Efectele Negative ale Aplicării Compresiei Dinamice asupra Înregistrărilor Muzicale

Prietenii și colegii mei audiofili sunt într-o permanentă căutare a sunetului suprem. O definiție a sunetului suprem nu există, sau poate nu am eu cunoștință de existența ei. Dacă ați găsit-o pe undeva, vă rog să îmi trimiteți un link cu informația completă. Călătoria audiofilă presupune un itinerar coerent și o anumită structură, chiar dacă aceasta din urmă este eminamente subiectivă. De obicei, primul pas este direcționaț către perfecționarea sistemul audio, apoi, cei norocoși acționează asupra mediului de ascultarea, amenajând acustic camera de audiție. 

De ce facem toate acestea? Pentru a ne bucura de muzică în condiții optime. Ascultarea muzicii la o calitate supremă este scopul final al călătoriei. Fără acest ingredient, existența sistemul audio ar fi pusă serios sub semnul întrebării.

Introducere

Am stabilit pentru ce muncim, acum vă propun să cercetăm ce se întâmplă în industria muzicală contemporană cu ingredientul fără de care sistemul audio nu ar putea exista. Studiorile, artistii, producatorii vor ca muzica lor să fie ascultată de cât mai mulți oameni. Pentru atingerea acestui deziderat a fost nevoie de o adaptare a sunetului înregistrărilor muzicale la comportamentul ascultătorului din prezent. Acesta ascultă muzică folosind căști audio, boxe portabile, sisteme audio cu Bluetooth, etc. Ascultarea muzicii nu mai este o activitate dedicată, un moment al zilei în care ascultătorul se așează intr-un fotoliu și ascultă muzică, este mai degrabă o extensie dinamică a vieții sociale. Muzica este ascultată în drum către școală, birou, la o petrecere, în mașină. În acest context industria muzicală a căutat și găsit o soluție de îmbunătătire a calității audiției în condiții ca cele descrise anterior. Soluția găsită se numește compresie dinamică. Din păcate conceptul a fost înțeles greșit de o parte a celor care activează în industria muzicală. În timp ce intenția inițială a acestei tehnici este de a îmbunătăți calitatea sunetului, utilizarea excesivă poate avea efecte adverse semnificative asupra muzicii. 

Te poate interesa:

O piesă muzicală are nevoie de o dinamică apropiată de realitate pentru a fi convingătoare, dar și de un ritm bun, armonie și melodicitate. De obicei, o melodie care oferă variaţii sonice vizibile este mai captivantă decât una care rămâne aproape aceeaşi de la început până la sfârşit. Desigur, dacă o melodie are o gamă dinamică prea largă, sunetul instrumentelor cu un sunet mai puțin energic, liniştite, nu vor fi auzite clar, iar cele cu un sunet puternic se vor auzi incomod de tare. În schimb, dacă diferenţa dintre cele două vârfuri este prea mică, muzica va părea îngrămădită şi poate deveni chiar obositoare pentru urechi, mai ales când este ascultată la un nivel al volumului ridicat. 

Am să ofer un exemplu pentru a înțelege ce se întâmplă. Pentru a face muzica atractivă, un artist sau compozitor va încerca să ofere ascultătorului un aranjament orchestral cu secţiuni care variază ca volum şi intensitate. Aceste variaţii pot fi subtile, ca o creştere a instrumentaţiei (jazz, rock progresiv); sau mai evidente, ca o pauză (muzica clasică), după un moment animat la care participă întreaga orchestră. Aceasta alternaţă între momentele în care instrumentele se aud mai tare și momentele cănd se aud mai încet, ajută ascultătorul să devină mai implicat în audiție și să transforme melodia într-un moment memorabil. La polul opus întâlnim situația în care producatorul sau artistul decid că, masterul final al melodiei nu are nevoie de momente de alternanță sonică și totul trebuie să fie liniar. Această metodă este folosită pentru a maximiza volumul înregistrărilor muzicale, cu scopul de a face muzica să sune mai tare și implicit, să fie mai atractivă pentru ascultători. Rezultatul final este un ghiveci sonic. Toate instrumentele au același volum al audiției. Vocea se va auzi la aceeași intensitate sonoră ca un instrument de percuție, iar instrumentele vor fi percepute ca având un sunet steril din cauza lipsei decay-ului. Ascultătorul, oricât de lipsit de experiență ar fi, va sesiza că ascultă un sunet lipsit de realism. 

Cele două situații pot fi descrise plastic în felul urmator. Muzica necomprimată este vibrantă, colorată, bogată și profundă. La polul opus, muzica comprimată este monotonă, inghesuită, lipsită de nuanțe, simplificată.

Unul din inginerii de mastering vocali în problema folosirii compresiei dinamice greșit este Bob Ludwig. Cu o activitate  de 40 de ani, a lucrat cu Jimi Hendrix, Tonny Bennett, Radiohead, etc. Sintentizez opinia lui cu urmatorul citat:
„Eu și alți oameni am spune că un alt lucru care afectează vânzările de discuri în zilele noastre este faptul că sunt atât de comprimate încât urechea se satură de asta. Când ai terminat de ascultat un album întreg cu această muzică foarte comprimată, urechea ta este obosită. Poate că ți-a plăcut muzica, dar nu prea ai chef să te întorci și să o asculți din nou."

Definiția și utilizarea compresiei dinamice

Compresia dinamică se referă la procesul de reducere a intervalului dinamic al unei piese muzicale - diferența dintre cele mai tari și cele mai slabe părți ale înregistrării. Scopul este de a face pasajele mai slabe să sune mai tare, fără a distorsiona sunetul, creând astfel o experiență auditivă mai uniformă. Deși această tehnică poate îmbunătăți claritatea și face muzica mai accesibilă în mediile zgomotoase, aplicarea excesivă a acesteia poate duce la pierderea detaliilor fine și a dinamicii naturale a muzicii.

Aspecte tehnice ale compresiei dinamice

Compresia dinamică se bazează pe patru parametri principali: pragul (threshold), raportul (ratio), atacul (attack) și eliberarea (release). Pragul determină nivelul de volum la care compresia începe să acționeze. Raportul stabilește cât de mult este redusă dinamica odată ce semnalul depășește pragul. Timpul de atac și eliberare controlează rapiditatea cu care compresorul reacționează la schimbările de volum.
Utilizarea judicioasă a acestor parametri poate îmbunătăți claritatea și echilibrul unei înregistrări. Totuși, aplicarea excesivă a compresiei poate duce la pierderea impactului dinamic și a expresivității muzicale.

Loudness War -  în încercarea de a face o piesă muzicală să sune mai "tare" decât altele, producătorii au început să utilizeze compresia dinamică excesivă. Aceasta a dus la o competiție nesfârșită cunoscută sub numele de "loudness war", unde dinamica naturală a muzicii este sacrificată pentru impactul inițial al volumului ridicat.

Efectele negative ale compresiei dinamice excesive

Pierderea Detaliilor Fine  - compresia excesivă nivelează volumele, făcând ca detaliile subtile ale muzicii să fie mai greu de distins. Aceasta poate include nuanțe fine ale vocii, reverberații delicate ale instrumentelor acustice și dinamica emoțională a performanței muzicale. 

Oboseala Auditivă -  ascultarea muzicii cu o gamă dinamică redusă poate duce la oboseala auditivă. Când toate sunetele sunt aduse la un nivel apropiat de maxim, urechea umană se poate simți copleșită, ducând la o experiență de ascultare inconfortabilă pe termen lung.

Deteriorarea Percepției Spațiale  - compresia dinamică poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra percepției spațiale a sunetului. Studiile au arătat că, compresia aplicată independent la fiecare ureche poate modifica diferențele de nivel interaural (ILD), afectând astfel capacitatea de a localiza sursa sunetului în spațiu. În teste, compresia cu acțiune rapidă la frecvențe înalte a distorsionat semnificativ poziția percepută a sunetelor, ducând la efecte cum ar fi divizarea imaginilor sonore și creșterea senzației de mișcare sau difuzie a sunetului. Aceste modificări pot afecta grav experiența de ascultare, în special în contexte care necesită o percepție spațială precisă, cum ar fi audiția muzicii clasice sau a înregistrărilor live.

Impactul asupra calității sunetului

Recent, un studiu a investigat modul în care DRC afectează volumul perceput și calitatea sunetului muzicii înregistrate. Cercetarea a implicat evaluarea mostrelor de muzică rock și clasică, procesate cu diferite niveluri de compresie dinamică. Rezultatele au arătat că, deși o cantitate mică de compresie a fost preferată în condiții de volum neegalizat, nivelurile ridicate de compresie au fost percepute ca fiind dăunătoare calității sunetului, indiferent de egalizarea volumului. Aceste constatări contrazic mentalitatea „mai tare este mai bine” prevalentă în industria muzicală și sugerează o abordare mai conservatoare a utilizării DRC.

Concluzie 

Este evident că utilizarea excesivă a compresiei dinamice poate diminua semnificativ calitatea experienței muzicale, afectând atât fidelitatea sunetului, cât și percepția spațială. Ce facem noi audiofilii în această situație? Am investit timp și bani in sistemul audio de acasă pentru a ne apropia de sunetul suprem, însă interesele industriei muzicale sunt îndreptate către ascultătorul obișnuit de muzică. 

Aștept răspunsurile voastre aici sau pe grupurile HiFi de Facebook.

Bibliografie:
Christophe Anet, 2023, Why is Dynamic Range so important?
Martin Kirchberger / Frank A. Russo, 2016, Dynamic Range Across Music Genres and the Perception of Dynamic Compression in Hearing-Impaired Listeners
P. J. Rentz, 2011, The Effects of Dynamic Range Compression on Perceived Loudness and Sound Quality of Recorded Music
 

Articol scris de Robert Fleșcan

Cine sunt eu și de ce ați avea încredere în mine.
Sunt pasionat audiofil de mai bine de 15 ani. Timp de 3 ani am lucrat ca PR-ist pentru unul din dealerii audio consacrați din România. În acești ani am trecut printr-un proces de învățare complex. Am experimentat empiric sunetul audiofil testând mii de sisteme audio și am învățat o parte din arta audiofilă. Pentru ca mi-am dorit să descopăr ce se află dincolo de marketingul producătorilor, am citit o mulțime de materiale legate de tehnologia audio. În ultimii ani am scris o perioadă  articole pentru blogul unuia din dealerii audio cu o ascensiune remarcantă în ultima vreme. Acum 4 ani am început să scriu pentru HiFi Tech, iar de la începutul anului 2022 dețin un magazin HiFi dedicat audiofililor. Pentru mine a fi audiofil înseamnă înainte de toate dragoste pentru muzică. În colecția personală de muzică am peste 1000 de cd-uri și 300 viniluri.