce dupa moartea lui Bon Scott. ‘Back In Black’ este albumul meu preferat de la AC / DC. De asemenea este considerat a fi unul dintre cele mai bune albume hard rock din toate timpurile. Rifurile de chitara ale lui Angus si Malcolm Young sunt sclipitoare iar aparitia vocala a lui Brian Johnson este absolut fenomenala. Multa lume considera acest album ca fiind un omagiu adus lui Scott, dar daca sunteti atenti la versuri puteti observa cu usurinta cum temele albumului se indeparteaza de ideea oarecum trista a unui tribut traditional si migreaza catre lucruri lumesti cum ar fi sexul, rock’n’roll, bautura, etc.  Pe album se gasesc melodii care au devenit adevarate imnuri rock. ’Shoot to Thrill’, ‘Back in Black’, ‘You Shook Me All Night Long’ sunt unele dintre cele mai cunoscute cantece de pe acest album. 
      Daca va hotarati sa ascultati ‘Back In Black’, sfatul meu este sa cautati un master / remaster care nu depaseste anul 1990. Dupa acest an inregistrarea a fost macelarita dinamic. Varianta hi-res de pe HDtracks are un interval dinamic DR7 in timp ce inregistrarea originala are un interval dinamic DR12.

      The Alan Parsons Project - I Robot  (stil muzical: progressive rock, art rock)
      Este cel de al doilea album de studio al trupei britanice de rock Alan Parsons Project. A fost lansat la 1 iunie 1977 la casa de discuri Arista Records . Albumul se inspira din cartea scriitorului de literatura science fiction Isaac Asimov –The Robots of Dawn. Exploreaza diferite teme filosofice legate de posibilitatea existentei inteligentei artificiale. Sunetul albumului se prezinta ca un mix de muzica electronica, pop, progressive rock, art rock, peste care uneori au fost picurate ritmuri disco. Pentru cineva putin familiarizat cu proiectul The Alan Parson Project combinatia atator stiluri muzicale ar putea actiona ca o bariera. Nu va impiedicati in amanunte si ascultati ‘I Robot’. Albumul este unic si merita cel putin o auditie. 
      Varianta de ascultat: versiunea 24 biti / 192 khz de pe HDtracks, are un interval dinamic DR12. Puteti incerca si o varianta CD a carei remasterizare nu trece de anul 2010. 

      Tom Petty – Wildflowers  (stil muzical: heartland rock, rock and roll)
      Este al doilea album de studio solo al muzicianului american Tom Petty. A fost lansat la 1 noiembrie 1994 la casa de discuri Warner Bros. Albumul a fost certificat de 3 ori cu platina in Statele Unite de catre Recording Industry Association of America. Revista Rolling Stone a plasat Wildflowers pe locul 12 pe lista celor mai bune albume din anii '90. Pentru mine Tom Petty reprezinta perioada MTV. Datorita clipurile video difuzate aici am descoperit muzica lui. Albumul este o combinatie lirica de soft rock, momente acustice si garage rock. Versurile sunt mature si suficient de personale incat sa te atraga in universul albumului. Este o inregistrare placuta ce poate fi ascultata in orice moment al zilei. 
      Varianta de ascultat: versiunea 24 biti / 96 khz de pe HDtracks are un interval dinamic DR12.

      Simple Minds – Street Fighting Years (stil muzical: pop rock)
      Este al optulea album de studio al trupei rock scotiene Simple Minds. A fost lansat in mai 1989 de casa de discuri Virgin Records in intreaga lume, mai putin SUA, unde a fost lansat de A&M . ‘Street Fighting Years’ reprezinta momentul in care trupa a trecut in anii ’90. Albumul este lansat dupa succesul comercial ‘Once Upon a Time’. Critica si fanii asteptau o continuare muzical – stilistica a acestuia. Au primit ceva cu totul nou. Trupa a renuntat la sunetul rock-pop optimist si a abordat un stil dramatic, inspirat de temele politice si sociale ale vremii. Aranjamentele orchestrale sunt complexe, dezvoltatea pe mai multe straturi, iar in vocea lui Kerr este conectata profund si pasional la temele abordate. Fara sa fie un album cu un succes comercial urias, va recomand sa il ascultati pentru structura sa sonica luxurianta si pentru lirismul vocii lui Jim Kerr. 
      Varianta de ascultat: orice gasiti remasterizat pana in anul 2000. Intervalul dinamic al inregistrarii este DR12. 

      Counting Crows - August and Everything After  (stil muzical: rock alternative)
      Este albumul de debut al formatiei americane Counting Crows. A fost lansat pe 14 septembrie 1993 sub egida casei de discuri Geffen Records. Masterul initial a fost inregistrat pe banda analogica. ‘August and Everything After’ este un album poetic si dramatic inainte de toate. Muzica propusa de trupa este o fuziune intre rock-ul alternativ, armoniile pop specifice anilor ’90 si ritmurile desprinse din baladele traditionale americane. Mixul unic de instrumente folosit de membrii trupei creaza o atmosfera atragatoare si ofera consistenta povestilor cantate de Adam Duritz, vocalistul trupei.
      Varianta de ascultat: suna grozav in versiunea SACD sau in format digital 24 biti/192 khz, versiune HDtracks. Intervalul dinamic al inregistrarii este DR12.
       
      Steven Wilson – Hand Cannot Erase  (stil muzical: progressive rock)
      Este al patrulea album de studio al muzicianului englez Steven Wilson. Albumul a fost lansat pe 27 februarie 2015 prin intermediul Kscope. Potrivit lui Wilson, albumul este scris dintr-o perspectiva feminina, iar conceptul si povestea sunt inspirate de cazul lui Joyce Carol Vincent. O femeie care locuieste intr-un oras mare moare in apartamentul ei si nimeni nu-i simte lipsa mai bine de doi ani, in ciuda faptului ca are familie si prieteni. Va sfatuisc sa ascultati acest album indiferent de stilul de muzica preferat. Este atat de bun incat poate fi comparat cu incredibilul ‘The Dark Side of the Moon’ al celor de la Pink Floyd. 
      Varianta de ascultat: versiune 24 biti / 96 khz HDtracks. Intervalul dinamic al inregistrarii este DR11.

      Nirvana – Nevermind (stil muzical: rock alternative, grunge)
      Este al doilea album de studio al trupei rock americane Nirvana. A fost lansat pe 24 septembrie 1991, de catre DGC Records. Nevermind a influentat muzica anilor ’90 intr-o maniera neasteptata. Lansarea lui a marcat sfarsitul unui ciclu. Glam rock-ul si chiar synt pop-ul urmau sa dispara discret lasand locul nebuniei muzicienilor din Seattle, scenei grunge cum a fost denumita. Isteria alternative rock s-a intins pe tot globul si a influentat adolescentii fara a tine cont de clase sociale, gusturi muzicale sau preferinte religioase. Nirvana, cu atitudinea sa rebela anti-comerciala si nihilista, a fost ultimul act al miscarii punk. De atunci nicio trupa rock nu a reusit sa provoace un impact cultural atat de mare.
      Varianta de ascultat: orice versiune pe CD  remasterizata pana in anul 2000. Pe disc de vinil puteti gasi variante bune si dupa acest an. Intervalul dinamic al inregistrarii este DR12.

      Toto – IV (stil muzical: rock, pop)
      Al patrulea album al americanilor de la Toto a fost lansat in anul 1982 la casa de discuri Columbia Records. Toto – IV a primit sase premii Grammy in anul 1983 si a vandut peste 9 milioane de copii. Daca vrei sa intelegi sunetul pop-rock idilic al anilor ’80, acest album este asemeni unei fotografii din acel deceniu. Cu trei hituri iconice trupa s-a infipt adanc in constiinta colectiva si in istoria muzicii. ‘Rosanna’, ‘Africa’, ‘I Won't Hold You Back’ sunt cantece difuzate permanent la posturile de radio chiar si in prezent. Nu exista top de muzica in care aceste cantece sa nu isi fi facut loc. Toto – IV este genul de album despre care stii o multime de lucruri fara sa il fi ascultat vreodata constient. Din acest motiv va invit sa il incercati. 
      Varianta de ascultat: majoritatea versiunilor CD / SACD sunt masterizate bine, chiar si cele dupa anul 2000. Evitati versiunea HDtrack din cauza comprimarii dinamice. Intervalul dinamic al acestei versiuni este DR9. Prin comparatie versiunile celelalte au valori dinamice DR13 sau chiar DR14.

      Sunt convis ca si voi detineti asemenea bijuterii. Va invit sa le adaugati la sfarsitul articolului sau pe pagina de Facebook unde articolul va fi distribuit.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Iti place sa asculti muzica. Te consideri meloman si iti spui ca a venit momentul sa cumperi primul tau sistem audio stereo. Nu stii de unde sa incepi, la ce ar trebui sa te gandesti inainte sa faci pasul cel mare, ce presupune achizitionarea unui sistem audio. Fara sa vrei te trezesti in fata unor intrebari care au nevoie de raspunsuri. In articolul de astazi am sa va ofer cateva sfaturi bazate pe experienta mea de aproape 20 de ani.

      Administrarea spatiului camerei de auditie
      a.    Spatiul camerei este foarte important. Inainte de a cumpara un sistem stereo aseaza-te pe canapea, locul unde se presupune ca vei sta in timp ce asculti muzica, si incearca sa te asiguri ca existenta loc suficient pentru pozitionarea boxelor. Recomandarea acusticienilor este ca intre cele doua boxe sa fie o distanta de doi metri. Doar asa te poti bucura de un sunet stereofonic complet. Un alt aspect important este plasarea boxelor la o distanta rezonabila de pereti. Interactiunea sunetului pornit din boxe cu peretii sau orice alt obiect de mobilier poate modifica substantial perceptia sonica. Din acest motiv este recomandat ca boxele sa nu fie lipite de pereti, plasate in imediata apropiere a unor obiecte de mobilier, sau sa fie sprijinite pe mobilier.
      b.    Boxe mari sau mici? Teoria recomanda boxe mici in camera cu dimensiuni reduse si boxe mari in camere a caror suprafata este generoasa. Daca esti incepator ar fi indicat sa respectati acest sfat.
      c.    Spatiul dedicat amplasarii componentelor electronice. Un sistem audio este compus dintr-o sursa de muzica (CD player / DAC /pick-up), un amplificator stereo (poate fi si un receiver stereo) si o pereche de boxe. Sursa de muzica are nevoie de un spatiu separat unde sa fie asezata. Situatie valabila si pentru amplificatorul stereo. Evitati sa asezati aparatele electronice unele peste altele. Nu este o idee buna. Amplificatoarele se incalzesc. Din acest motiv este necesar sa fie plasate intr-o zona care permite racirea lor in mod natural. 
      Te poate interesa:
      Sunetul sistemului
      Ai trecut de prima etapa. Acum cunosti pozitia aproximativa a boxelor si te-ai asigurat de existenta unui loc dedicat echipamentelor audio. Incepi sa te gandesti la sistemul audio in termeni concreti: marca de boxe, amplificator, sursa audio. Cauti pe internet informatii, citesti articole in revistele de specialitate, urmaresti pe YouTube prezentarile unor sisteme audio. Ai acumulat o suma de informatii utile. Sunt suficiente? Nu. Toate aceste informatii nu iti spun nimic despre cum ar trebui sa sune un sistem audio de calitate si nu afli nimic despre gusturile tale in materie de sunet. Acum ai nevoie de cateva referinte sonice.
      1.     Concertele pot fi un bun start pentru intelegerea sunetului. Mergi la concerte de muzica clasica, jazz  si rock. 
      2.    Asculta cateva sisteme audio la dealeri. Nu te opri la sunetul oferit de un singur dealer. Viziteaza cat mai multi pentru a avea o idee clara despre ce inseamna sunetul.
      3.    Elaboreaza o lista cu melodii cunoscute pentru auditii. Asculta aceeasi muzica la fiecare test. Recomand folosirea unor melodii in care sunt prezente putine instrumente. Simplitatea unei asemenea inregistrari te ajuta sa intelegeti mai usor caracteristicile sonice ale sistemului audio ascultat.
      4.     Cum ascultam? Asupra caror caracteristici sonice ar trebui sa ne concentram. Atentie la urmatoarele aspecte: 
      ⦁    pozitia instrumentelor, acestea trebuie sa fie plasate tridimensional in fata ascultatorului 
      ⦁    vocea este pozitionata central 
      ⦁    boxele creaza un spatiu acustic real, ascultatorul are impresia ca artistii se afla in camera de auditie, nu ca asculta muzica prin boxe 
      ⦁    basul se simte profund si scurt
      ⦁    vocea umana este placuta si te imbie la auditie 
      ⦁    sunetul pe ansamblu nu este obositor 
      5.    Daca ai urmat sfatul de la punctul 1 sansele alegerii unui sistem bun au crescut considerabil. Poti folosi informatiile auditive percepute in cadrul unui concert in favoarea ta. De exemplu: 
      Ai fost la un concert de pian. In momentul ascultarii sistemului audio, compari sunetul pianului cu ce ai auzit la concert. Te concentrezi pe diferentele si asemanarile sonice.

      Decizia de cumparare
      Ai trecut cu brio prin etapele enumerate pana acum. Componentele sistemului audio sunt frumos asezate pe lista. A ramasa sa te ocupi de achizitie si instalare. Putina rabdare. Nu te grabi. Un ultim ragaz iti cer. Mergi intr-un magazin de tipul HiFi mass market, sunt pline mall-urile cu astfel de magazine si asculta un sistem audio acolo. Apoi mergi la o ultima auditie si asculta un sistem audio superior celui ales de tine. Aceste ultime doua comparatii te vor ajuta sa intelegi cu exactitate unde se afla sistemul audio pe care te pregatesti sa il achizitionezi. 
      Succes!
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • iDAC-6 MK2 este construit de firma Zhuhai Spark Electronic Equipment Co sub marca Cayin. Firma a fost fondata in anul 1993 in China si de atunci continua sa produca componente HiFi. iDAC-6 MK2 este la a doua generatie si vine cu cateva imbunatatiri fata de modelul precedent. Principala schimbare este inlocuirea chipset-ului AKM cu un Sabre ES9028PRO sustinut de trei oscilatoare femto cu zgomot extreme de redus avand urmatoarele valori: 45.158 MHz, 49.152 MHz, 100 MHz. Vechiul model se baza pe doua oscilatoare. Conform specificatiilor oferite de producator, versiunea a doua, numita MK2,  ofera ceva mai multa transparenta si o gama dinamica superioara.  iDAC-6 MK2 poate decoda pana la DSD512 si PCM 32 biti / 768kHz folosind intrarea digitala USB.  Prin intrarea digitala coaxiala poate decoda un stream digital audio de pana la PCM 24 biti  /192 kHz si DSD64, iar prin cea optica pana la PCM 24 biti / 176,4 kHz si DSD64. De asemenea, MK2 este dotat cu o intrare I2S care suporta un stream digital audio de pana la PCM 32 biti / 768 kHz si DSD 512 si o intrare digitala AES/EBU care suporta PCM 24 biti / 192 kHz si DSD64. Adaugati si o conexiune HDMI prin intermediul careia puteti conectat un network player dedicat cum este iDAP 6 si aveti o imagine completa a conexiunilor multiple puse la dispozitie de producatorul chinez. 
      Povestea mea cu acest DAC a inceput acum un an. La vremea aceea cautam un DAC de pana in 1000 euro construit cu componente audio de buna calitate in interior si care sa aiba montat pe partea frontala un ecran color amoled cu o dimensiune rezonabila. De ce un ecran color, o sa intrebati. In prezent  tableta sau telefonul inlatura aceasta nevoie. Informatiile despre muzica ascultata pot fi citite direct pe acestea, iar ecranul montat pe un asemenea aparat a devenit desuet. Probabil asa este. Insa, seara cand ascult muzica in camera aflata in semiobscuritate inca imi place sa privesc catre sistemul audio si sa citesc informatiile de care am nevoie fara sa fiu nevoit sa deschid tableta sau telefonul. In una din zilele cand exploram internetul am descoperit intamplator Cayin iDAC-  6 MK2. Informatiile gasite pe net m-au facut curios. In luna Mai a acestui am scris un mesaj pe pagina de Facebook si am cerut un aparat pentru un articol. Raspunsul a fost politicos dar negativ. Nu aveau un aparat disponibil pentru teste care sa fie trimis la o distanta atat de mare. Sa fiu sincer oamenii aveau dreptate. China este departe de Romania, iar un articol in limba romana nu ofera avantaje reale producatorului chinez. Scurtez povestea si va spun ca intr-un final am reusit sa imi vad visul cu ochii. Cayin iDAC-6 MK2 a ajuns pe bancul de teste HiFi Tech. Ar fi fost perfect sa am si perechea lui iDAP 6 pentru un test complet. Acesta este un network player gandit sa fie imperecheat cu iDAC-6 MK2.

      Design
      iDAC-6 MK2 are o carcasa solida din aluminiu sablat pentru a reduce potentialele interferente externe. Finisajul intregului aparat este discret, nu exista suruburi de prindere vizibile pe carcasa. Colturile sunt usor atenuate si pastreaza nota generala discreta. In mijlocul partii frontale este instalat un ecran color amoled avand dimensiunea de 3.95 inch. Datorita dimensiunii si calitatii ecranului  informatiile sunt usor de citit indiferent de unghiul din care privesti. In stanga ecranului se gasesc trei butoane tactile cu care se pot accesa urmatoarele functii: Source - selectare surse, Timbre - schimbare sunetului prin alegerea iesirii pe lampa sau tranzistori, Line / Pre – puteti alege sa folositi acest DAC cu preamplificatorul lui intern si sa atacati direct un amplificator de putere sau sa folositi doar partea de DAC. In dreapta ecranului se gaseste un buton masiv rotund care poate fi folosit pentru a controla volumul daca iDAC-6 MK2 este folosit in modul pre-out. Tot din acest buton puteti selecta cele 7 filtrele digitale PCM si 4 DSD. In spatele aparatului se afla parte de conectica. O iesire analogical RCA, una balansata, plus numeroasele conexiuni digitale enumerate la inceputul articolului.
      Tehnologie
      Asa cum am scris la inceputul articolului, iDAC-6 MK2 este construit in jurul unui chipset Sabre ES9028PRO sustinut de trei oscilatoare femto cu zgomot extrem de redus tactate la 45.158 MHz, 49.152 MHz, 100 MHz. Pe partea de alimentare este folosit un transformator toroidal capsulat cu zgomot redus si condensatori de calitate. Circuitului pentru line-out si pre-out este construit sa functioneze complet independent pentru a evita interferentele, iar tamponul cu tub triodic foloseste 4 lampi 6H16B pentru cele doua variante de iesiri analogice, balansata si normala. 

      Auditie
      Sistemul de test a fost format din urmatoarele componente: NUC @ Audirvana @ Intona USB reclocker, Cayin iDAC-6 MK2, Yamaha CDS3000, Aurender A100 (streamer), Luxman L 509 X, Pass Labs Int 150 (amplificator stereo), Marten Oscar Trio (boxe), Neotech DIY XLR, Vicol Audio (cablu boxe). Muzica ascultata: Ella Fitzgerald - Miss Ottis Regrets / Ella Fitzgerald Sing The Cole Porter Song Book, Elina Garanca – Carmen, WD 31 / Act 1 - Séguedille et Duo: "Près des remparts de Séville" /  Habanera, Metallica - Wherever I May Room / Metallica (The Black Album).
      Te poate interesa:
      Ella Fitzgerald
      Sunetul de banda se aude in fundal. Vocea Ellei isi pastreaza caracteristicile, este un amestec intre curgerea cristalina a unui rau de munte si caldura soarelui de deasupra. Este profunda, placuta, inconfundabila. Pianul este retinut, are un sunet melancolic usor intunecat. Sunetul lui este autentic. Poti simti ca este inregistrat in anii ’60 cu toate neajunsurile tehnice ale timpului. Cu iDAC-6 MK2 incepi sa iubesti vocea Ellei in ciuda timbrului usor crocant. Asperitatile inregistrarii vechi au disparut complet. Acum vocea este proiectata cald catre ascultator umpland aerul cu note bucolice. Va marturisesc sincer, acest DAC face minuni cu vocile feminine.
      Elina Garanca 
      Sunt un mare fan al mezzo-sopranei nascute in Estonia. Vocile de acest tip sunt complicat de reprodus de un sistem audio din cauza notelor inalte atinse. Inregistrarea unei soprane sau mezzo-soprane cu toate detaliile vocale presupune o munca intensa, microfoane de calitate si o buna cunoastere a muzicii culte. Am ascultat inregistrari ale ei pe multe sisteme. De fiecare data am primit un sunet diferit. Cu iDAC-6 MK2 vocea a sunat rotund. A pierdut o parte din energia notei finale dar a castigat muzicalitatea si placerea auditiei. Orchestra in ansamblu a avut un sunet deschis, cursiv, extins in spatele boxelor. Sunetul viorilor s-a dezvoltat frumos in planul camerei. Timbrul lor a fost cald cu accente usor intepate. La pasajul dedicat tenorului am simtit ca lipseste atacul. As fi preferat sa existe putin mai multa forta. 
      Metallica 
      Vocea lui Hetfield a fost robusta, bogata timbral, chiar a parut ca a avut de castigat datorita iesirii pe lampa. Naturalete este cuvantul care ar descrie sunetul rezultat. Kick-ul tobei a fost usor atenuat cu ultima nota pierduta in spatiul camerei. Chitara electrica a avut incisivitate si stralucire. Sunetul chitarei bas a avut o prezentare larga fara a pierde consistenta. Energia cinelelor a fost reprodusa coerent si suficient de percutant. Pe ansamblu iDAC-6 MK2 a oferit sunetului trupei o proiectie fidela a inregistrarii initiale cu o usoara atenuare a rautatii caracteristice stilului heavy-metal.
      Concluzie
      Am comparat cele doua variante timbrale oferite de iDAC-6 MK2.  Iesirea pe lampa ofera un sunet cu media impinsa in fata. Notele sunt rotunjite, existand o oarecare tendinta rubensiana. Cu toate acestea rezolutia nu este afectata. Iesirea cu tranzistori are o prezentare diferita. Acum sunetul este incisiv, direct, usor metalic. 
      iDAC-6 MK2 reinterpreteaza muzica asemeni unui artist oferind ceva complet nou. Muzica este impachetata in asa fel incat sa ofere satisfactie ascultatorului. Daca sunteti ascultator de opera acest DAC o sa va aduca multe bucurii. Pe rock pierzi putin din rautate dar castigi muzicalitate. Cu acest DAC inregistrarile de rock macelarite sonic pot fi ascultate integral. Nu este un DAC neutru. In schimb ofera placere si bucurie auditiilor. Pana la urma fiecare dintre noi doreste sa asculte muzica acasa si sa se bucure de aceste momente. Nu suntem ingineri de studio incat sa alergam dupa o liniaritate iluzorie complicat de atins intr-o camera normala.
      Daca va aflati in cautarea unui DAC de buget bine construit, care sa permita schimbarea prezentarii sonice printr-o simpla apasare de buton, va invit sa ascultati si un iDAC-6 MK2.
      Pro:
      pretul (1000 dolari)
      posibilitatea de a alege intre doua variante timbrale (lampa vs tranzistori)
      prezentarea vocilor
      muzicalitate
      11 filtre digitale diferite
      Contra:
      sunet cu personalitate
      viteza tranzientilor
       
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Ma gandesc de cateva luni la acest album lansat de britanicii de la Talk Talk in anul 1988 la casa de discuri EMI. Muzica este complexa, imaginativa, atmosferica, cu un sunet organic, dar in acelasi timp greu de digerat pentru cineva putin obisnuit cu stilul Art Rock practicat de trupa. “Spirit Of Eden” este o perla rara in piata de muzica Pop Rock. Sfarsitul anilor ’80 a fost dominat de trupe incadrate in stilul New Wave / Romatic / Synth cum ar fi Duran Duran, Depeche Mode, Talking Heads, Blondie, The Cars, etc. Muzica acestora putea fi ascultata la radio, pe casetofon in masina, dansata in discoteci si vazuta la postul de televiziune MTV.
      Te poate interesa:
      Talk Talk au inceput ca o trupa implicata in acest curent lansand trei albume interesante. Primul a iesit pe piata in anul 1982 si poarta numele “The Party’s Over”,  cel de al doilea se numeste “It’s My Life” si a aparut in anul 1984, iar cel de al treilea a fost lansat sub titulatura “The Colour Of Springs” in anul 1986. Succesul comercial al trupei incepuse sa prinda contur dupa lansarea celui de al treilea material discografic, cu toatea acestea, doi ani mai tarziu trupa a virat brusc catre un stil de nerecunoscut pentru un fan vechi al trupei. Sunetul, orchestratia, compozitiile, au o structura noua.  Ai senzatia ca asculti o alta trupa. Stilul lor bazat pe sunete generate electronic si ritmuri pop, influentat de perioada New Wave / Synth, a fost reimprospatat si apoi transformat in ceva care urma sa le asigure o identitate bine delimitata si un loc in istoria muzicii. Muzica albumului este esenta sunetului avangardist de la sfarsitul anilo ’80. Aranjamentele orchestrale sunt constructii complexe de ritmuri pop mixate cu jazz, blues, rock psihedelic, invelite intr-o textura ambientala inovatoare.  Daca pe celelalte albume muzica lor este un fel de ‘background music’, ceva de ascultat in masina, acum totul a devenit personal. Ascultatorul este invitat intr-o calatorie sonica complexa. Artistii experimenteaza adanc natura sunetului asemeni trupelor de rock psihedelic din anii ’70. Trupe ca Pink Floyd, Soft Machine, au incercat sa patrunda dincolo de suprafata sunetului in cautarea unui nou sens muzical. Douazeci de ani mai tarziu Talk Talk o apuca pe un drum asemanator si reusesc sa produca unul din cele mai interesante albume de la sfarsitul anilor optzeci. 
      “Spirit Of Eden” este evaluat de critici ca fiind un album Art Rock. De asemenea, exista voci care il catalogheaza ca fiind primul album de post-rock din istorie. In opinia mea o incadrare de acest tip functioneaza asemeni unei bariere pentru un ascultator de muzica obisnuit. Din acest motiv va sugerez sa ascultati “Spirit Of Eden” fara a tine cont de modul in care este etichetat. Lasati muzica lui sa curga prin camera fara prejudecati. Ascultati intregul material discografic. Doar asa veti putea patrunde magia celor sase compozitii. Va promit o muzica tulburatoare, experimentala, plina de semnificatii, inregistrata impecabil.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Nu de multe ori avem ocazia sa luam contact direct si sa pipaim, mirosim un produs finit gandit si executat cap-coada in pitoreasca noastra tara. Iar pentru un domeniu atat de restrans cum este high-end audio, cu atat mai putin poti lauda creatori autohtoni, intrucat, cum bine stiti unii dintre voi, ii cam poti numara pe degetele de la o mana.
      Pe de alta parte nici cantitatea nu a fost vreodata garantul calitatii, asa ca eu unul eram nerabdator sa fiu din nou face-to-face cu un produs audio 100% autohton, iar pentru mine face-to-face inseamna acasa, in sistemul si mediul pe care il cunosc cel mai bine, si unde – probabil ca cei mai multi dintre voi – pot aprecia cat mai onest avantajele si dezavantajele unui produs.
      Acum cateva luni luasem un prim contact cu Wavelight DAC in showroom-ul distribuitorului din Bucuresti, cand un amic era curios de o comparatie la cald intre produsul Rockna si Analog DAC de la MSB, insa fiindca la acea auditie m-am nimerit pe final, nu am apucat sa imi fac o idee coerenta despre aparatul made in RO, si mi-am zis ca astept o ocazie in care sa pot lua o mostra acasa sa ma pot juca cu ea in voie. Din pacate pentru mine si din fericire pentru Nicolae “Nucu” Jitariu, creierul si sufletul din spatele Rockna si Audiobyte, mostrele respective s-au dat ca painea calda, asa ca nu am mai apucat sa imi satisfac curiozitatea la momentul respectiv.
      Ocazia a reaparut zilele trecute, cand am avut o discutie telefonica cu Nucu, pe care il stiu de vreo 15 ani, si in urma careia am ajuns la concluzia ca nu ar strica sa profit de rezolutia noilor mele boxe cu un test cu un DAC cu adevarat high-end, complet gandit si executat de Nucu & Co.

      Trebuie sa va marturisesc ca de la despachetare am avut un feeling asa de mandrie, cam genul ala de sentiment pe care il incerci cand nationala de fotbal se califica intr-un turneu final, sau cand vezi vreun actor roman in vreo productie de la Hollywood, intelegeti voi… Spun, uite domnule, ceva de calitate facut in tara asta a noastra! Si chiar am fost foarte placut impresionat de calitatea executiei, design minimalist si elegant, totul cu o lucratura impecabila. Scotand aparatul din cutie si din “cagula” plusata ai cu adevarat impresia unui obiect lucrat cu cea mai mare seriozitate, mufele, afisajul, finisajul carcasei inspira si respira toate calitate maxima. 
      Fiindca mi-a ajuns dimineata destul de devreme, aparatul era foarte rece, asa ca a trebuit sa “indur” vreo 2 ore aclimatizarea. Nu sunt cel mai rabdator om de pe planeta, ba din contra, insa ca sa mai treaca un pic timpul, am instalat driverele de windows 10 pe laptop si pluginurile de DSD pentru Foobar pe care am descoperit ca dupa ultimul refresh de SO le neglijasem.
      Dupa ce aparatul a ajuns la o temperatura normala, am cuplat si alimentarea, cablul USB, interconectul catre amp-ul integrat Cyrus si, cum se spune, i-am dat drumul. Comparatiile directe le-am putut face cu partea de DAC si pre din integratul Cyrus, dar si cu un alt streamer/DAC/pre de la Aurender, precum si un streamer/DAC de la Simaudio, despre care voi mentiona mai jos.
      Nu am sa insist pe descrierea tehnica a aparatului, sau pe formatele audio suportate, am sa zic doar ca este compatibil cu PCM pana la 32/384k si DSD512 pe USB si I2S, si 24/192k & DSD64 pe restul intrarilor digitale, mai putin pe optic. Asta inseamna ca sunt destule motive sa se te gandesti la pachet Wavelight cu un streamer de la Rockna sau Audiobyte pentru a beneficia de avantajele tehnice dar si sonice I2S. Gasiti detalii pe site-ul Rockna. Parerea mea este ca renuntarea la solutii chip-based si implementarea in-house a unei pretentioase solutii FPGA/R2R arata determinarea lui Nucu de a pleca – conform filosofiei marcii – de la o premiza tehnica cat mai apropiata de perfectiune.
      Ce a iesit? Eu zic ca a iesit ceva spectaculos, care atesta experienta de peste doua decenii a lui Nucu in domeniul manufacturii audio hi-fi/hi-end. Chiar de la primele piese ascultate am remarcat cele doua trasaturi principale ale aparatului: Dinamica cu D mare, si neutralitate exceptionala.
      Te poate interesa:
      Am avut privilegiul sa ma numar printre cei – probabil foarte putini – care au putut testa acasa, pe indelete, cred ca sute de componente audio, si pot spune ca de ceva timp aparatele corecte si performante din punct de vedere sonic nu sunt neaparat de gasit prin prisma pretului de lista. Stiam solutiile tehnice utilizate de Nucu de-a lungul timpului in sursele lor, si ascultasem aparate Rockna si in showroom si acasa, in diverse combinatii, uneori participasem la testele din timpul proceselor de dezvoltare, asa ca asteptarile erau destul de mari, insa pot spune ca Wavelight mi-a depasit asteptarile.
      E drept, fara ceva experienta in auditii, un sunet neutru si foarte dinamic poate parea lipsit de factorul wow, intrucat de cele mai multe ori coloratiile si compresia, mai ales la inceput de drum, ne pot pacali usor. Pe de alta parte eu prefer in ultima vreme sa cataloghez simplu un aparat in doua categorii: imi place sau nu imi place. Rockna Wavelight a intrat fara dubii in prima categorie.
      Am testat Rockna in combinatiile urmatoare:
      Laptop Win10 cu driver USB Audiobyte cu Tidal Hifi sau Foobar ca playerprin cablu USB asincron Crystal USB standard de la Crystal Cablecatre Rockna wavelight DAC/pre apoi prin cablu interconnect single ended Neotech NEI3001 in etajul final al lui Cyrus 8-2 DAC - amplificator integrat, alimentat si de PSU upgrade PSX-R2, apoi prin cablu de boxe Piega cable 3 catre incintele Bowers and Wilkins 805 D3. Cablurile de alimentare pt cele doua Cyrus sunt de fabricatie Chord, iar cel de la Rockna un DIY. Aparatele stau pe un rack Naim Fraimlite cu 2 etaje iar boxele stau pe standuri KEF Reference stand si au o decuplare mecanica cu o solutie Project damp-it.
      Am avut la dispozitie si un final cu arhitectura diferentiala, anume Simaudio Moon 330A, conectat printr-un cablu balansat Neotech NEI 3002, astfel incat am putut sa utilizez si iesirile diferentiale ale lui Wavelight, iar Nucu mi-a confirmat ca potentialul maxim al DAC-ului pe partea de iesire se obtine numai asa.
      Alternativ am mai folosit in locul redarii de pe laptop+Wavelight un streamer/DAC/pre integrat de la Aurender, anume modelul A100, fie ca aparat “cu totul” fie doar ca streamer prin iesirea USB asincron, sau cu DAC-ul Simaudio Moon 280D(cu streamer Mind2 integrat)pe iesirile single-endedsi am facut comparatii si cu solutia “de baza” laptop+DAC/pre din Cyrus 8-2 integrat. Tot alternativ am mai folosit ca si transport digital iesirea SPDIF coax din CDP Creek CD50-mk2 prin cablu digital Chord.

      Piese de test:
      Melody Gardot – Who Will Confort Me – album “Live in Europe”
      Metallica – Devil’s Dance – album “Reload”
      Abdullah Ibrahim – District Six – album “African Magic”
      Gina Sicilia – It Wasn’t Real – album “It wasn’t real”
      Acum ceva timp am fost in mod pozitiv socat de Melody Gardot cu ocazia achizitiei unui concert pe bluray. Muzica pe paine si un control al audientei demne de artisti cu mult mai multa experienta. Asa ca live-ul audio dintr-un mix din turneul din 2017 din Europa nu avea cum sa nu imi placa.
      In special piesa “Who will Confort Me”. Pentru un sistem audio este usor de vazut unde faulteaza pe o inregistrare live bine facuta cu multi muzicieni (deci multe instrumente) si o voce feminina foarte particulara. Stiam piesa foarte bine si o tot ascultasem in ultima saptamana de destule ori, asa ca punand Wavelight la treaba nu mi-a fost greu sa remarc dinamica crescuta si timbrul neutru, si in genere, sunetul vioi cu mult timing dar in acelasi timp totul prezentat relaxat, ca si cum aparatul nu se forteaza sa redea nicio nota sau niciun instrument. De remarcat sunetul crispy al cinelelor si fusurilor, fata de care eu am o mare obsesie sa sune cat mai real. Sunt familiarizat cu sunetul natural neamplificat de kit de tobe de la sesiunile de fun-jam la care mai particip uneori alaturi de diversi amici, asa ca imi este usor sa evaluez acest sunet. De altfel, eu personal nu pot asculta muzica fara timing corect, fiind mare devorator de rock si metale.
      Asa ca o piesa precum 'Devil’s Dance' semnata Metallica este buna pentru ascultat flow-ul “just right” si de verificat controlul si atacul, chiar daca este o piesa din perioada mai slaba dpdv creativ al trupei. Pot spune ca se vede ca si Nucu este rocker pe dinauntru. Cu Wavelight avem slam si juice fara limitare, si se pot asculta metale cu multa relaxare, datorita separatiei foarte buna, atribut datorat evident si dinamicii de exceptie. Lars si Jason incep “asaltul” cu sectia ritmica si deja simti groove-ul in stomac. Wavelight iti da impresia ca a mai “sapat” in mix si a mai scos ceva in plus din frecventele joase si apoi James & Kirk intra cu chitarile ESP, cu soundul acela fabulous trade-mark Metallica, sunet care, daca un aparat nu este construit corect, sau nu se “pupa” cu restul sistemului, va suna anemic, spart sau lesinat. Pe Wavelight avem exact opusul, deci stam foarte bine, cred ca James & co ar fi fost multumiti sa isi auda creatia pe un sistem cu Wavelight ca si convertor digital/analog.
      Am zis de multe ori ca dintre toate instrumentele pianul mi se pare cel mai greu de redat. Toti am avut ocazia sa auzim acest sunet in viata in mod direct, neamplificat si nealterat, si senzatia respectiva este dupa mine greu de egalat intru totul de un lant audio. Asa ca fiecare micron auditiv care ma apropie de sunetul ideal de pian este un pas inainte, si cu albumul live al lui Abdullah Ibrahim prin Wavelight pot spune ca m-am apropiat mai mult decat doar cativa microni. Atacul si decay-ul si acea presiune acustica de la inceputul piesei sunt redate cu mult aplomb si textura pianului iese din mix in toata frumusetea ei. Parca acum am inteles mai bine mesajul muzical al piesei desi si acesta este un album ascultat de zeci de ori pe zeci de sisteme.
      Pe Gina Sicilia am descoperit-o destul de recent, cred ca prin aprilie anul asta, cautand prin “similar artists” la nu mai stiu ce cantareata de blues/soul/jazz. M-a atras instant timbrul Ginei si senzatia aceea ca pune tot sufletul in interpretare. Piesele ei sunt o combinatie de blues, soul cu pop si jazz totul intr-un fel de American mix destul de original si – dupa mine – foarte, foarte placut. Fara sa fie o inregistrare de exceptie dpdv sonor, piesa omonima de pe albumul din 2013 “It wasn’t real” este o buna introducere in stilul acestei artiste care, pe mine unul, m-a convins. 
      Din aprilie si pana acum am putut asculta piesa asta pe multe echipamente, si pot spune ca cele mai mari revelatii relativ la timbrul Ginei le-am avut odata cu achizitia boxelor 805 D3, niste performere extraordinare pe parte de voci, si, a doua oara acum, cu introducerea lui Wavelight in sistem.
      Pana la urma cel mai dificil instrument de redat ramane tot vocea umana. Faptul ca am descoperit noi inflexiuni si un nou “aer” pe inregistrarea asta ma face sa fiu convins ca impresia initiala despre caracterul sonor al lui Wavelight a fost corecta, chiar este un produs ce apartine fara dubiu zonei hi-end adevarate.
      Concluzie
      Recomand ascultarea acestui DAC/preamp oricui interesat de un aparat extrem de bine realizat dpdv tehnic dar si extrem de bine reprezentat dpdv sonor. 
      Pro:
      Sunet matur cu adevarat hi-end (dinamica excelenta, neutralitate timbrala, rezolutie foarte buna top to bottom, attack rapid si decay natural).
      Tehnologie de top (arhitectura R2R, decodare formate, intrari/iesiri, preamp activ). 
      Manufactura impecabila, la nivelul sunetului.
      Contra:
      Lipsa telecomenzii fizice (exista o app pt Android/Apple pe Bluetooth, insa o telecomanda din metal masiv de aceeasi calitate cu aparatul este un “must” la nivelul asta de pret).
      Mi-as fi dorit anumite intrari dublate (de ex inca o intrare SPDIF coax).
      Pretul, nu e un produs ieftin.
       
      Articol scris de Catalin Mitu
      Catalin va fi un invitat permanent pe blogul HiFi Tech. El face parte din generatie de audiofili aparuta dupa anii '90. Experienta sa de aproape doua decenii si zecile de sisteme audio detinute fac parte dintr-un CV generos si reprezinta o recomandare solida pentru cititori.
    • La prima vedere Accuphase E 800 nu este altceva decat un amplificator stereo de 50 wati in Clasa A. Japonezii sunt printre greii industriei audio asa ca acest nou aparat se adauga unei liste impresionante de produse iconice HiFi. Dar oare atat sa fie? Un alt amplificator construit cu cunoscuta lor minutiozitate si dorinta de autodepasire. Dupa ce am vazut pipait si testat E 800, am inteles de ce inginerii si tehnicienii Accuphase au fost si au ramas unii dintre cei mai buni constructori de aparatura audio HiFi. E 800 este provocator prin dimensiuni. Cantareste 36 kg, are o inaltime de 239 mm, o latime de 465 mm si o adancime de 502 mm. Arata ca un cuirasat de lupta pregatit sa strabata marile lumii in cautarea piratilor. Va spun cu mana pe inima, este cel mai mare amplificator integrat testat de mine in aproape doua decenii de pasiune HiFi. Dincolo de aspectul razboinic Accuphase E 800 reprezinta o declaratie de iubire pentru sunetul pur analogic. Solutia tehnica aleasa ofera un sunet perfect din toate punctele de vedere. Daca in cazul amplificatoarelor in Clasa AB distorsiunile sunt inevitabile la iesire, E 800, un amplificator  in Clasa A, va avea  la iesire un semnal care va fi o reproducere fidela a semnalului de la intrare, fara distorsiuni. Adaugati puterea herculeneasca a celor 50 wati @ 8 ohmi Clasa A (100 wati @ 4 ohmi) langa puritatea de neegalat a semnalului si aveti o privire de ansamblu asupra acestui King Kong electronic cu inima analogica.
      Design
      La exterior E 800 a primit o actualizare de design conform cerintelor secolului XXI fara a renunta complet la imaginea traditionala specifica marcii. Panoul frontal este din aluminiu anodizat gros si are o culoare aurie discreta. In mijlocul acestui bloc de aluminiu troneaza un panou negru. In interiorul acestuia gasim doua afisaje digitale cu leduri portocalii, care se misca in ritmul muzicii si indica tensiunea de putere utilizata pentru un interval de 50 dB. Deasupra lor pluteste sigla verde Accuphase, motiv de mandrie pentru fanii marcii. Panoul de control este ascuns de o trapa discreta. De aici putem selecta modul in care legam boxele, controla frecventele de bas si inalte, selecta DAC-ul intern, phono-ul de pick-up, inversa faza, schimba caracteristicile display-ului, etc. La stanga panoului frontal se afla un buton circular mare, perfect cizelat, cu care puteti selecta sursele si butonul On / Off. In dreapta panoului exista un buton geaman destinat controlarii volumului auditiei. Sub el gasim o conexiune pentru casti, un atenuator si un buton care deschide panoul de control. 
      Spatele amplificatorului este negru si ofera o gama larga de conexiuni: 5 intrari analogice RCA, un set de conexiuni RCA Pre si Out, 3 intrari analogice XLR, o iesire Pre balansata, 4 perechi de conectori pentru boxe, etc. Pot spune cu certitudine ca japonezii s-au gandit la toate variantele posibile, chiar si la cele la care un utilizator obisnuit nu s-ar gandi.

      Interiorul E 800 este o constructie mono-bloc cu ambele canale sustinute de o singura sursa de alimentare toroidala si doi condensatori uriasi avand o valoarea insumata de 120 mii microfarazi. Etapa de iesire este in clasa A, preluata de la A 48, foloseste MOS-FET dispusi in configuratie paralela push-pull pentru a reduce impedanta de iesire si pentru a obtine o capacitate mai buna de conducere a boxelor. Factorul de amortizare, garantat de Accuphase, este minimum 1000 si este mai mare cu 25% fata de modelul E 650. Puterea nominala la E 800 (specificatiile despre puterea amplificatorului la Accuphase sunt intotdeauna corecte la japonezi) este de 50W la 8 ohmi, 100W la 4 ohmi si 200W la 2 ohmi.
      E 800 foloseste formidabilul control al volumului AAVA, care elimina toate rezistentele variabile din calea semnalului. In cazul  E 800 inginerii japonezi au implementat chiar doua module AAVA pe canal. Practic volumul functioneaza ca un circuit complet echilibrat  rezistent la zgomotul RFI intern si extern. Datorita acestei solutii, Accuphase pretind un raport semnal / zgomot mult imbunatatit, garantand un minim de 104 dB. De asemenea, inginerii de la Accuphase afirma ca datorita unor imbunatatiri de natura ergonomica al controlul de volum AAVA, rezolutia si controlul volumului sunt mult mai fine si precise comparativ cu fostul model de varf E 650. 
      Auditie
      Sistemul de test a fost format din urmatoarele componente: NUC @ Audirvana @ Intona USB reclocker, Yamaha CDS3000 (folosit ca DAC), Aurender A100 (streamer), Accuphase E800, Marten Oscar Trio (boxe), Neotech DIY XLR, Vicol Audio cablu boxe.
      Muzica: Jonie Mitchell & Herbie Hancock – The Man I Love, Leonard Cohen & Herbie Hancock – The Jungle Line, Tool – The Pot, Anna Netrebko – Manon / Act 3 “Suis-je gentille ainsi?”
      The Man I Love 
      Piesa debuteaza cu sunetul pianului peste care se prelinge vibratia molateca a unui contrabas. Vocea cantaretei Joni Mitchell intra in scena si incepe sa isi spuna povestea. Intimitatea si finetea scenei este perfect creionata. Sunetul este o combinatie intre frumusetea de gheata a diamantului si caldura verde a smaraldului. Muzica este luxurianta, bogata in detalii dantelate ce se aduna intr-o imagine sonora plina de superlative. A fost unul din rarele momente in care am simtit ca muzica are gust si miros. Stiu, pare o nebunie, insa vocea cantaretei parea sa fie compusa din sunete cu miros de ambra vanilata. In timpul acesta notele pianului se asezau cuminti asemeni vinului pe fundul unui pahar lasand aromele de ciocolata, cirese amare si piper sa respire peste papilele mele gustative. E 800 a reusist incredibilul. A legat firele invizibile ale fiecarui instrument intr-o imagine complet armonizata. Am folosit in destule situatii cuvantul realism pentru a descrie sunetul unui aparat sau al unui sistem audio stereo. Cu E 800 realismul este desuet, sunetul transcende simturile, capata valente eterice, se insinuiaza adanc in sufletul ascultatorului devenind una cu fiinta lui. E 800 nu este un simplu amplificator asa cum ati crede, este un parfumier care lucreaza cu sunete. In cazul lui, rezultatul muncii nu este depozitat intr-o sticla frumos ambalata, este lasat sa pluteasca in aerul liber oferind placerea absoluta.
      Te poate interesa:
      The Jungle Line
      Exista o frumusete invizibila si fascinanta in vocea lui Leonard Cohen in timp ce recita versurile pe inregistrare, iar pianul se simte ca o extensie a vocii, nu ca un instrument independent. Sunetul este asemeni unei sfere compacte, fara fisura, din care in mod misterios se inalta o voce grava si profunda. Am ascultat acest cantec de sute ori. Din nefericire au fost putine situatiile in care am simtit cum aceasta sfera compacta de sunet se deschide. Degetele de la o mana sunt suficiente pentru a numara momentele magice in care sunetul intunecat al inregistrarii s-a transformat in scantei de foc. Vocea lui Cohen este complexa, calda, baroca, luxurianta, dincolo de duritatea inregistrarii si asa trebuie sa se auda. E 800 a reusit intr-un mod minunat sa ofere glorie si maretie versurilor interpretate dramatic de Cohen. Cuvintele recitate s-au desprins din stramtoare digitalului, au spart coconul care le imprejmuia si s-au transformat in ceva real. Pianul lui Hancock a inflorit timbral. Sunetul a devenit elastic, dinamic si s-a dezvoltat progresiv in adancime. Atacul notelor a capatat accente viscerale in pasajele in care degetele preseaza cu putere clapele pianului. Extazul a fost complet in momentul in care am simtit notele joase ale pianului asemeni unui ciocan ce loveste cu putere cutia de rezonanta. Zecile de auditii in care toata aceasta energie se pierdea dincolo de urechi au disparut ca prin farmec. E 800 este biletul meu din primul rand, garantia ca nu voi pierde nici o nota, respiratie, suspin, din interpretare. 
      The Pot
      Un amplificator bun ofera posibilitatea unei auditii cu volumul la maxim fara ca sunetul sa deranjeze. Asta am facut si eu cu E 800. Am vrut sa ma simt ca la un concert. Percutia a fost clara, adanca si bine definita, iar presiunea acustica m-a facut sa privesc ingrijorat catre peretii camerei si sa ma intreb. Oare se va crapa vopseaua? Chitara electrica a fost stralucitoare si plina de energie. Cu E 800 am putut simti fiecare strat, fiecare nota, nu un sunet compact cum primesc in cele mai multe situatii. Vocea lui Maynard a fost muscatoare, ferma, rock’n’roll, aproape palpabila. Sincer, nu ma asteptam ca un amplificator Accuphase se presteze atat de bine pe post-metal rock. Ma asteptam la un sunet placut, domolit, bun pentru ascultat rock vechi si blues electric. Nu a fost asa. E 800 a oferit toata furia electrica a unui concert de rock metalic.
      Suis-je gentille ainsi?
      Dulceata naturala, stralucirea si caldura vocii sopranei nascute in Rusia s-a revarsat in valuri peste camera. Am putut sa-i aud accentele rotunjite la finalul fiecarui cuvant, sa simt cum tonurile de baza se desfac progresiv in note pastelate ce indeamna la nostalgie. Notele inalte au fost clare si luminoase si mi-au permis sa ma bucur de puritatea neobisnuita a vocii ei angelice. Intreaga scena sonora a fost prezentata la o scara grandioasa. Vocile corului masculin au fost ferme si au oferit o culoare contrastanta tonurilor armonioase iesite din pieptul sopranei. Am fost fermecat iremediabil de muzica si m-am bucurat de fiecare secunda a acestei bucati din opera ‘Manon’ compusa de Jules Massenet. 
      Concluzie
      Accuphase E 800 este cel mai bun amplificator integrat ascultat de mine. Din multe puncte de vedere acesta poate fi comparat cu o combinatie intre un preamplificator si un amplificator de putere stereo. Sunetul este absolut. Are energia si dinamica unui amplificator de putere si finetea detaliata a unui preamplificator. Cand asculti acest amplificator intelegi cu adevarat ce inseamna sunetul analogic in intreaga lui integralitate si cat de mult poti pierde din frumusetea muzicii. 
      Pro:
      50 wati in Clasa A
      puritatea sonica a unui amplificator in Clasa A
      sunet complet, te simti ca si cum ai asculta o pereche fomata dintr-un preamplificator si un amplificator de putere
      capacitatea de a oferi un sunet pe deplin analogic
      Contra:
      pretul ( peste 15 mii euro)
      media tinde sa fie usor dulce
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Pe bancul de teste HiFi Tech au poposit frantuzoaicele Triangle BR07. Acestea fac parte din seria de boxe dedicate incepatorilor sau celor care isi doresc un sistem home cinema performant. BR07 este de fapt o boxa aproape identica cu modelul de raft, pe doua cai, BR03. Diferenta o face un difuzor adaugat pentru partea de bas, pentru ca boxa sa poata fi folosita in camera mari, dar si pentru a reduce presiunea la care este supus un singur difuzor in cazul in care trebuie sa acopere o gama de frecvente completa medii-bas.  Eu am testat boxele intr-o camera de aproape 35 metri patrati. Boxele au fost asezate la o distanta substantiala de pereti: 2.5 m fata de peretele din spate si 1.18 m fata de peretii laterali. Din acest motiv nu au beneficiat de aplificarea suplimentara de pana la valori de +6 dB ce se obtine prin apropierea boxelor de peretii camerei. Cu toate acestea s-au descurcat onorabil si s-au incadrat perfect in specificatiile producatorului, francezii recomanda BR07 in camere cu dimensiuni de pana in 30 metri patrati. Un mare avantaj al acestor boxe este amplasarea fantei de bass-reflex in fata. Acest amanunt tehnic va permite sa pozitionati boxele foarte aproape de peretele din spate. 
      Design
      Toata seria Borea beneficiaza de un design modern. In jurul difuzoarelor sunt montate inele argintii decorative, iar in jurul tweeter-ului gasim acelasi element plus doua mici tije care taie rotunjimile domului de matase oferind un efect vizual interesant. Nu am gasit informatii despre aceste elemente decorative plasate deasupra tweeter-ului. Posibil sa fie vorba de o ajustare fina a frecventelor inalte, dar fara informatii precise ma voi rezuma doar la a va atrage atentia asupra acestui amanunt de design. Seria Borea este disponibila in 4 culori: alb, negru, nuc si stejar deschis. Vizual,  variantele in culoarea alba si stejar deschis arata spectaculos si te duc cu gandul la boxe aflate intr-o zona de pret superioara. Cutia boxei este construita din MDF cu grosime de 20 mm. Situatie comuna cu majoritatea boxelor aflate in aceasta categorie de pret. Boxa este asezata pe o plinta pe care trebuie sa o montati acasa. Operatiunea este foarte simpla. Castigul acestei plinte este atat vizual cat si acustic. Vizual, plasarea boxei pe aceasta plinta ofera o imagine eleganta. Acustic, plinta mareste spatiul dintre cutia boxei si podea scazand rezonantele.
      Tweeter-ul este de tip cupola de matase. Fanii Triangle ar putea fi surprinsi de acest amanunt, deoarece producatorul francez foloseste de obicei tweetere de tip goarna din titan si aluminiu. Conul difuzorul de medii are 16 cm si este construit din celuloza pura pentru a oferi un sunet neutru. Difuzorul de bas are aceeasi dimensiune si este construit din fibra de sticla. Fiecarea difuzor are propriul crossover pentru a pastra detaliile cat mai pure. 
      Te poate interesa:
      Caracteristici tehnice
      Raspuns in frecventa: 44Hz-22kHz (+/- 3dB)
      Eficienta / impedanta: 91dB / 8Ω (5Ω - impedanta minima)
      Putere nominala: 120W
      Carcasa este ventilata cu un tunel bas-reflex asezat in fata
      Tweeter: cupola de matase de 25 mm
      Difuzor medii: con de celuloza de 160 mm
      Difuzor bas: con din fibra de sticla de 160 mm
      Finisaje disponibile: frasin negru, alb, nuc, stejar deschis

      Auditie
      Sistem de test: Innuos Zen Mini MK3 (streamer & DAC), Yamaha AS 701 (amplificator stereo), Triangle Borea BR07 (boxe),  Supra (cabluri).
      Muzica: Jacintha – God Bless The Child, Frank Sinatra – My Funny Valentine, Metallica – Devil’s Dance.
      Jacintha
      Vocea cantaretei s-a simtit placut. Media si inaltele au cantat sincronizat, iar asta mi-a oferit senzatia unui puzzle sonic complet. Scara micro-dinamica este reprodusa frumos, sunetul are finete si curge usor catre ureche. Tweeter-ul de matase ofera o gama tonala lina, fara asperitati, reusind sa atinga chiar si unele subtilitati complexe ale vocii. Sunetul contrabasului are greutate si coboara suficient de mult incat sa ma pot bucura de energia lui lenesa. Notele sale rotunde se plimba prin casa oferind auditiei atractivitate si o energie benefica. Saxofonul pare sa se afle intr-o competitie a delicatetii cu restul orchestrei. Sunetul lui, desi are momente de stralucire, este complet lipsit de agresivitate. Pe durata auditiei nu am avut nicio clipa senzatia unui sunet artificial. Din contra, boxele ofera un sunet dulce – muzical.
      Frank Sinatra
      Batranul Frank a intrat in camera tinand un pahar de coniac in mana. Vocea lui transforma camera intr-un oras american de la inceputul anilor ’50. Ma simt ca un stundent care chiuleste de la ore pentru a il vedea pe Sinatra cantand la matineu intr-un teatru pe Broadway. Muzica este atractiva, vocea dumnezeaisca, viorile se simt de parca in jurul artistului ar zbura un stol de privighetori. Imaginea stereo are o dimensiune generoasa. Nu depaseste limitele scenei unui teatru muzical, insa ofera autenticitate inregistrarii.  Undeva in spate se aud corzile unui contrabas. Vibratiile sonice se simt asemeni unui metronom muzical. Instrumentele si chiar vocea sunt ghidate de cadenta perfect masurata a contrabasului. Experienta auditiei este placuta si te face sa doresti ca acest cantec frumos sa nu se termine niciodata.
      Metallica
      La acest cantec am crescut volumul auditiei dincolo de 80 dB. Muzica rock fara o presiune acustica corespunzatoare este asemeni unei femei frumoase imbracata in haine in culori terne. Fiecare nota smulsa are o greutate si o autoritate pe care o pot simti cu intreg corpul meu. Toba explodeaza in interior, riff-ul de chitara este sclipitor si se avanta  cu intreaga lui energie peste mobilierul camerei, vocea lui Hetfield atinge valori excesive. Sunetul este destul de natural, nu este colorat si nu este zugravit in culori atractive. Are o energie buna, usor temperata in varfuri, cu un bas convingator si destul de bine conturat. Exista cateva limitari in exprimarea de ansamblu. Ma refer la viteza de raspuns, tranzienti si la modul in care instrumentele sunt separate. Mi-ar fi placut o scena sonora atent conturata, sunetul de chitara sa fie agresiv si rapid, iar vocea lui Hetfield sa o simt asemeni unui glont ce paraseste teava unei pusti de asalt. In ciuda acestor nemultumiri finalul auditiei m-a gasit plin de energie cu dorinta de a asculta cantecul ‘Duality’ al celor de Slipknot, ceea ce am si facut. 
      Concluzie
      Recomand auditia acestor boxe tuturor celor aflati in cautarea unor boxe cu un sunet generos la un pret rezonabil. BR07 sunt lucrate frumos, au un sunet satisfacator, basul este dinamic, media lipsita de coloratii evidente, iar inaltele sunt calde si placute. Pot fi asociate cu amplificatoare care nu costa cat o masina, chiar cu produse all in one de tipul Yamaha R-N 402D.
      Pro:
      pret & design
      sunet generos pe intreaga gama de frecvente
      bas suficient pentru o camera pana in 30 metri patrati
      inalte placute
      presteaza identic indiferent de muzica ascultata
      Contra:
      viteza & rezolutie medie
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • ‘A Love Supreme’ este un album al saxofonistului american de jazz  John Coltrane. A fost inregistrat intr-o singura sesiune pe 9 decembrie 1964, la Van Gelder Studio din Englewood Cliffs , New Jersey. Din trupa de acompaniament au facut parte pianistul McCoy Tyner , basistul Jimmy Garrison si bateristul Elvin Jones. A fost lansat la inceputul anului 1965 si a devenit rapid cel mai cunoscut album al lui Coltrane, un fel de autoportret muzical care i-a adus doua nominalizari la premiile Grammy si intrarea in ‘hall of fame-ul’ revistei Downbeat. Este cel mai bine vandut album al lui Coltrane si este considerat de multi ca fiind capodopera sa , precum si unul dintre cele mai mari albume de jazz din toate timpurile. Daca va place jazz-ul este un album esential pe care merita sa il aveti in colectie.
      Compozitiile sunt inspirate de relatia lui Coltrane cu divinitatea. Coltrane descria acest album ca fiind  “incercarea lui de a spune multumesc lui Dumnezeu” si este o ofranda muzicala dedicata trezirii sale spirituale petrecuta in 1957, anul in care a scapat de obiceiul drogurilor. Sotia sa, Alice Coltrane, pianista de jazz, isi amintestea despre momentul in care compozitiile acestui album au iesit la suprafata in felul urmator:
      Cand John a creat ‘A Love Supreme’ a fost o perioada interesanta. Meditase in acea saptamana. Aproape ca nu l-am vazut jos. Si a fost atat de linistit! Nu s-a auzit niciun sunet. Era acolo sus meditand si cand a coborat a spus: “Am o muzica cu totul noua!”, "Exista o noua inregistrare pe care o voi face, am totul, totul." Si a fost atat de frumos! Era ca Moise coborand de pe munte. Si cand a inregistrat, stia totul, totul. El a spus ca este prima data cand are toata muzica in cap pentru o inregistrare completa.
      Te poate interesa: 

      Pentru mine ‘A Love Supreme’ a fost una din primile intalniri cu muzica lui John Coltrane. Prin anii ’90 un amic al meu meloman m-a invitat la el sa ascult ‘o muzica mai putin obisnuita’, asa a descris el albumul. La finalul auditiei amicul a observant entuziasmul meu si m-a avertizat ca acesta este un disc care trebuie ascultat in mod repetat. Fiecare auditie va fi un castig si ma va apropia de momentul in care Coltrane a simtit atingerea divina si a compus aceasta minunatie. Au trecut 30 de ani din acea zi si am ramas prins in acel moment limitat in timp. Fiecare auditie imi aminteste ca atunci mi-am propus sa ascult acest album tot restul vietii, pentru ca exista atata suflet, pasiune si intensitate emotionala incat te atinge adanc, la un nivel spiritual, cum putine inregistrari muzicale reusesc sa o faca. 
      Coltrane impreuna cu ceilalti 3 membri au creat unul dintre cele mai provocatoare, concise si placute albume de jazz din istorie. De la linia de bas modulata asemeni unui sarpe, pana la soloul emotional al saxofonului sau ultimile note suflate prin instrumental de alama, ritmul incredibil al percutiei, totul este complet acordat si transmite o vibratie spirituala. Albumul este gandit in patru parti. Fiecare are o progresie tematica. ‘Acknowledgement’ este trezirea catre o viata spirituala din intunericul lumii. ‘Resolution’ este povestea devotamentului necesar spre intelegerea spirituala. ‘Pursuance’ reprezinta cautarea profunda, in timp ce ‘Psalm’ descrie acea descoperire si realizarea iluminarii cu smerenie.
      La final am sa deconspir un amanunt care, sper eu, sa condimenteze auditia. Vocea lui John Coltrane se aude in timpul unei melodii. O scurta fraza repetitiva ce se adreseaza in mod direct ascultatorului pentru a intari legatura spirituala transmisa de muzica. Va invit sa ascultati aceasta inregistrare remarcabila cu speranta ca o sa va placa.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Meitner MA2 este un player integrat de top care pe langa ascultarea cd-urilor ofera posibilitatea conectarii unor surse digitale externe, cum ar fi un streamer audio sau un PC, folosind multiplele conexiuni ale aparatului. Cu MA2 colectia de cd-uri este salvata. Nu trebuie sa pierdeti vremea cu vanzarea lor, va pastrati o parte din vechile obiceiuri muzicale, dar in acelasi timp puteti asculta muzica folosind fisiere digitale din retea sau un serviciu de streaming.
      Inainte de a va prezenta aparatul, am sa va ofer intr-o varianta condensata istoria lui Ed Meitner, mintea stralucita din spatele EMM Labs. 
      Multi il considera pe Ed Meitner un lider in domeniul convertoarelor audio-digitale. A inceput sa lucreze in industria audio profesionala in anii 1970 si a continuat sa proiecteze multe produse foarte apreciate, uneori revolutionare, in deceniile urmatoare. De la platanul sau plat de la mijlocul anilor 1980 pana la noul sau ‘traducator digital inteligent audio’ (IDAT), produsele lui Ed Meitner s-au remarcat prin gandire originala si inginerie inovatoare. La inceputul anilor '70  Ed Meitner a proiectat console de mixaj analogice pentru Olive Electrodynamics Company. Consolele lor au fost primele cu comenzi VCA [Voltage Controlled Amplifier] si cu circuite de comutare logica. Apoi a fost implicat intr-o companie care producea echipamente de testare numita Amber. A urmat  Museatex si Melior unde a proiectat produse destinate audiofililor. Cand Sony a dorit sa transforme DSD dintr-un concept destinat stocarii materialelor discografice inregistrate pe banda fara a pierde informatii intr-un produs comercial, s-au orientat catre unul dintre cei mai mari experti din lume in proiectarea convertorului digital: Ed Meitner. EMM Labs au lucrat alaturi de Sony si Phillips la lansarea formatului SACD cu a lui puritate sonica de neegalat. Un exemplu de la inceputurile formatului SACD: Philips aveau un chip DSD dezvoltat, insa au avut nevoie de ajutorul lui Ed Meitner pentru a proiectat si construi un produs comercial care sa foloseasca acel chip. A proiectant LIM Detector, un instrument de masurare a jitterului utilizat in cercetare, este primul care a prezentat in cadrul unei conferinte AES tehnologia de transmitere a datelor audio asincron si are mai multe patente in domeniul digital - audio. 
      Redactorii celebrei reviste ‘Stereophile’ folosesc analizorul de jitter dezvoltat de EMM Labs in articolele lor.

      Descriere Meitner MA2
      Aparatul sosit pe bancul de teste HiFi Tech are partea frontala din aluminiu argintiu. Restul carcasei este de culoare neagra. De la stanga la dreapta pe partea frontala sunt plasate urmatoarele componente: sigla cu numele Meitner, butonul  on / off, un display suficient de generos ca dimensiune, butoanele cu care puteti accesa diferitele comenzi necesare in utilizarea aparatului, fanta prin care cd-urile sunt trase in interiorul unitatii optice pentru a fi citite. In partea din spate gasim 4 intrari digitale (AES/EBU, digital coaxial, optic, USB audio), 3 iesiri digitale (AES/EBU, digital coaxial, optic), doua conexiuni analogice (XLR, RCA), o conexiune USB pentru servisare, un buton on/off si conexiunea la reteaua electrica. 
      La interior MA2 este cu adevarat spectaculos. Alimentarea aparatului este separata de tot ce are legatura cu procesarea semnalului audio. Este pozitionata in partea stanga, departe de componentele sensibile, si este acoperita cu un capac din aluminiu. MA2 foloseste noul transport de incarcare al cd-urilor dezvoltat pentru playerul de top EMM Labs, XDS1. Acesta izoleaza electric si mecanic transportul de convertorul D/A. Toate intrarile digitale beneficiaza de suport asincron de la 44.1 kHz pana la 192 kHz, nu doar intrarea USB. Tehnologia asincrona de transmiterea a datelor audio (MFAST) este dezvoltata de Ed Meinter. Cu ajutorul MFAST semnalul este receptionat instantaneu, apoi este trecut printr-un buffer unde este decuplat de la sursa, eliminand astfel jitter-ul complet. Mai departe semnalul este procesat in DSD 128 folosind o alta tehnologie proprietara MDAT, pastrand in acelasi timp faza, frecventa si integritatea dinamica a undei sonore. Circuitul de conversie MDAC este dual, fiecare canal beneficiind de procesare independenta, ceea ce se poate traduce printr-o dinamica  superioara.
      Sunt convins ca unii dintre cititorii mei se intreaba de ce Meitner alege sa proceseze semnalul PCM in DSD 128. Raspunsul este destul de simplu. Majoritatea convertoarelor A / D din prezent folosesc un modulator DSD. La inceput semnalul este codat DSD, apoi trece prin procesul de esantionare PCM. Practic, viata audio din lumea digitala incepe cu un semnal DSD codat la 1 bit. Meitner nu face altceva decat sa se intoarca la momentul 0, cand semnalul analogic este transformat in digital.
      Teste
      Sistemul de test a fost format din transport digital – Audirvana & NUC PC & Intona USB reclocker, DAC - Meitner MA2, amplificator stereo – Pass Labs Int 150, boxe audio – Marten Oscar Trio,  cabluri – interconect balansat DIY Neotech, boxe Vicol Audio.
      Muzica: Sonny Clark  - Dial S For Sonny, Led Zeppelin – Babe I’m Gonna Leave You, Anna Netrebko – Lucia di Lammermoor / Act I
      Te poate interesa:
      Sonny Clark
      Impresia sonica a fost de o claritate extraordinara. Nu era ca și cum MA2 ar fi aplicat o procesare superioara unei imagini bidimensionale pentru a imbunatatit perceptia, ci ca și cum imaginea a fost de la inceput tridimensionala. MA2 propune o imagine stereo atat de realista incat ascultatorul se gaseste in situatia de a asculta totul asa cum a iesit din matrita initiala. Pentru o intelegere completa am sa ofer un exemplu. Pe aceasta inregistrare pianul pare dezacordat. Notele inalte sunt incomplete din cauza procesului de remasterizare digitala, dar si din cauza viziunii sonice a lui Rudy Van Gelder, inginer de sunet pe aceasta inregistrare. In procesul de remasterizare inginerul este nevoit sa elimine zgomotul de banda magnetica, dar si zgomotul produs de consolele de mixaj bazate pe lampi care la randul lor adaugau zgomot de fond. Din pacate in acest proces de ‘curatare’ sansele ca informatia sa ramana nealterata este zero. Pierderile de informatii apar la capetele benzii audio si devin audibile cand folosesti o sursa de top cum este MA2. Pe inregistrare, instrumentele de alama au primit o atentie diferita si asta se simte imediat. Modul in care microfoanele au fost asezate in timpul inregistrarii ar putea sa fie una din cauze. Trompeta lui Art Farmer, saxofonul lui Hank Mobley, desi sunt impinse sonic in fata, se simt moi, lipseste energia si stralucirea unui instrument construit din alama. Percutia si contrabasul la randul lor pastreaza aceasta nota autentica specifica unei inregistrari  Van Gelder Studio din anul 1957. Daca sunteti audiofil veti aprecia acest sunet neatins de trecerea vremii. Totul este autentic si aminteste de anul inregistrarii. 
      Led Zeppelin
      Vocea lui Plant pluteste pe deasupra instrumentelor. O simt de parca ar fi vocea unei zeitati atotputernice coborate pe pamant sa ofere furnicilor umane o bucatica din taramul  magic aflat in cer. Solo-ul de chitara se aseaza lin peste incapere. Pe la inceputul cantecului, intre versurile cantata cu putere de Plant, se strecoara o alta voce ce pare sa se auda undeva in departare, un sunet ce transmite un mesaj ascuns, greu perceptibila daca nu ai o sursa digitala de talia MA2. Cateva secunde mai tarziu barierele fizice se rup. Un torent urias de muzica umple camera. Percutia are o dinamica incredibila. Diferentele de energie intre nota de jos si cea de sus creaza un contrast dinamic superb. Intregul meu corp receptioneaza aceasta energie si o transforma in emotii calde. Scena sonora se simte stratificat, este deschisa, fara margini vizibile. Sunetul are viteza, este bogat in informatii. Tranzientii au o precizie matematica, fara sincope. Muzica curge natural catre creier. Informatiile despre reverbul intrumentelor sunt audibile, iar acest fapt transforma auditia intr-o experienta veridica. Ascult cu mare placere acest cantec si realizez ca dincolo de precizia matematica a digitalului exista viata pentru fanii analogicului. Va marturisesc sincerc, rareori am intalnit o sursa digitala cu un sunet atat de analogic.
      Anna Netrebko
      Vocea sopranei nascuta in Rusia atinge zone sonice ce cu greu pot fi descrise in cuvinte. MA2 stapaneste la perfectie inaltele. Rareori am auzit un digital atat de echilibrat. Energia inaltelor este redata de tweeter-ele boxelor in cel mai limpede, cristalin, muzical mod posibil. Dinamica sunetelor inalte este impinsa catre maxim fara efort, fara a se transforma in ceva dureros. Vocea zboara liber prin camera. Nu exista legaturi invizibile intre boxe si voce, pentru ca boxele au disparut de mult din camera de auditie. Scena sonora se deschide in fata mea in straturi asemeni unor valuri care se indreapta catre tarm purtand franturile sonice ale unei orchestre de muzica culta. O intreaga scena se infiripa in fata ochilor uimiti. Un val tocmai a lovit tarmul in sunet de vioara, apoi un altul poarta pe creasta corzile ciupite ale contrabasurilor, urmeaza o combinatie intre un flaut si un fagot si peste toate acestea vocea expresiva a sopranei. Muzica este profunda, dramatica, se agata de mine, de parca m-ar implora sa raman lipit de scaun. Sunt vrajit complet. Am o singura dorinta. Vreau ca acest moment muzical sa fie infinit.
      Concluzie
      Meitner MA2 este o sursa digitala dedicata iubitorilor sunetului rezolut. Daca va  aflati in cautarea echilibrului corect intre universul digital si cel analogic ar trebui sa incercati o auditie. Cand asculti muzica folosind MA2 ca sursa te simti in studio, in camera inginerului de sunet. Ajustezi timbrul instrumentelor, adaugi efecte de reverb, mixezi sunetul ca intreg in cautarea echilibrului sonic. MA2 ofera un sunet exceptional pe inregistrari bune si este neiertator cu inregistrarile slabe. Am sperat ca  upsampling intern la DSD128  avea sa imi ofere un sunet 'iertator' pe inregistrarile proaste. Nu este asa. Primesti exact ce se afla pe inregistrare fara ca MA2 sa interpreteze digital sunetul initial.
      Pro:
      sunet transparent, curat, bogat in informatii
      echilibru aproape perfect intre digital audio si analog audio
      scena sonora tridimensionala la un nivel de exceptie
      dinamica sunetului
      abordarea ireprosabila a frecventelor inalte
      Contra:
      pret (10500 euro)
      transportul dedicat cd-urilor, modul in care acesta trage si scoate cd-urile
      rezolutia lui il face intolerant la problemele sistemului
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • A inceput weekend-ul. Caldura ne toropeste cu insistenta si ne impinge catre refugiul oferit de camera de auditie. Aici, la adapostul racoros al aparatului de aer conditionat, ne lasam imbratisati de muzica. Oare ce ar fi potrivit de ascultat in acest weekend? Va propun o lista scurta cu unele dintre cele mai frumoase si populare balade de jazz. Sunt constient ca exista sute de balade grozave de jazz, dar in acest articol, imi doresc sa evidentiez unele dintre cele mai iubite balade ale jazz-ului clasic. Nu va opriti la cantecele propuse de mine. Toate sunt parte componenta a unei inregistrari complete. Incercati sa ascultati intregul album. Ar putea sa va placa.
      Te poate interesa:
      Body and Soul  
      (Coleman Hawkins - Body and Soul)
      Este o compozitie Johnny Green din anul 1930. Melodia este o poveste despre suferinta, dor si devotement. Este considerata de catre majoritatea muzicienilor de jazz un standard esential si este un cantec preferat atat de cantareti, cat si de instrumentiști. Una dintre cele mai celebre interpretari ale acestei melodii apartine saxofonistului Coleman Hawkins. Aceasta este una dintre cele mai inregistrate melodii din toate timpurile si a fost abordata de multi dintre marii artisti de jazz, dar si de cantareti orientati catre muzica pop. 
       
      Blue In Green  
      (Miles Davis – Kind of Blue)
      Compozitia “Blue in Green” este atribuita lui Miles Davis. Exista speculatii care spun o cu totul alta poveste. Balada de jazz a fost compusa de fapt de Bill Evans. Chiar pianistul a povestit cum i-a cerut lui Miles o parte din redevente, acesta din urma i-a scris un cec pentru 25 USD! Probabil unul din cele mai frumoase inceputuri ale unei melodii de jazz din toate timpurile se gaseste pe celebrul album al lui Miles Davis – Kind of Blue si este introducerea de la Blue in Green. Melodia incepe cu sunetul tandru al pianului si se incheie in aceleasi acorduri de pian apartinand lui Bill Evans.  Trompeta lui Miles intervine cateva secunde mai tarziu armonizand si completand perfect ritmul pianului. O compozitie si o interpreatare de exceptie ce cu siguranta merita o auditie. 
       
      Embraceable You 
      (Billie Holiday – Body and Soul)
      O compozitie George Gershwin care a scris zeci de piese  interpretate de muzicieni de jazz. Acesta a scris in mare parte cantece dedicate teatrului muzical si genului clasic. “Embraceable You” a fost compusa initial pentru “East Is West” , o opereta din 1928. Compozitia a fost publicata doi ani mai tarziu si a fost inclusa in spectacolul de pe Broadway - Girl Crazy. Inregistrarea lui Billie Holiday din 1944 este considerate o referinta, motiv pentru care a fost introdusa in Grammy Hall of Fame. 
       
      My Funny Valentine  
      (Chet Baker - My Funny Valentine)
      Melodia este compusa de Rodgers si Hart. “My Funny Valentine ” a aparut pentru prima data în muzicalul din 1937 “Babes In Arms”. Cantecul acesta este asociat cu trompetistul si vocalistul Chet Baker. El este unul dintre cei care au popularizat acest cantec in concertele sale prin lume.  
       
      Round Midnight  
      (Thelonius Monk - Round Midnight: The Complete Blue Note Singles 1947-1952)
      O compozitie a pianistului Thelonious Monk, a fost inregistrata pentru prima data in anul 1944 de Cootie Williams, care primeste uneori credit de co-scriitor. Este una din cele mai frumoase compozitii autentice de jazz din istorie. O gasiti interpretata de o multime de nume mari ale jazz-ului, de la Thelonius Monk la Miles Davis si John Coltrane. 
       
       
      Auditii placute!
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Innuos Zen Mini MK3 este un server / streamer dedicat celor care cauta functionalitate si usurinta in utilizare la un pret prietenos. Este un server de muzica bazat pe un sistem de operare personalizat, orientat catre simplitate, adaptat sa ofere o calitate exceptionala a sunetului. Colectionarii de muzica pe CD vor fi fericiti sa afle ca, aparatul are o unitate optica incorporata pentru copierea CD-urilor. Functioneaza ca Roon Core sau Roon Endpoint, precum si ca suport pentru modul UPnP. Stocheaza muzica pe unitatea sa hard disk interna, poate transmite muzica din reteaua de acasa, indiferent daca este vorba de un NAS dedicat sau doar de o partajare de retea pe computer / Mac / Linux. De asemenea, poate fi folosit ca streamer Tidal, Qobuz, Spotify si puteti asculta posturi de radio pe internet. Aparatul arata compact, nu foloseste ventilatoare pentru racirea interna si este simplu de integrat in majoritatea sistemelor.

      Design 
      Zen Mini MK3 foloseste o placa de baza personalizata, optimizata pentru audio. Aceasta optimizare incepe cu conexiunea Ethernet si continua cu folosirea unor iesiri digitale dedicate audio, una coaxiala, cealalta Toslink. Mini MK3 are si un DAC integrat. O dotare interesanta, daca ne gandim ca, inainte de a cheltui banii pe un DAC separat pentru a creste performanta sistemului putem folosi DAC-ul intern. Mini MK3 foloseste un procesor foarte eficient termic de 6 wati, Intel N4200, are o memorie ram de 4 GB si este alimentat cu o sursa externa. Din fericire, pretentiosii, pot optimiza MK3 prin adaugarea unei alimentari externe liniare.
      Nimic iesit din comun pana acum. Totusi, care este secretul Innuos? Cum au ajuns serverele lor de streaming sa fie atat de populare? Raspunsul se gaseste in softul folosit. Innuos OS are la baza celebra platforma Logitech Media Server. Sper ca nu ati facut un atac de panica cand ati citit numele Logitech. Va garantez, nu trebuie sa va temeti. Cei de la Logitech au fost printre pionierii streamingului. Ei au fost primii care au propus o solutie audio hardware si software in care procesarea audio era complet separata de playerul audio. Sistemul propus de Logitech Media Server este in continuare actual. Din informatiile mele, exista sute de mii de utilizatori. LMS OS este considerat de fani ca fiind unul din cele mai transparente sisteme de operare dedicat auditiilor de calitate. Revenind la Innuos OS, acesta este gandit sa fie o continuare, un pas inainte catre viitor. 
      Te poate interesa:

      Platforma software InnuOS este prietenoasa. Deschideti browser-ul web folosind un calculator, tastati “my.innuos.com”  si veti gasi automat orice dispozitiv Innuos conectat la reteaua de acasa prin Ethernet. De aici, putem extrage CD-uri, gestiona biblioteca cu muzica, comuta intre mai multe moduri de funcționare: Roon Ready, Roon Core, UPnP si Squeezebox Server. Odata configurat, sistemul este setat si nu mai aveti nimic altceva de facut. De asemenea, Innuos OS permite accesarea de la distanta folosind o aplicatie cum ar fi “Squeezer”. Dupa ce ati configurat serverul, instalati pe telefon aplicatia si puteti asculta muzica folosind exclusiv telefonul.

      De ce Innuos Zen Mini MK3?
      DAC-urile contemporane sufera din cauza jitter-ului, iar producatorii se lauda cu metodele prin care reduc acest jitter. Insa, ce facem cu zgomotul electric? Acesta poate afecta procesarea digital - analogica la fel de mult. Experienta mea empirica, banuiesc ca si a voastra, tinde catre o concluzie evidenta. Calitatea sunetului creste cand furnizam DAC-ului un semnal eliberat de jitter si curat din punct de vedere al zgomotului electric. Acesta este scopul Zen Mini MK3. Este proiectat pentru a maximiza performanta oricarui DAC atasat direct prin intermediul conexiunii digital coaxiale.
      Teste
      Am testat Innuos Zen Mini MK3 in urmatoarea configuratie: Yamaha CDS3000 folosit ca DAC si conectat la Zen MK3 prin intermediul unui cablu coaxial, Aurender A100, Yamaha A-S701 amplificator stereo integrat, Pass Labs Int 150, Triangle Borea BR07 si Marten Oscar Trio. Am folosit si o varianta a sistemului stereo superioara pentru ca, am dorit sa testez scalabilitatea Zen Mini MK3 printr-o comparatie directa cu PC-ul meu dedicat si tunat special pentru audio si cu un streamer superior cum este Aurender A100.
      Muzica folosita: Art Blakey & The Jazz Messengers – A Night in Tunisia, Frank Sinatra – My Funny Valentine

      Art Blakey & The Jazz Messengers
      Percutia deschide cantecul cu un ritm dracesc. Sunetul cinelelor sparge la cateva zeci de secunde monotonia dinamica a tobei. In spate un contrabas isi face simtita prezenta cu un timbru grav. Corzile lui groase vibreaza prin spatiul camerei cu putere. Instrumentele de alama si pianul se alatura ritmului obsedant condus de percutionist. Sunetul are atac, viteza, este stralucitor, luxuriant. Ritmul Africii se imprastie prin camera, si cu ajutorul imaginatiei, notele se metamorfozeaza intr-o  cireada de antilope gnu alergand catre mine. In spatele lor o familie de lei se afla in urmarire. Vibratia copitelor se simte adanc in canapea. In timpul acesta tanarul Art Blakey continua sa loveasca tobele cu sete, de parca ar fi ultima lui reprezentatie. Imaginea stereo a micutei trupe este bine definita, instrumentele au o pozitie clara, tranzientii sunt la inaltime. Un sunet nesperat de bun pentru un sistem cu un amplificator si o pereche de boxe aflate in zona de interes a incepatorilor. Zen Mini MK3 isi face treaba bine. Il schimb rapid cu PC-ul meu. Sunetul pierde din viteza. Intreaga orchestra se aseaza undeva in spate. Muzica devine usor contemplativa. Intreaga prezentare sonica se modifica. Tineretea si vioiciunea micutei orchestre este inlocuita cu o trupa matura, usor resemnata.
      Frank Sinatra
      ‘One voice’ cum a fost numit Sinatra patrunde pe scena si isi incepe numarul. Rafinamentul vocii se simte distinct, cu inalte voluminoase si directe. Mini MK3 reuseste sa adauge un plus in aceasta zona. Pe PC-ul meu timbrul vocii este rotunjit, atins de caldura, de parca media ar urca peste frecventele inalte. Cu Mini MK3 vocea pare mai deschisa, completa, chiar daca uneori poti auzi problemele acestei inregistrari vechi. Ma simt de parca as fi la unul din show-rile din Vegas, unde pe langa sunetul instrumentelor si al vocii pot auzi oamenii discutand, razand, ciocnind un pahar de sampanie. Muzica este omogena, instrumentele epocii se simt distinct, scena sonora are adancime, sunetul este spatios, tonul viorilor este moale - luminos, contrabasul are impact si adancime, totul pare asezat la locul lui.
      Am testat Mini MK3 si intr-un sistem superior, cu boxe Marten Oscar Trio, amplificator Pass Labs Int 150 si un streamer separat Aurender A100. Mini MK3 s-a descurcat onorabil. Cu el la carma sunetul a ramas energic si dinamic, cu o scena sonora buna si bas corect. Diferentele au aparut in zona microdetaliilor, in finetea unor detalii pe care A100 le prezinta delicat, asemeni unui portelan fin, in timp ce Mini MK3 le prezinta oarecum generic.
      Concluzie
      Sunetul de pe ambele servere a fost clar si transparent, cu bas excelent, puternic si o scena sonora corecta. Principala diferenta a fost urmatoarea:  PC-ul meu cu Audirvana are tendinta de a rotunji inaltele, oferind o prezenta muzicala mai calda, usor politicoasa. Mini MK3 lasa sunetul sa curga crud, direct catre ascultator. Nu pare sa intervina, iar daca o face, pluseaza la capitolul energie. Toata aceasta energie se transforma in contraste dinamice, care pentru unii ascultatori poate insemna ‘sunetul suprem’, iar pentru altii un sunet usor obositor. Fanii sunetului contemplativ, cei care prefera auditii usoare la volum mic cu un pahar de vin in mana, cautati in alta parte. Daca din contra, va place sunetul ce aminteste de energia unui concert, atunci ar trebui sa incercati Innuos Zen Mini MK3.
      Pro:
      pretul, de la 5200 lei 
      optimizare excelenta, usor de utilizat
      energie muzicala
      sunet direct, crud, fara coloratie
      iesire digitala coaxiala
      Contra:
      sunetului direct il face nepotrivit in sisteme cu boxe care evidentiaza inaltele, sau intr-o camera cu ringing pronuntat
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Inspirat de discutiile comunitatii audiofile din Romania in legatura cu modul in care asezarea boxelor intr-un anumit unghi poate influenta raspunsul in zona frecventelor joase (basul atat de drag tuturor), am decis sa masor raspunsul camerei in patru variante de pozitionare.
      Acesta este un articol tehnic, fara interpretari ale rezultatele masuratorilor. Voi prezenta informatiile asa cum au fost captate de microfon si de softul de masurare acustica REW. Echipamentele folosite au fost urmatoarele: Yamaha CDS3000, Pass Labs Int 150, Triangle Borea BR7, laptop Dell, microfon UMIK 1, soft masurare acustica REW.

      1.    Masurarea raspunsului camerei cu boxele pozitionate pe o axa cu un unghi de 80 grade catre interior. (valoarea este aproximativa) 


       
      2.   Masurarea raspunsului camerei cu boxele pozitionate pe o axa cu un unghi de 65 grade catre interior. (valoarea este aproximativa) 



      3.   Masurarea raspunsului camerei cu boxele pozitionate pe o axa cu un unghi de 40 grade catre interior. (valoarea este aproximativa)


       
      4.   Masurarea raspunsului camerei cu boxele pozitionate pe o axa cu un unghi de 90 grade. Difuzoarele sunt paralele cu urechile.


      Toate masuratorile sunt raportate la pozitia de ascultare.
       
      Va astept opiniile la sfarsitul articolului in sectiunea comentarii sau pe pagina de Facebook.
      Te poate interesa:
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • Pasiunea pentru HiFi-ul de calitate, audiofil, este un hobby ca oricare altul. Este necesar sa avem entuziasm, dedicatie si experienta empirica. Daca comparam doua hobby-uri tehnice descoperim o multime de similitudini. Un pasionat de masini va incerca totul pentru a isi imbunatati masina dincolo de performantele din fabrica. Incepe cu schimbari facile ale masinii sau chiar inlocuieste masina veche cu una superioara. Apoi modifica softul motorului pentru a creste puterea acestuia. Creste aerodinamica masinii prin schimbarea spoilerelor, adauga o aripioara aerodinamica, umbla la suspensii, etc. Un pasionat HiFi va trece prin acelasi proces. Achizitioneaza un sistem audio performant pentru a imbunatati experienta auditiei, dupa care aplica si testeaza diferite metode pentru a creste calitatea auditiei. Pozitioneaza cu atentie boxele, cauta locul corect in care sa se aseze in timp ce asculta muzica, masoara raspunsul camerei pentru a afla cu ce probleme acustice se confrunta, aplica materiale acustice in camera sau gaseste metode elegante prin care sa suplineasca aceste materiale cu obiecte de mobilier, etc. In ambele cazuri  pasionatul are nevoie de solutii potrivite si de sfaturi rezonabile. In articolul de astazi am sa va fac cateva sugestii. 
      Odata ce ati inceput sa cumparati aparate sau boxe audio care se apropie de sume de bani formate din patru cifre, este greu sa deosebiti ce este bun intr-un buget potrivit. Nu va temeti! Am petrecut mii de ore ascultand muzica in camera mea dedicata de acasa, spatiu amenajat folosind principiile si dimensiunile numite in acustica ‘golden ratio’. In plus, datorita relatiilor mele cu diferiti dealeri audio, am ocazia saptamanal sa ascult sisteme audio in showroom-urile din Bucuresti.
      Ghid Acustic
      Inainte sa decideti ce cumparati ganditi-va foarte bine unde ascultati muzica. Calitatea sunetului pe care il auziti depinde de camera si este la fel de bun ca si camera in sine. Am sa ofer un exemplu simplu pentru a va usura intelegerea acestei idei. O pereche de boxe de 2000 lei va suna mai bine intr-o camera lipsita de reverberatii, comparativ cu o pereche de boxe costand de zece ori mai mult asezata intr-o camera cu pereti si podele goale. Nu intrati in panica, nu este obligatoriu sa schimbati designul camerei si sa umpleti peretii cu panouri acustice. Pentru inceput este suficient sa aveti o camera mobilata rezonabil, un covor gros pe jos si o draperie densa cu care sa acoperiti geamurile cand ascultati muzica.
      Cum realizam care sunt problemele camerei folosite pentru ascultat muzica? Folosim o metoda simpla: batem din palme puternic asezati in zona unde sunt pozitionate boxele. Ecoul sonor al camerei se va auzi imediat. Acesta se simte ca o coada sonica adaugata primului sunet. Cu cat acesta este mai lung, cu atat sunetul se misca mai mult intre pereti, sarind asemeni unei mingi si lovind suprafetele camerei. In mod ideal acest ecou trebuie sa fie scurt. O metoda simpla prin care scurtam reverbul (ecoul) camerei este folosirea unor materiale poroase in decorarea camerei. Exemple:  fotoliul sau canapeaua sa contina in interior burete, folositi o biblioteca umpluta cu carti, tablouri asezate pe pereti sub care puteti ascunde un panou acustic, utilizati mobilier fara suprafata vitrata (geamuri din sticla).
      Urmeaza frecventele joase, de bas asa cum sunt cunoscute de toata lumea. Acestea sunt mai greu de imblanzit. Au tendinta de a acoperi o parte din restul de frecvente, degradand semnificativ calitatea auditiei. Rezolvarea acestei probleme necesita cantitati mari de material absorbant sau aplicarea unui digital room correction. Majoritatea pasionatilor audio asculta muzica intr-o camera normala de locuit. Din aceasta cauza folosirea unor cantitati mari de material absorbant este exclusa. Daca sunteti blocati in ideea folosirii unor boxe mari intr-o camera mica, fara sa umpleti camera cu materiale absorbante, incercati  sa aplicati un digital room correction. Cealalta rezolvare este folosirea unor boxe cu dimensiuni mici. Basul va fi suficient chiar si cu aceste boxe datorita dimensiunilor limitate ale camerei . 
      Inchid ghidul acustic cu o concluzie. Sunetul este o combinatie intre sistemul audio si raspunsul acustic al camerei. Cand audiati muzica acasa la voi, ascultati camera in care este instalat sistemul audio.
      Te poate interesa:
      Recomandari sisteme audio stereo
      Inaintea unor exemple concrete, am sa enumar principiile calauzitoare de la care am pornit:
      1.    Compatibilitatea cu serviciile de streaming muzical – in prezent muzica se poate asculta online la o calitate foarte buna folosind Spotify, Tidal, Qobuz, Amazone Music HD, Apple Music, Deezer.
      2.    Simplitatea in utilizare – posibilitatea de a folosi smart phone-ul sau o tableta ca telecomanda.
      3.    Sistem minimalist – cat mai putine componente.
      4.    Raport calitate sonica vs pret.
      5.    Traditia si istoria producatorului – un aspect important dupa parerea mea. Un producator cu o istorie de peste 30 – 40 ani, care a rezistat intr-o piata HiFi extreme de competitiva, cu siguranta ofera aparatura sau boxe de calitate.
      Sistem I
      Yamaha R-N402D, este un receiver si streamer audio cu amplificator stereo integrat + Triangle Borea BR03 sau Triangle Borea BR07 daca aveti o camera mare. BR03 sunt boxe de raft cu design modern, usor de potrivit intr-o camera contemporana, castigatoare EISA Award 2021. Yamaha este un producator japonez de aparatura si boxe HiFi cu o traditie de peste 50 ani. Triangle sunt cunoscuti pentru boxele lor audio pe care le produc de la inceputul anilor ’80 in Franta. Yamaha R-N402D este un streamer pentru incepatori foarte usor de utilizat. Conectati boxele Triangle Borea BR03 cu o pereche de cabluri, conectati streamerul la internet folosind WiFi-ul de acasa, instalati aplicatia MusicCast pe telefon sau tableta, deschideti serviciul de muzica dorit (Spotify, Tidal, Apple), ascultati muzica. Borea BR03 sunt boxe HiFi pentru incepatori. Au un nivel bun al detaliilor, energie muzicala buna si bas suficient pentru o camera mica. Valoare totala a sistemului la pret de lista este de 4498 lei. Daca cumparati sistemul, sau parti separate ale lui, de la magazinul din link, primiti o reducere de pret excelenta. Cereti oferta printr-un mesaj pe Messenger sau telefonic.
       
      Sistem II
      Onkyo TX-8250, receiver audio cu amplificator stereo integrat + Acoustic Energy AE300 sau AE109 daca aveti o camera mare. AE300 sunt boxe de raft cu un aspect placut si un sunet spatios. Onkyo este un producator japonez de aparatura HiFi cu o traditie de peste 50 ani. Acoustic Energy dezvolta si manufactureaza boxe inca de la sfarsitul anilor ’90 in Anglia. Sistemul II este la fel de usor de utilizat si o are capacitatea de a oferi incepatorilor un sunet bun. Valoarea totala a sistemului la pret de lista este de 6740 lei. Daca urmati link-urile din articol puteti cumpara intregul sistem la pret redus.

      Sistem III
      Arcam Solo Uno, este un sistem All in One, cu amplificator stereo integrat + Martin Logan Motion 15 sau Paradigm Monitor SE6000F daca aveti o camera mare. Arcam este una din firmele de traditiei ale industriei HiFi britanice cu o istorie intinsa pe o perioada de aproape 40 ani, iar Martin Logan sunt unii dintre pionierii boxelor americane electrostatice. Acest sistem ofera un sunet dinamic si o utilizare facila. Valoarea totala a sistemului la pret de lista este de 8825 lei. Daca urmati link-urile din articol puteti cumpara intregul sistem la un pret excelent.

      Sistem IV
      Ultimul sistem este dedicat celor care doresc sa patrunda in minunata lume a sunetului analogic, vor sa asculte muzica folosind un pick-up si discuri de vinil, dar nu pot renunta la cantitatea imensa de muzica ce poate fi ascultata datorita serviciilor de streaming muzical online. 
      Yamaha MusicCast Vinyl 500, este un pick-up cu streamer muzical integrat + Yamaha A-S501, amplificator integrat cu o putere dinamica de 130 wati in 8 ohmi + Triangle Borea BR03 sau Triangle Borea BR8  daca aveti o camera mare. Acest sistem este muzical, are un sunet luxuriant, plin de  energic si este usor de utilizat datorita aplicatiei MusicCast. Pretul de lista al sistemului este de 7547 lei. Daca cumparati sistemul, sau parti separate ale lui, de la magazinul din link, primiti o reducere de pret excelenta. 
      La final de articol va doresc auditii de calitate. Important este sa imbratisam bucuria muzicii dincolo de alegerile noastre subiective.
       
      Articol scris de Robert Flescan
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
    • A-S701 este un amplificator stereo de 100 wati @ 8 ohmi, cu DAC integrat (convertor digital analogic), intrare phono pentru pick-up si conexiune pentru casti, construit si dezvoltat de producatorul japonez Yamaha.
      Capitol I
      Design
      La exterior A-S701 are un design ce  aminteste de perioada de glorie a HiFi-ului din anii ’70- ’80. Carcasa este metalica cu grile de aerisire pe partea superioara. Placa frontala este din aluminiu invelit intr-un fel de plastic lucios de calitate buna. Probabil designerii japonezi au incercat prin introducerea acestui element sa ofere un aspect modern aparatului. Butoanele sunt toate din plastic, dar aspectul este similar cu aluminiul. De la stanga la dreapta gasim urmatoarele butoane:  On/Off, selectare boxe, doua corectii tonale (bas / inalte), balans, loudness, selector surse audio, buton de volum, CD direct, Pure Direct. De asemenea tot aici se afla si iesirea pentru castile audio.  In spatele amplificatorului gasim 6 conexiuni analogice  (RCA), o conexiune dedicata intrarii de pick-up si o conexiune CD direct. Exista si optiuni de comutare a unei surse audio prin intermediul unei conexiuni digitale coaxiale sau optica. Conectorii pentru boxe sunt asezati pe mijloc, iar chiar langa acestea se afla un comutator de impedanta care asigura protectia impotriva supraincarcarii etajului de iesire atunci cand legati la amplificator boxe cu impedanta mica. 
      Te poate interesa:
      In interior AS 701 este construit corect, fara a se face rabat de la calitatea proiectarii. Exista un transformator mare si greu furnizat de producatorul japonez KAGA COMPONENTS, protejat cu folie de cupru, asezat pe plan orizontal, pentru a minimiza campul EMI in circuitele analogice inconjuratoare. Preamplificatorul si amplificatorul de putere sunt complet tranzistorizate, in timp ce etapele de intrare sunt bazate pe opamp. Componentele sunt alese cu grija, cu condensatori japonezi de buna calitate. Nichicon FW pentru circuite audio, United Chemi-Con ASF, SMG si SMQ pentru sursa de alimentare si bypass, si opampuri japoneze cu zgomot redus de la NJM / JRC. De asemenea, pe partea de alimentare sunt folositi doi condensatori japonezi de 12000 uF. 
      Pentru conversia digital-analogic a fost utilizat un chip PCM5102A . Acest cip are un interval dinamic de 112dB. ADC-ul folosit pentru a conecta mufele SPDIF si COAX este un PCM9211care are un THD + N similar la –1 dBFS de -93 dB si un interval dinamic de 101 dB la 96 KHz. Partea de DAC este protejata de eventualele interferente de o sursa liniara cu punte redresoare.
      Intrare de pick-up foloseste opampuri duale NJM2068MD cu zgomot foarte scazut, iar intrare CD are opampuri NJM5532MD cu capac polarizat Nichicon FW 10uF / 50V pe fiecare canal, pentru a decupla orice posibila tensiune DC provenita de la CD player / sursa audio. 
       

      Specificatii tehnice
      Putere – 100 W @ 8 ohm
      Damping Factor - 240
      Raspuns in frecventa – 10 hz – 100 kHz +/- 1,0 dB
      Intrari / iesiri audio – 8/2
      Intrare digitala – optica / coaxial
      Dimensiuni – 43,5 x 15,1 x 38,7 cm
      Greutate – 11,2 kg
      Teste
      Am testat amplificatorul Yamaha A-S701 in urmatoarea configuratie: Aurender A100 & Tidal – streamer audio, A-S701 – amplificator stereo, Triangle Borea BR7, Supra Cables – interconect si cablu de boxe.
      Muzica de test: Call Me The Breeze – Eric Clapton & Friends,  Bonneville – Leprous,  No Ordinary Love – Sade.
      Eric Clapton & Friends 
      Boxele Triangle au evidentiat flexibilitatea amplificatorului si usurinta in exprimare. Muzica are energie, presiune si te invaluie asemeni caldurii soarelui de vara. Sunetul tobei lovite este exploziv, are energie, greutate, ton si definitie. Chitara lui Clapton are o imagine precisa. Identific cu usurinta timbrul atat de cunoscut al chitarii electrice a lui ‘Mr. Slowhand’. Yamaha A-S701 ofera muzicii un spatiu mare si reverberant. Vocea este proiectata peste celelalte instrumente. Pianul electric se detaseaza in ritmul general si completeaza ritmul blues. A-S701 creaza cu succes energia, puterea captivanta si dinamica sunetului live blues-rock. Imersiune completa. Am fost prins de muzica, adica scopul acestui amplificatorul. 
      Leprous
      Prezentarea melodiei de catre trio-ul Aurender, Yamaha, Triangle, m-a scaldat în tonuri bogate de chitara, tobe puternice insotite de sunetul stralucitor al cinelelor si o voce incredibil de angelica. Totul intrupat intr-o scena sonora larga, asemanatoare unui canion ce se deschide brusc in fata picioarelor. Minutul 2,48 al melodiei a coborat peste camera ca o furtuna. Energia crescuta a interpretarii a atins cote maxime. Presiunea acustica a inceput sa apese spatiul camerei. M-am simtit asemeni unui calator lipsit de adapost prins in interiorul unei furtuni. A-S701 a trimis suficienta energie in difuzoare incat sa percep intensitate sunetului crescand, intinzandu-se dincolo de peretii camerei. Am simtit ca ascult muzica rock fara sa existe oprelisti, iar asta ramane cea mai importanta caracteristica. 
      Sade
      Piciorul percutionistului imprima un ritm tactil muzicii. Frecventele joase, medii si inalte au o bogatie palpabila. Muzica ma imbratiseaza asemeni unei femei cu brate de fildes moi si catifelate. Vocea artistei danseaza alaturi de notele muzicale prin camera. O simt puternica, calda, fina ca matasea. Prezentarea scenei sonore are realism. Sade canta in fata mea asezata la o distanta de 3 metri. Rifurile de chitara electrica insotesc vocea delicat, de parca nu ar dori sa o raneasca cu duritatea lor. Aranjamentul simplu al orchestrei are o textura discreta, conturata frumos, ce permite vocii sa zburde sincer prin camera. Sunetul in ansamblu este proaspat, muzical, relaxant.

      Concluzie
      Timpul petrecut alaturi de A-S701 a fost agreabil. Am realizat cat de multa muzica poti avea la un pret atat de mic. Capacitatea sa de a suna bine pe mai multe genuri muzicale a fost o surpriza placuta. Este versatil, bine construit si proiectat inteligent. Daca cautati un amplificator integrat accesibil, acesta ar trebui sa fie pe lista voastra de auditie.
      Pro:
      calitatea constructiei interioare
      raport pret calitate
      sunet echilibrat, matur, imersiv
      ofera placere muzicala
      DAC integrat
      Contra:
      nu are rafinamentul unui amplificator de top
      sunt sanse mari sa nu se descurce cu boxe dificile
       
      Capitol II
      In acest articol am incercat, pentru a doua oara, sa ofer posibilitatea unui pasionat audiofil la o opinie separata. Am scris si trimis o invitatie generala pe unul din grupurile audiofile de pe Facebook. A raspuns invitatiei Eugen David din Ploiesti. Am stabilit telefonic intalnirea pentru ziua de 3 Iulie, ora 05:00 PM. La ora stabilita Eugen a ajuns la mine, am urcat in camera de auditie si am discutat putin despre sistem. Dupa incheierea discutiei, timp de cateva minute, el a ascultat muzica pentru a se familiariza cu sunetul camerei si al sistemului. Odata incheiata aceasta etapa, am trecut la auditia si evaluarea sunetului Yamaha A-S701 in conditiile sistemului de test. Opiniile lui Eugen au fost urmatoarele:
      sunetul nu este bright, nu sufera din cauza unui exces in zona frecvente inalte amplificatorul este foarte detaliat pentru un aparat care costa 3500 lei imaginea stereo (tridimensionala) buna exista o anumita retinere in zona de sub-bass sunetul este liniar; cu niste boxe dintr-o categorie superioara sunt sanse mari sa ofere un timbru corect Eugen ar fi preferat ca amplifiatorul sa fie o idee mai dinamic auditie Luciano Pavarotti & Lucio Dalla / Caruso (live) - sunetul a fost bun, complet auditie Vanessa Wiliams - notele inalte usor subliniate, dar fara ca sunetul sa fie bright pe ansamblu amplificatorul a primit o nota foarte buna din partea lui Eugen
        Articol scris de Robert Flescan (completat cu opiniile lui Eugen David)
       
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
    • Dummy este unul din cele mai bune albume de trip-hop aparute in istoria muzicii contemporane. Daca nu ar fi fost atat de intunecat, chiar hypnotic, cu sunetul sau amintind pe undeva de experienta oniric – psihedelica oferita de absint artistilor la inceput de secol XX, si ar fi avut 2-3 piese de dans, Portishead ar fi fost la fel de populari ca Depeche Mode sau U2. 
      Portishead este o trupa engleza formata in 1991 la Bristol. Sunt considerati a fi unii dintre pionierii muzicii trip hop. Trupa este numita dupa orasul din apropiere cu acelasi nume , aflat la opt mile vest de Bristol, de-a lungul coastei. Portishead este o trupa alcatuita din Geoff Barrow , Beth Gibbons si Adrian Utley, ajutati uneori de un al patrulea membru, Dave McDonald, inginer pe primele lor inregistrari. 
      Albumul lor de debut, Dummy, a fost lansat in anul 1994 si a primit aprecieri excelente din partea criticilor, devenind rapid un album de referinta al genului trip hop . Trupa a mai lansat alte doua albume de studio: Portishead in 1997 si Third in 2008, ambele primind aprecieri similare. In 1998, formatia a lansat un album de concert, Roseland NYC Live.

      Titlul si starea de spirit au fost inspirate din drama TV cu acelasi nume din anii 1970, despre o tanara surda din Yorkshire care devine prostituata. Sunetul particular al acestui album a definit ceea ce astazi este cunoscut ca fiind hauntologie  in muzica. Esantioane ale unor sunete vechi, spectrale, sunt folosite pentru a evoca amintiri culturale profunde si pentru a creiona o atmosfera intunecata inspirata din filmele vechi. Dummy este un album de exceptie, cu o atmosfera unica incredibila. Compozitiile sunt  stralucitoare, sectia ritmica construieste un tempo obsedant nemaintalnit, iar vocea tanguitoare a cantaretei Beth Gibbons este pur si simplu magica. Auditia albumului ofera o experienta hipnotica intunecata, nocturna, anxioasa, dar in acelasi timp cinematografica. Fiecare melodie de pe album pare o scena dintr-un film alb negru, de obicei una turnata intr-un club de noapte, cuplata cu viziuni ale solistei Beth Gibbons bantuita de amintiri si imagini ale trecutului. 
      Daca nu ati ascultat albumul, sunt sanse destul de mari sa treceti printr-o perioada in care o sa fiti obsedati de muzica lui. Dummy are potentialul de a fi ascultat repetitiv zile intregi. Ritmul notelor este insinuant si reuseste sa patrunda fara sa bagam de seama adanc sub piele asemeni unui drog. Fiecare detaliu de pe album se combina perfect si creaza o experienta captivanta si hipnotica. Nu este un album pentru romantici. Este unul dintre cele mai intunecate  albume pe care le veti intalni. Daca acest lucru nu va sperie, va garantez  o experienta unica si va avertizez ca aceasta inregistrare are sanse mari sa intre in colectia voastra cu muzica favorita. 
      Te poate interesa:
      Dummy este un album atemporal, inovator, simplu, complex, profund, trist, uimitor, iconic, epic, frumos, bantuitor, plin de suflet, relevant, inteligent, lasciv, sumbru, exceptional, de la inceput pana la sfarsit.
      In ciuda caracterului sau bizar, albumul s-a vandut foarte bine. A fost triplu castigator de platina si al premiului Mercury. Motivul acestui succes comercial poate avea legatura cu ceea ce Barrow numeste ‘inconstientul nostru sonic…, cand sunetele se pot contopi cu alte sunete din alta parte si, in cele din urma, pot crea emotie”.
      Va astept cu comentarii si sugestii in sectiunea dedicata de la sfarsitul articolului. 
      Auditie placuta!
      Articol scris de Robert Flescan
       
      Cine sunt eu si de ce ati avea incredere in mine.
      Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrati din Romania, JackFi (Audio Concept). In acesti ani am trecut printr-un proces de invatare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testand mii de sisteme audio si am invatat de la Jack o partea din arta audiofila. Pentru ca mi-am dorit sa descopar ce se afla dincolo de marketingul producatorilor, am citit o multime de materiale legate de tehnologia audio. In ultimii ani am scris o perioada  articole pentru blog-ul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcanta in ultima vreme, iar acum 2 ani am inceput sa scriu pentru HiFi Tech. Pentru mine a fi audiofil inseamna inainte de toate dragoste pentru muzica. In colectia personala de muzica am peste 1000 de cd-uri si 300 viniluri.
       
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Acest site foloseste cookie-uri! Prin continuarea navigarii va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Citeste Politică Intimitate si Termeni de Utilizare.

  Accept