Sari la conținut
HiFi Tech
  • Revista audio video


    • Andi

      Test de soundbar-uri premium

      De Andi, în Video.

      Soundbar-ul a devenit un element extrem de util în ultimii ani, mai ales de când televizoarele au devenit din ce în ce mai subțiri.  Utilizatorul final vrea televizor cât mai subțire, dar și sunet cât mai bun, fără să își da seama că producătorii nu pot sfida legile fizicii: nu poți avea un televizor mai subțire ca o oglindă, dar în același timp și sunete joase adânci. Pur și simplu nu se poate.
      Producătorii au trebuit să vină cu ceva care să aibă un design captivant, un sunet imersiv și să fie plug-and-play, în conformitate cu vremurile actuale. Primul soundbar a fost scos la sfârșitul anilor 90 de Altec Lansing. Însă a fost văzut mai degrabă ca o găselniță de marketing, decât ca ceva util. Companiile japoneze au preluat însă ideea și, încet, încet, pe măsură ce televizoarele au devenit din ce în ce mai ușoare și mai subțiri, soundbar-urile au devenit din ce în ce mai indispensabile pentru pasionații de audio-video. Ca împătimit al filmelor, sunt de părere că sunetul unui film reprezintă cam 50% din experiența cinematografică a filmului respectiv. Pur și simplu e o altă experiență.
      În ultimii ani, soundbar-urile s-au transformat din device-uri adiacente unui televizor în adevărate multifuncționale sonice, producătorii optimizându-le și pentru experiențe hi-fi, chiar stereo, deosebite. Au devenit din ce în ce mai elegante, mai puternice, mai imersive. Unele dintre primele companii care au văzut viitorul în soundbar au fost Polk și Yamaha, ale căror două creații în materie le vom și studia azi. O firmă ceva mai recentă în domeniu este Bluesound. Iar cea de-a patra firmă care completează testul nostru este Sony, care, așa cum se cuvine unei firme japoneze, au dus ideea la un grad de rafinament greu de atins de competitori. Iar când spun rafinament, nu mă refer doar la rafinamentul sonic, ci inclusiv la rafinamentul designului, soundbar-ul nu mai este de ceva timp doar un element care îmbunătățește sunetul, ci un element care ne înfrumusețează locuința și dă o plus-valoare estetică spațiului în care trăim.
      Soundbar-urile pe care le vom încerca azi fac parte din segmentul middle-high-end al soundbar-urilor. Piața este invadată de soundbar-uri entry-level, destul de ieftine, care vă pot face cu ochiul, însă vă recomand să faceți totuși un mic efort și să luați modele de la firme consacrate, care folosesc tehnologii proprietare, dezvoltate de-a lungul multor ani de cercetare. Știți vorba aceea: „sunt prea sărac ca să-mi cumpăr lucruri ieftine”. Pe lângă calitățile sonice net superioare, veți avea parte de fiabilitate pe termen lung, lucru din ce în ce mai rar în ziua de azi.
      Primul soundbar pe care l-am testat a fost Pulse-ul celor de la Bluesound (https://www.bluesound.com/products/pulse-soundbar/). Trebuie să spun încă de la început că acesta a fost și soundbar-ul pe care l-am folosit cel mai mult, chiar și după ce am testat toate celelalte soundbar-uri. Și nu neapărat datorită sunetului său deosebit, ci datorită ușurinței de utilizare. În primul rând, este singurul soundbar din test care nu are un subwoofer. Însă, așa cum bine a spus cineva care era la mine când am testat Pulse-ul, acest lucru e un avantaj pentru acest soundbar, deoarece, pe lângă că sună foarte bine, foarte echilibrat, e și ușor de instalat, de mutat dintr-un loc în altul, pe scurt: de gestionat. Există totuși un dezavantaj, singurul de altfel: deoarece nu are subwoofer, bara de sunet a Pulse-ului este ceva mai masivă decât în mod obișnuit, deoarece trebuie să se ocupe și de sunetele joase, iar dacă televizorul la care este atașată nu e instalat pe perete sau nu are un suport ceva mai înalt, poate acoperi câțiva centimetri din ecran.


      Soundbar-ul Pulse a fost de departe cel mai ușor de instalat dintre toate. Practic, dacă faceți un „efort” pentru a vă arunca privirea asupra primelor pagini din manual înainte, tot procesul nu ar trebui să dureze mai mult de cinci minute. Mai plug-and-play ca acest Pulse nu se poate. În plus, se bazează pe tehnologii de amplificare de la NAD și pe tehnologii acustice de la PSB Speakers. Sincer, cel mai greu a fost să trag de mine pentru a deschide manualul ca să văd cum poate fi controlat, după ce am remarcat că nu are telecomandă. Simplu: cu o aplicație. Mai exact: BluOS. Care poate fi instalată extrem de rapid și este extrem de fiabilă și intuitivă. Folosind aplicația, poți conecta Pulse-ul cam la toate device-urile wireless din casă. În nici cinci minute, soundbar-ul celor de la Bluesound reda plin de vervă piese de pe Tidal. Vă spun sincer că, deoarece aveam prea multe soundbar-uri de testat, nu am studiat fiecare caracteristică și funcție a acestora, deci trebuie să le descoperiți voi, de exemplu, printre altele, faptul că Pulse-ul poate fi controlat folosind Alexa, tehnologia Amazon de control vocal.

      Deoarece am fost luat de val observând cât de ușor se instalează soundbar-ul celor de la Bluesound, l-am testat mai întâi cu muzică în loc de filme. Primul lucru pe care l-am remarcat a fost cât de natural sună. Toate frecvențele superb echilibrate, fără să se simtă vreun moment lipsa unui subwoofer. Experiența a fost atât de plăcută, încât l-am lăsat să meargă și să mă încânte cu muzică de pe Tidal câteva ore bune, înainte să îmi aduc aminte că trebuie totuși să îl testez și pe partea de „cinematografie” și că ascult un soundbar, nu un sistem stereo. Cu filme, prestația Pulse-ului a fost absolut fără cusur: exploziile redate suficient de realist încât să îți ridice părul în cap, vocile clar delimitate, soundbar-ul conlucrând perfect cu imaginea afișată pe ecran.
      Unul dintre filmele cu care testez de obicei sunetul filmelor este Titanicul lui Cameron. Indiferent de ceea ce ar spune cârcotașii, acest film este excepțional din punct de vedere al realizării cinematografice. Este o capodoperă cinematică. Puțini își dau seama că aproximativ pe tot parcursul filmului realizatorii au avut grijă ca imensele motoare ale Titanicului să se audă permanent în fundal, ca o frecvență extrem de joasă, extrem de adâncă, cumva amenințătoare. Pulse-ul o reproduce admirabil, acest sunet fiind resimțit în podea, sub picioare, ca și când te-ai afla chiar pe vas! Și repet: fără subwoofer! Fără un sunet pe măsură nu poți trăi experiența de scufundare a Titanicului redată în această capodoperă a cinematografiei universale. Iar cu Pulse vă garantez că o trăiți.

       
       A urmat Yamaha (https://europe.yamaha.com/en/products/audio_visual/sound_bar/musiccast_bar_400/index.html#product-tabs). După ce vezi toate tehnologiile listate pe cutia soundbar-ului Yamaha, primul gând care îți vine în minte e: oare o să apuc să le încerc pe toate în viața asta? E un întreg „pomelnic”, un întreg arsenal de tehnologii și funcționalități listat pe cutie. Nu pot să spun că soundbar-ul Yamaha a fost cu mult mai greu de instalat ca Pulse. A trebuit totuși să caut o poziție adecvată pentru subwoofer. Până la urmă a ajuns tot în modul obișnuit, recomandat de producători în general, și anume undeva în stânga televizorului.  Acest soundbar folosește o tehnologie de amplificare digitală Qualcomm® DDFA, iar efectul de surround 3D este obținut prin DTS Virtual:X.

      Deși Yamaha vine cu o telecomandă, am zis să instalez totuși aplicația recomandată, MusicCast. După instalare, aplicația a ținut morțiș să facă un update al soundbar-ului, care a ținut neașteptat de mult. Deci atenție: nu întrerupeți update-ul. Dacă vi se pare că durează prea mult, vă spun din start: va ține și mai mult. După instalarea update-ului și conectarea prin hdmi, am trecut direct la testarea cu sunetul filmelor. Yamaha a umplut chiar mai bine decât Pulse camera, senzația de film fiind mult mai percutantă, probabil subwooferul având aici un cuvânt serios de spus. Dacă vreți să speriați vecinii, aveți în mod clar nevoie de Yamaha. Parcă în unele momente mi-a lipsit totuși naturalețea resimțită anterior cu soundbar-ul Pulse. Aș spune că Yamaha este în mod clar mai „tunat” pentru filme decât soundbar—ul celor de la Pulse. Probabil că dacă aș lua un soundbar strict pentru blockbuster-urile în a căror coloană sonoră și efecte se investesc de obicei sume enorme, aș merge pe Yamaha. Iar dacă aș vrea totuși ca în unele momente să mă delectez și cu câte ceva de pe Tidal sau Spotify, aș alege Pulse-ul. Poate nu are impactul soundbar-ului Yamaha, dar are o anumită naturalețe care face ca totul să fie mai veridic.
      Nu am putut să nu apreciez construcția impecabilă și elegantă a barei de sunet în sine, însă subwooferul, comparativ cu dimensiunile lui, mi s-a părut cam ușor și cred că Yamaha încearcă să reproducă mult prea mult digital din ceea ce ar fi trebuit să reproducă mecanic, dacă pot să spun așa. Însă repet: sunt convins că sunt utilizatori, și chiar foarte mulți, care apreciază sunetul acesta mai percutant, mai intrusiv. E de efect, nimic de zis. La testarea cu muzică de pe Tidal, am observat că obțin o scenă mult mai focalizată amplasând subwooferul cât mai aproape de bara de sunet. Însă acest lucru a fost valabil în camera mea, în camera voastră e posibil ca lucrurile să stea diferit, deci trebuie testat.

       
      Polk: Polk (https://en.polkaudio.com/products/magnifimaxsr) este un sistem soundbar mai atipic: vine inclusiv cu două mici boxe pentru surround separate. Cu alte cuvinte: „vreți experiență imersivă? Luați de aici!”.  Polk folosesc o tehnologie de surround patentată chiar de ei, și anume Stereo Dimensional Array (SDA). Iar pentru claritatea vocilor, tot o tehnologie proprie, VoiceAdjust.
      Încă de la despachetare, Polk-ul vine cu un factor WAF extrem de ridicat, lucru care îi va încânta pe unii împătimiți audio-video care nu știu cum să explice soției sau iubitei că au nevoie de un soundbar. Inimioarele aplicate pe componente vor explica în locul vostru! Cei de la Polk s-au gândit pentru voi la acest impediment. Vă garantez: scoateți din cutie componentele și nu veți mai întâmpina rezistență. Veți auzi doar „Vai, ce drăguț!”.

      Apropos, nu încercați să dezambalați sistemul Polk de unul singur. Aveți nevoie de încă o persoană. Nu neapărat pentru că ar fi greu, ci pentru că este destul de masiv și destul de greu de dezambalat. Are mai multe componente ca alte soundbar-uri. Priviți doar accesoriile: tot ceea ce aveți nevoie și chiar și ceea ce nu aveți nevoie pe moment. Polk s-au gândit la toate cazurile. Totul ambalat cu atenție, păstrându-se același factor WAF ridicat care trebuie să vină în ajutorul bietului împătimit audio-video. Telecomanda este deosebit de calitativă, fiind de departe cea mai frumoasă dintre toate telecomenzile din acest test. Dă o notă de lux, de prestanță, simpla ei prezență pe masa din sufragerie conferind o notă de stil aparte.

      Bara de sunet este foarte bine alcătuită, putând fi poziționată fără probleme în fața televizorului chiar dacă acesta nu este instalat pe perete. Cele două boxe suplimentare surround wireless au dimensiuni destul de reduse și pot fi poziționate în funcție de specificul camerei. După instalare, prima mișcare din partea mea a fost instalarea celei mai simple aplicații, și anume Google Home. Iar prima mișcare din partea soundbar-ului a fost să ceară update. Care update a durat cam la fel de mult ca în cazul soundbar-ului Yamaha. La un moment dat, deoarece am rulat update-ul de pe telefon, chiar îmi făceam griji că mi se va termina bateria telefonului înainte să se termine update-ul. Cu alte cuvinte, lăsați update-ul să se lăfăie în voie. Nu îl întrerupeți sub nicio formă, atenție dacă vă sună cineva exact în momentul în care faceți update-ul, să nu apăsați tastele greșite.
      După update, am trecut direct la Titanic. Se achită Polk-ul sau nu de datorie? Din nou am avut aproximativ aceeași senzație ca la Yamaha, și anume că efectele sunt ușor mai scoase în evidență decât în cazul Pulse-ului, pentru a amplifica senzația de imersiune în film. Probabil că cei mai mulți ar fi foarte impresionați de asta. Totuși, există o anumită senzație, oarecum redusă, dar perceptibilă, de artificial aici, de „mult prea mult”. Sigur, prima tendință este de a fi impresionat de sunet, deoarece te lovește direct în plex, prietenii voștri vor fi în mod clar impresionați, chiar dacă per total, efectele filmului nu au naturalețea celor reproduse de soundbar-ul Pulse. Cu Pulse totul părea mai natural, Polk parcă se străduiește pe undeva să reproducă prea mult sunetul sălii de cinema. Așa cum am mai spus, și în cazul Polk-ului sunt convins că mulți vor aprecia acest lucru, e de efect, e flashy.

      Pe partea de muzică, lucrurile au stat aproximativ la fel ca în cazul soundbar-ului Yamaha. Pe scurt, ca să nu mai insist, cred că soundbar-ul Polk este „tunat” la rândul său pentru efectul de sală de cinema. Dar, cu riscul de a mă repeta, sunt convins că există utilizatori care vor aprecia acest lucru, de care vor avea parte din plin. Poate sunt eu prea audiofil. În fond, probabil că nu foarte mulți își cumpără soundbar-ul și pentru muzică. Cei mai mulți vor dori cinema acasă imediat, iar Polk le va oferi fără îndoială acest lucru.
      Și așa am ajuns la soundbar-ul Sony (https://www.sony.ro/electronics/bare-de-sunet/ht-st5000).
      Trebuie menționat încă de la început că soundbar-ul Sony este cel mai scump dintre soundbar-urile testate, fiind și capul de gamă al soundbar-urilor Sony. Acest lucru este evident încă de la dezambalare: este extrem de greu, cu un subwoofer care prin construcția lui denotă respect și cu o bară de sunet de o finețe uluitoare care, la rândul ei, arată respect față de utilizator.  Este și singurul soundbar dintre cele testate care este dotat cu Dolby Atmos. Sunt necesare două persoane pentru a  scoate masivul subwoofer, cu cele 15 kg ale sale, din cutie. Calitatea acestuia amintește de vechile scule Sony din anii 80-90: este greu, este ranforsat cu metal masiv, toată construcția lui inspiră high-end. Cred că o companie cu un segment de piață mult mai redus decât segmentul global al celor de la Sony ar fi avut mari probleme în a vinde o astfel de construcție chiar și la preț dublu fără să iasă în pierdere. Bara de sunet, de asemenea, inspiră încredere, inspiră „pride-ownership”, protecția magnetică putând fi detașată și lăsând la vedere cele nu mai puțin de 9 difuzoare cu fluid magnetic (o tehnologie inventată de NASA și preluată de Sony pe sistemele lor de top), dintre care două sunt orientate în sus.

      Instalarea nu a durat foarte mult și în scurt timp m-am trezit trimițând muzică de pe youtube-ul telefonului spre Sony. Apoi de pe Tidal și Spotify. Sony-ul poate reda chiar și de pe stick USB, cam toate tipurile de fișiere: mp3, wav, flac, ape, aiff, dsd etc. Da, inclusiv renumitul dsd.
      Sony s-a făcut remarcat din prima clipă prin scena masivă reprodusă, lucru care era cumva de așteptat. Am regăsit naturalețea de la soundbar-ul Pulse, însă o naturalețe susținută cu mult mai multă forță, soundbar-ul Sony nu încearcă să compenseze nimic artificial, nici nu are de ce, are suficient „material” încât să se bazeze pe propriile difuzoare. În special vocile au o claritate incredibilă, fiind delimitate și așezate ca și când cei care le reproduc se află chiar în fața ta. Senzația chiar e deosebită. Vocile nu sunt „agățate” de bara de sunet, ci suspendate în spațiu, oferind senzație de „aievea”, de realism covârșitor. Practic, bara de sunet dispare complet din peisaj. După câteva audiții cu piese de pe Tidal, pot spune că acest soundbar Sony poate fi folosit cu succes chiar și pe post de sistem hi-fi de calitate.
      Cu filme, Sony-ul și-a demonstrat din nou clasa, realismul reproducerii fiind chiar covârșitor. Este singurul soundbar care chiar a reușit să creeze senzația de sală de cinema. Sunetul te învăluie. În Titanic, valurile lovite de masivul vapor chiar se aud undeva sub tine, încât îți vine să te uiți în jos. Asta înseamnă sunet cu adevărat 3D. Asta înseamnă să fii literalmente în mijlocul acțiunii.

      Ca o scurtă concluzie a testelor de mai sus, în mod evident dintre toate soundbar-urile testate, Sony ST5000 a demonstrat că joacă într-o clasă separată, net superioară. Realism, naturalețe, forță. Apoi urmează soundbar-ul Pulse al celor de la Bluesound, care a fost și cea mai plăcută surpriză a testului. Dacă de la masivul Sony știam cam la ce să mă aștept, mărturisesc cu sinceritate că de la Pulse mă așteptam la început la cel mai puțin, mai ales după ce am văzut că nu are subwoofer. Dar m-am înșelat, Pulse mi-a depășit toate așteptările, iar cel mai mult m-a impresionat naturalețea reproducerii.
      Urmează elegantele soundbar-uri de la Polk și Yamaha. În special frumușelul Polk, care va plăcea tuturor. Aceste soundbar-uri reușesc, fără discuție, să creeze imersiune în sunet, însă par ceva mai tunate pentru filme, decât pentru muzică, sunetul lor fiind mult mai  percutant, mai „în plex” comparativ cu sunetul Pulse-ului.
      Însă, exceptând Sony-ul, mie tot soundbar-ul Pulse mi-a rămas mai mult în suflet. Naturalețea și veridicitatea lui sunt rare în gama soundbar-urilor. Una peste alta, testul a fost o adevărată plăcere pentru mine și indiferent ce model dintre cele prezentate veți alege, vă garantez că după un film vizionat în parteneriat cu acesta, nu vă veți mai putea lipsi de el.

       
       
       
       
       
       
       
       

    • In data de 25 noiembrie fanii tehnologiei au avut ocazia sa urmareasca prima transmisiune TV a unui eveniment sportiv in format  Ultra HD (4K) in Romania. Marele Premiu de Formula 1 de la Abu Dhabi este numele evenimentului si a fost transmis de Digi 4K. Acesta este un post de televiziune lansat in data de 24 noiembrie de Compania RCS-RDS.
      De ce este importanta aceasta transmisiune pentru noi? Exista mai multe motive si am sa enumar cateva in randurile urmatoare:
      Televizoarele 4K sunt vandute de ani buni in Romania sub pretextul imbunatatirii evidente a calitatii imaginii. Din pacate in tara noastra nu exista canale TV 4K, iar upsamplingul video al procesoarelor aflate in aceste televizoare nu justifica in nici-un fel investitia. O sa imi spuneti ca exista discuri blu-ray 4K ce pot fi cumparate, dar oare cati dintre dumneavoastra achizitioneaza asemenea discuri. Sa fim corecti, majoritatea televizoarelor sunt folosite exclusiv pentru vizionarea canalelor TV. Acum avem ocazia sa folosim aceste televizoare la capacitatea lor maxima. Diferenta dintre Ultra HD (4K) vs Full HD este net in favoarea primului format. Rezolutie 4k inseamna 4096 x 2160 pixeli, de patru ori mai multi pixeli fata de un televizor Full HD. Avantajele acestei tehnologii sunt evidente. Imaginea este mult mai clara, mai apropiata de realitate, cu culori vii si un contrast ce transforma vizionarea unui program TV intr-o experienta imersiva.
      Dupa aceasta scurta introducere, am sa va povestesc cum am vazut eu cursa de Formula 1 de la Abu Dhabi in format Ultra HD (4K) pe un televizor LG OLED65C8PLA . La primele imagini vizionate totul parea iluminat in exces. Aveam senzatia ca imaginile sunt dintr-un studio inconjurat cu zeci de reflectoare. Pista, masinile, prim-planurile cu spectatorii, fiecare detaliu parea sa aiba propria sursa de lumina. Aceasta prima impresie a fost oarecum obositoare, asa ca am decis sa schimb pe canalul Digi Sport 2 HD. Aici imaginea arata de parca cineva stinsese lumina. Pista pe care se desfasura cursa arata intunecat, imaginea  pe ansambul ramasese fara detalii, realism, stralucire, culoare, contrast, etc. Dupa un minut am revenit pe Digi 4K. Aici, in ciuda luminii puternice, puteam sa ma bucur de eveniment. Mixul dintre contrast, luminozitate si detalii crea senzatia unei imagini 3D. A fost o adevarata placere sa stau in apropierea televizorului (1 metru distanta fata de ecran) si sa privesc masinile cum se apropiau de mine in viteza la filmarile de la nivelul pistei. Senzatia de realism autentic a fost coplesitoare. Eram acolo pe pista. Masinile treceau in viteza pe langa mine, aerul vibra umplut de zgomotul motoarelor. Ce sa va mai spun, diferenta vizuala este zdrobitoare in favoarea formatului Ultra HD (4K). Am continuat sa vizionez cursa cu cateva mici ajustari ale iluminarii si contrastului panoului TV. Am scazut iluminarea de la 100 puncte la 90 si contrastul de la 100 puncte la 90. 
      Pe parcursul cursei am studiat cu atentie imaginile, incercand sa identific posibila existenta a unor puncte slabe. Cu rabdare am reusit sa le gasesc. In timpul cursei au existat cateva momente in care imaginea era transmisa cu artefacte. Un exemplu ar fi dezintegrarea vizuala a unor masini in timp ce alergau pe pista, sau momente cu prim-planuri ale fetelor protagonistilor cursei, care acum se vedeau perfect detaliate, iar un minut mai tarziu pierdeau din detalii. Totusi, ar trebui sa tineti cont ca Digi 4K se afla inca in teste si ca aceste mici probleme vor disparea.
      Concluzia acestei prime transmisiuni Ultra HD (4K) este una singura. Calitatea vizuala oferita de acest format este incredibila si cu siguranta reprezinta viitorul.

      Atasez cateva fotografii cu imagini ale cursei transmisa in format Ultra HD (4K). Din pacate calitatea acestor fotografii reuseste intr-o mica masura sa reproduca calitatea imaginii sursa.




    • Rockna Audio

      De dinica, în Audio Hi-Fi.

      Cand discutam despre tehnologie audio-video  noi romanii suntem tentati sa privim catre lumea larga si mai putin catre Romania. Exista si o explicatie logica pentru acest comportament, in Romania nu exista companii producatoare de tehnologie audio-video. Dar oare chiar asa o fi? In realitate aceasta idee preconceputa este contrazisa de fapte. In acest moment in Romania existat cel putin patru producatori de aparate destinate pasionatilor HiFi. Cei mai celebri sunt Rockna Audio si Meze Audio, dar sa nu-i uitam si pe cei doi manufacturieri importanti care se adreseaza cu predilectie pasionatilor de DIY si anume VioTube si Vicol Audio. Astazi revista AV Club are placerea sa va ofere un interviu cu Nucu Jitariu, fondatorul marcilor Rockna Audio si Audiobyte.
      AV Club: Cum ati inceput? Ideea din spatele afacerii, de ce audio hifi si nu altceva?
      Nucu Jitariu:  A fost un cumul de factori care au contribuit fiecare la aparitia companiei. In primul rand, am inceput totul dintr-o pasiune, de fapt o combinatie intre pasiunea pentru muzica si cea pentru electronica. Pentru mine Rockna e mai mult decât o afacere pentru că nu furnzăm doar un produs ci o experiență desăvârșită iubitorilor de muzică.Apoi am dorit sa fac ceva romanesc de calitate, pentru ca la acea vreme, (anii 90) daca va aduceti aminte,  tot ce era de productie autohtona era privit aproape cu repulsie, oarecum pe buna dreptate, pt. ca economia nostra oferea in acel moment produse relative simple care nu incorporau tehnologie, erau slabe calitativ si putin fiabile.
      Cand am inceput sa inteleg mai bine fenomenul high-end audio, accesul la aparatura audio de calitate era destul de limitat.     Student fiind si interesat de sunet, aveam o linie Pioneer  decenta la acea vreme, insa totul a "explodat" cand am pus in sistem un cd player multibit care m-a fascinat cu rezolutia si vivacitatea lui. Cam in acelasi timp mi-a picat in mana, pentru prima data, un numar din "La nouvelle revue du son" si am inteles atunci ca exista o lume vasta dupa hi-fi – lumea high-end – si am fost atras  ireversibilcatre ea.  Am inceput sa ma informez intensiv si am inceput sa  visez zi si noapte la tot felul de combinatii de amplificatoare cd playere si boxe, facand socoteli nesfarsite legate de specificații și costuri. 
      Un alt factor a fost accesul relativ devreme la internet, unde am gasit cu mare satisfactie ceva scheme de amplificatoare in clasa A pe care le-am si construit la acea vreme in regim de DIY, si am putut sa le observ comportamentul si cel mai important, amprenta sonora. Nu in ultimul rand, a fost foarte important faptul ca am reusit sa formez o echipa suficient de creativa pentru a contura o personalitate proprie a brandului si de a evolua de la amplificatoare analogice la aparate performante pe zona de digital.

      AV Club:  Numele Rockna inseamna ceva? Exista un mesaj in spatele alegerii acestui nume?
      Nucu Jitariu:  Sigur ca da, inseamna mai multe de fapt. Trebuie sa recunosc ca imi placea foarte mult sonoritatea  numelui "Theta" asa ca mi-a venit idea cu "Rockna" care inseamna in primul rand soliditate (rock – piatra) apoi vibratie ca si genul muzical cu acelasi nume si nu in ultimul rand primele doua litere sunt RO de la Romania.

      AV Club:  Aveti o echipa dedicata dezvoltarii produselor?
      Nucu Jitariu:  Da. Rockna nu este in nici un caz „one man operation” . Avem o echipa de peste 10 persoane in momentul de fata si fiecare are contributia sa in angrenajul proiectare-dezvoltare-productie, iar o treime din personal este implicata in cercetare si dezvoltare de produs. Numarul celor implicati in toate departamentele va creste, intrucat din 2019 ne vom muta intr-un sediu nou-nout, o investitie proprie a companiei de aproape jumatate de million de euro, gandit de la zero pentru optimizarea fluxurilor caracteristice firmei.

      AV Club:   Tehnologie sau design? Pe ce puneti accent? Ce considerati ca este mai important?
      Nucu Jitariu:  Ideal  ar trebui sa fie ambele de top, incercam sa le imbinam cum se poate mai bine. Sunt zeci de constrangeri tehnologice cand se proiecteaza un aparat, multa lume nu este constienta de acest aspect. Personal prefer sa nu fac compromisuri cu tehnologia și performanțele acustice doar de dragul design-ului.Considerând angajamentul pe care l-am luat față de clienți și datorita experientei acumulate, nu am fost în situația de a accepta vreun compromis în ultima vreme, chiar dacă asta a însemnat să lucrăm mult mai mult la un produs înainte de lansare. Produsele Rockna si Audiobyte, la inceput criticate pentru design,  au inceput sa arate din ce in ce mai bine, chiar incepand din acest an avem un department specializat pe design, și începând cu 2019 ne vom axa și pe inovație vizuală.Totusi, din punctul meu de vedere, degeaba oferi un șasiu frumos daca ea nu ofera si satisfactie muzicala deplina – satisfactie care se obtine prin implementarea tehnologiei.

      AV Club:   Exista o filosofie de sunet la Rockna Audio?
      Nucu Jitariu:  Bineînțeles! Experiența muzicală pe care o căutăm este una în care ascultătorul este atras de sunet și se pierde în această lume. Emoția de a avea lângă tine vocea lui Freddy Mercury sau chitara lui Jimmy Hendrix aproape tangibil este dificil de reprodus altfel. Pentru asta nu este suficient doar detaliu și claritate, ci și spațialitate, rafinament și profunzime.Dar filosofia provine tot din tehnologie, de unde găsim și particularitatea sunetului Rockna.Cel mai important principiu ar fi legat de ceea ce numim in engleza signal integrity. In special in domeniul digital, imediat facem abstractizarea la nivel de biti, uitand repede ca la acesti biti circula la nivel hardware in format analogic. Daca la frecvente mici nu sunt in general probleme,  in momenul cand vorbim de MHz sau zeci de MHz     lucrurile se complica, fronturile semnalelor sunt usor afectate de traseele de pcb, de reflexii, de interferente, de zgomot acumulat in anumite puncte etc. Este interesant de observat cum un aparat audio beneficiaza de tehnici de RF pentru a contracara aceste probleme.
      Un al doilea principiu este legat de puritatea caii de semnal. Daca in domeniul analogic bunul simt tehnic ne conduce catre trasee scurte intrare-iesire, feedback (daca exista) situat fizic intre zone cat mai apropiate, evitarea de bucle de masa , mult uzatul "signal path" care necesita o discutie aparte etc. in digital acest concept este mai putin intuitiv. Practic, la nivel matematic, poti manipula de oricate ori datele daca intervii cu suficienta precizie, fara a avea pierderi de calitate dpdv.  sonic. Nu intrăm în alte detalii, sunt zeci de capitol și subcapitole, dar performanțele și implicit sunetul Rockna provine din atenție desăvâșită la detaliu pentru a respecta principiile de mai sus. 
      Esența este că nu „tragem” de un aparat pentru a forța un anumit sunet ci urmărim acuratețea semnalelor, fie ele digitale sau analogice, pentru a ne apropia cât mai mult de viziunea artiștilor. Bineînțeles că facem deopotrivă teste de sunet extinse cât și măsurători până când obținem rezultatul dorit.

      AV Club:   DSD vs PCM vs MQA? Ce parere aveti de acest razboi al formatelor?
      Nucu Jitariu:  Conflictul DSD/PCM este unul fals. Ambele formate au plusurile si minusurile lor. Dupa parerea mea se generalizeaza prea mult sub si se discuta inutil fara a tine seama ca ambele formate sunt scalabile. Altfel spus , ce comparam? PCM44.1 cu DSD512? Sau DSD64 cu PCM384? Apoi, depinde daca ne referim la masuratori sau strict la cum "suna". Nu in cele din urma, sunt extrem de rare cazurile In care vom avea o cale DSD nativa de la studioul de inregistrare/masterizare si pana la conversia D/A. PCM si DSD executate bine, vor fi la fel de bune; rezultate diferite se obtin in functie de context. Ca sa va dau un exemplu, la dac-ul Wavedream, clientii nostril sunt foarte incantati (si) de sunetul DSD – insa streamul DSD este convertit in PCM inainte de conversie, intrucat modulele R2R functioneaza nativ PCM. Insa aceasta conversie se face cu un nivel foarte mare de precizie si la un sample rate inalt (768k) astfel incat practic nu exista nici o pierdere de calitate. 
      MQA este un standard controversat. Noi avem un agreement cu ei inca de la inceput, insa trebuie sa spun ca solutiile tehnice oferite de MQA sunt destul de restranse. Spre exemplu ei nu au putut oferi un MQA core pentru FPGA – iar convertoarele noastre sunt exclusiv cu FPGA. Nici nu au oferit suficiente informatii pentru a scrie noi un core dedicat. Daca o vor face, vom implementa MQA, insa pana atunci, nu cred ca MQA este ceva fara de care nu se poate trai J
      AV Club:   Stiu ca in trecut echipa Rockna Audio a dezvoltat diferite tehnologii pentru alti producatori audio. Continuati cu aceasta activitate sau acum sunteti concentrati doar pe dezvoltarea produselor proprii? Puteti sa numiti cativa producatori audio pentru care ati lucrat? 
      Nucu Jitariu:  Am avut intr-adevar colaborari de succes cu branduri de renume, dardeja sunt cativa ani de cand ne bazam in totalitate pe produsele proprii.Nu as vrea sa numesc acele branduri, ele suntin general cunoscute in lumea audiofila. Rockna si Audiobyte au o identitate proprie, fara constrangerile de design pe care le aveam cand proiectam aparatele respective.
       
      AV Club:  Cu ce sunt diferite produsele Rockna Audio fata de competitie?
      Nucu Jitariu:  Produsele Rockna sunt originale. Daca unii producatori se mandresc cu implementari diferite ale unor circuite integrate off-the-shelf,  tehnologia FPGA ne permite sa gandim si sa realizam un produs fara limitarile tipice. Desigur, este mult mai greu. Practic, in FPGA se "scrie" prin cod VHD sau Verilog un circuit specializat functiei dorite, extrem de performant, iar prin cumulul de functii intr-un singur chip se obtine o integrare foarte buna, exista un control intern al semnalelor si se obtine micsorarea real-estate-ului pe pcb. Discutam totusi de mii de ore de codare, simulari, corectare erori in urma testelor practice. 
      Tehnologia FPGA ne-a permis sa aplicam direct propriile concepte despre compozitia tehnica a unui produs. Ne-a permis spre exemplu sa construim, printer altele, filtre digitale performante, module de conversie R2R si mai recent un core performant de conversie pe 1 bit.  Dincolo de tehnologia digitala propriu-zisa, noi am pornit ca o companie analogica – primele produse au fost exclusiv amplificatoare. Cred ca aceasta imbinare intre radacinile analogice si evolutia ulterioara catre FPGA pe digital reprezinta un atu si identifica Rockna in mod unic.
          
      AV Club:  De ce ar trebui sa cumpere pasionatii romani de audio un produs Rockna?
      Nucu Jitariu:  Nu exista "trebuie"..chiar nu. Pasionatii romani nu sunt altfel  decit cei straini. Vor cumpara daca le aduce satisfacție. La inceput a existat o neincredere legata de un brand romanesc in domeniu, dar totusi, anul viitor se fac 20 de ani de cand a aparut primul amplificator Rockna și reputația noastră a fost mereu în creștere. Cred ca in acest moment pretul este foarte important in decizia de cumparare a consumatorului de sunet din tara noastra. Noi incercam sa oferim și produse mai accesibile, în specialprin brandul Audiobyte, dar  si prin noile modele Rockna. Sunt mulți cumpărători „forțați” să le placă echipamentele achiziționate pentru că au investit foarte multe resurse, dar chiar și în high end este nevoie de un echilibru între preț și performanță. Este o formă de respect către client.
      AV Club:  Cine sunt clientii vostri? De ce cumpara acestea produse Rockna?
      Nucu Jitariu:  In acest moment avem distribuitori in peste 20 de tari. Ca nivel de dezvoltare, pot sa mentionez in special pietele din Asia si Statele Unite. Si Europa luata cumulat, este o piata buna pentru noi. De ce cumpara? Probabil inteleg ceea ce incercam sa facem si sunt multumiti de produsul finit in urma auditiei, desi s-a intamplat sa avem cereri pe "neascultate". Este o mare satisfactie cand primim emailuri apreciative de la pasionati care au in sistemele lor produsele noastre – satisfactia lor sonora este cea mai mare multumire pe care o avem.
       
      AV Club:  Urmeaza sa lansati un convertor D/A nou. Ce ne puteti spune despre acest model? Cu ce este diferit acest model?
      Nucu Jitariu:  Nu este vorba doar de un model ci de doua convertoare care vor fi lansate în curând, un entry level la Rockna si un top-level la Audiobyte. Modelul Wavelight isi propune sa continue traditia R2R a lui Wavedream,  insa folosind FPGA de ultima generatie de la Xilinx, avand in plus si functia de preamplificator analogic. Este un produs cu un design deosebit si intra in categoria aparatelor "slim" avand o grosime de doar 55mm.  Vom adauga la portofoliu si un server Wavelight pastrand aceeași viziune estetică. 
      Al doilea convertor, Audiobyte HydraVOX, este un produs aparte, avand in spate aproximativ doi ani de proiectare, teste, si aproape 10 revizii pana la forma finala. Este primul produs al nostru pe 1 bit realizat in FPGA, fiind si mai aproape de conceptul "software defined dac".  El face parte dintr-o linie dedicata de high-end desktop audio, avand drept parteneri un power supply dedicat"HydraZAP" si un hub digital "HydraHUB" care reuneste functia de streamer, upsampler, reclocker, interfata usb, optional ADC – practic permite conectarea lui VOX la aproape orice fel de sursa.
      Am dezvoltat un set generos de specificații pentru VOX,  care este dotat cu 3 intrari, cea principala fiind I2S, iar apoi usb si spdif. Fiind un produs desktop, nu putea lipsi iesirea de casti, aceasta fiind pilotata de un amplificator dedicat, in intregime discret.  Controlul fiecarui aparat din seria VOX/ZAP/HUB se face prin touchscreen si prin aplicatia comuna de control.
      Nivelul ridicat de perfomanta al hardware-ului intern si faptul ca este puternic customizabil ne va oferi optiunea de a schimba intr-o anumita masura sonoritatea convertorului in functie de softul instalat. In acest fel utilizatorul va avea la dispozitie, in timp, mai multe variante, si va alege sunetul potrivit gusturilor si sistemului propriu. Intentionam sa oferim variante cu diferite configuratii de modulator, frecventa de lucru al acestuia, diferite filtre de upsampling etc.
       
      AV Club:  In incheiere va rugam sa transmiteti un mesaj pasionatilor audio din Romania.
      Nucu Jitariu:  Suntem o comunitate relativ restransa la noi in tara dar avem un hobby extrem de frumos. Cred ca ar trebui sa fim mai uniti, sa interactionam mai des in viata reala, si nu in ultimul rand sa ne respectam mai mult si sa intelegem ca permanent avem cu totii ceva de invatat.
      AV Club:  Multumim Nucu Jitariu.

    • Televizorul Anului 2018

      De dinica, în Video.

      8 milioane de pixeli, tehnologia Perfect Black pentru un contrast perfect, cel mai nou procesor de imagine Alpha 7, Dolby Vision, Advaced HDR by Technicolor, HDR10 Pro, HLG Pro, Dolby Atmos, web OS, plus un design care iti taie rasuflare, asta inseamna un televizor de top cu tehnologie Oled in anul 2018. Televizorul este produs de LG, are indicativul OLED65B8PVA si face parte din gama superioara a producatorului corean.
      In primul paragraf am enumerat pe scurt o parte din caracteristicile acestui televizor. Tehnologic totul pare desprins din seria de filme Star Trek, dar oare ce se afla dincolo de aceste denumiri inventate in laboratorul de marketing. Televizorul are un pret destul de ridicat chiar si in perioada reducerilor, iar asta inseamna ca este pozitionat in  zona clientilor premium, a celor care isi doresc cea mai buna imagine fara ca pretul sa fie o problema. Sa nu-i uitam nici pe cinefili, ei sunt si mai greu de pacalit. Sunt bine informati, au o cultura cinematografica solida, stiu foarte clar cum trebuie sa arate imaginea unui film si se astepta sa primeasca o imagine asa cum a fost gandita de regizor.

      Primul Contact
      LG OLED65B8PVA te impresioneaza de la prima intalnire. Ecranul este atat de subtire incat te temi sa nu te tai. Designul minimalist este gandit sa evidentieze acest fapt. Din acest motiv talpa de sprijin este de dimensiuni mici creand senzatia unui ecran ce pluteste in aer. De asemenea rama ce inconjoara ecranul este discreta si pare aproape invizibila. Spatele este conceput in aceeasi filosofie de design. Boxele si conectorii sunt amplasati undeva in partea inferioara, aproape de zona de sprijin, lasand ecranul sa respire libertate. Calitatea materialelor din care este construita carcasa este ireprosabila. Da ati citit bine! M-am uitat cu atentie dupa orice urma de material ieftin, de ansamblu  construit ieftin sa pacaleasca ochiul si nu am gasit nimic de reprosat. Coreenii chiar au reusit sa construiasca un televizor cu un design impecabil, un obiect util ce poate fi adaugat fara probleme in orice casa moderna. 

      Test Imagine
      In sfarsit am ajuns si la momentul adevarului. Acum vom afla daca acest televizor are ceva de oferit dincolo de design si marketing. 
      Am inceput testul pornind de la promisiunea producatorului de a oferi un negru perfect cu a sa tehnologia Perfect Black. Teoretic aceasta tehnologie creste contrastul, oferind profunzime tuturor culorilor, dezvaluind texturi si imagini ce imbunatatesc experienta cinematografica. Pentru partea aceasta am folosit imagini din serialul horor  ’Chilling Adventure of Sabrina’ difuzat de Netflix. Am ales acest serial pentru modul special in care este filmat. Regizorut foloseste imagini intunecate pentru a oferi un suport consistent povestii si pentru a crea o atmosfera sumbra, specifica acestui tip de poveste. In filme ca acesta cele mai multe televizoare esueaza sa ofera o imagine de calitate. Lipsa luminii trebuie compensata, iar pentru asta ecranul trebuie sa ofere un nivel de negru perfect reprodus in asa fel incat zonele luminate sa se distinga pana in cele mai mici detalii. Imaginea oferita de televizor a fost buna. Zonele intunecate au fost bine delimitate si integrate in imaginea de ansamblu. Negrul a fost prezentat complet mat, fara stralucirea usor sintetica specifica panourilor LED, oferind un contrast robust si o buna cursivitatea dinamica zonelor de lumina. 

      Am continuat cu testarea noului procesor de imagine Alpha 7. Am vrut sa vad cat de mult se poate adapta acest procesor de ultima generatie viziunii regizorale.  Filmul folosit a fost  ’Gun City’ difuzat de Netflix. Actiunea din film se desfasoara in Barcelona anilor ’20. Plasarea acestei povesti in acea perioada are nevoie de autenticitate, iar pentru asta regizorul trebuie sa foloseasca diferite filtre de culoare care sa ofere privitorului senzatia unor imagini vechi. Sigur o sa spuneti ca nu ar trebui sa existe probleme, pentru ca avem un procesor video din anul 2018 si redarea unor imagini gandite voit sa arate vintage este o chestiune extrem de simpla. Din experienta mea va spun ca realitatea se prezinta diferit. Televizoarele moderne au tendinta sa exagereze in cam toate privintele. Culorile, contrastul, luminozitatea sunt oferite in exces transformand realitatea prezentata intr-un univers sintetic. Nu a fost cazul imaginilor oferite de televizorul LG OLED65B8PVA. Culorile au fost discrete si bine proportionate. Contrastul a reusit sa ofere un echilibru destul de bun luminii filtrate intentionat pentru a oferi imaginii o patina de vechi. Pe ansamblu experienta vizuala a ramas fidela ideii de film retro condimentat pe alocuri cu elemente vizuale moderne.

      Am incheiat testul cu filmul  SF ’Guardians of the Galaxy Vol 2’ difuzat de Netflix. Cei care ati vazut acest film veti intelege de ce am facut aceasta alegere. In acest gen nu exista limite, singura bariera de care te poti lovi fiind propria imaginatie. Regizorul poate face orice isi doreste intr-un asemenea univers. Cu ajutorul efectelor speciale se pot crea culori imposibil de intalnit in realitate inconjuratoare, se pot inventa lumini si umbre ce trec dincolo de legile fizicii, realitatea insasi poate fi reinterpretata. Daca doresti sa testezi la maximul potentialul tehnologic al unui televizor, cu siguranta ai nevoie de un asemenea film. Initial am vazut acest film la IMAX. Din acest motiv asteptarile erau destul de scazute. Experienta vizuala a unui film la IMAX este covarsitoare. Pleci de acolo coplesit vizual si emotional in aceeasi masura, pentru ca IMAX inseamna inainte de toate o experienta aflata in imediata apropiere a realitatii. Sa va spun sincer, parca am vazut acest film prima data. In fata ochilor s-a deschis un intreg nou univers. Am avut senzatia ca peste pelicula initiala un pictor a asezat un strat nou de culori. Imaginile au inceput sa alerge prin fata ochilor umplute cu mii de detalii incredibile. Lumina, intuneric, culoare, contrast, dinamism, nimic din toate aceste caracteristici nu mai contau, am fost absorbit cu totul in film, am devenit o parte integranta a actiunii, un personaj real ce lupta pentru viata lui. Ce sa va mai spun, am ramas hipnotizat  pana la sfarsitul filmului asemeni unui zombi supus de tehnologie.

      Sunet
      Sunetul este neasteptat de bun pentru un televizor plat. Subwoofer-ul integrat in partea din spatele  reuseste sa ofere un bas destul de convingator, incat sa poti simti suficient de intens efectele unui film. Este suficient sa cresteti volumul din telecomanda pentru a va imbunatati experienta cinematografica, iar asta este un lucru rar in zilele noastre cand sistemele soundbar au devenit o necesitate pentru tipul acesta de televizoare.
      Concluzie
      Daca va aflati in cautarea unui televizor inspirat de viitor, cu cel mai bun pret din piata pentru un televizor lansat in 2018, sfatul meu este sa incercati un  LG OLED65B8PVA. Fie ca sunteti cinefili, fie ca doriti un televizor dotat cu ultimele tehnologii audio-video, acest LG este una din cele mai bune optiuni in acest moment. Cu siguranta nu o sa va dezamageasca.


    • Concertele AV Club

      De dinica, în Muzica.

      Revista noastra este angajata ca partener intr-o serie de concerte desfasurate la Copper's Pub.
      Informatii despre concerte in link: concertele AVClub
      Matheus Jardim meets Sorin Zlat & Michael Acker - 7 Noiembrie, ora 09:00 PM

      Groove Garden - jazz & funk - 14 Noiembrie, ora 07:30 PM

      Madalina Petre Quartet - Jazz at Copper`s Pub - 16 Noiembrie, ora 08:00 PM

      Sound Affairs - 18 Noiembrie, ora 07:00 PM

      Maria Raducanu Live at Copper's Pub - 23 Noiembrie, ora 08:00 PM

      Krisper Live At Copper's Pub - 27 Noiembrie, ora 07:30 PM

       

    • Fiecare pasionat de hi-fi are un moment 0, un punct de la care pornește să se inițieze în tainele sunetului de calitate. Momentul meu 0 a fost unul din cele mai celebre brand-uri japoneze si anume Onkyo. Ani de zile am visat la un cd player de top produs de această companie. Însă, în acea perioadă, așa ceva era intangibil financiar pentru un biet proaspăt „amploaiat”. Între timp, după mulți ani și multe scule, pot să recunosc că și acum Onkyo și-au păstrat un loc special în inima mea și tot nu pot să îi bag în aceeași oală cu restul firmelor japoneze, unele mult mai prestigioase de altfel.
      Onkyo este unul dintre coloșii japonezi care au reușit să supraviețuiască, iar pentru asta nu a fost necesar să se apuce de produs aspiratoare și prăjitoare, cum au făcut, din păcate, alte firme japoneze pentru a reuși să se mențină. Nu, Onkyo s-au ținut cu obstinație de filozofia lor „Artistry in Sound”, iar acum dețin cel mai mare procent de piață global în receivere. Și mă bucur că este așa.
      Playerul de față este Onkyo Integra DX-6890/788F. Dacă nu mă înșel, și nu cred că mă înșel, este singurul player conceput de Onkyo cu ieșiri XLR în anii 90. Nu știu dacă este cel mai bun player făcut de ei în acea perioadă. Pentru că exista totuși un colos ca DX-G10 care nu domina doar toată gama Onkyo ci, prin cele aproape 30 de kg ale sale, cam toate gamele producătorilor japonezi.


      Vă rog să observați transportul, cu un aspect parcă reprodus de pe pereții navelor extraterestre din seria Alien: este masiv. Mai masiv ca CDM-0/1 sau BU-1. Este un NEC SPU3013 – Magnetic. Onkyo au folosit acest transport și în alte câteva modele din seriile lor Integra. De ce nu a devenit acest transport la fel de celebru ca CDM sau BU1? Probabil din cauza lentilei laser care, spun unii, nu ar fi la fel de durabilă ca lentilele din sticlă din cele două legendare transporturi.
      Mecanismul este extrem de silențios, inaudibil. Sertarul, din metal masiv, se deschide cu viteză, de parcă ar vrea să îți tragă una în nas și se închide la fel de rapid, ca și când ar vrea să îți spună: „m-ai admirat destul, lasă-mă să îmi fac treaba!”. Discul este citit instantaneu.
      Destul de atipic pentru Onkyo, în acest model au ales să folosească niște cipuri dac la fel de atipice pentru lumea cipurilor dac, și anume TDA1547, adică celebrul DAC7 (TDA1547 – SAA7350GP), în configurație duală. Ținând cont că TDA1547 este deja un cip dual, avem practic patru cipuri dac la lucru.
      Acest cip dac a fost unul foarte complicat de implementat, folosit rareori de producători, fiind de genul „hit or miss”, adică dacă era prost implementat aveai parte de un sunet cu o rezoluție fabuloasă și extrem de neutru, dar lipsit de orice emoție, steril, fără muzicalitate, doar show-off, iar dacă era implementat bine, aveai rezoluție fabuloasă, neutralitate, dar și nirvana din punct de vedere muzical.
      Deoarece am avut două playere din prima categorie, pot garanta că DX-6890 face parte din cea de-a doua categorie.
      Întreg etajul de ieșire este bazat în mare parte pe componente Philips și probabil este construit pe baza recomandărilor Philips „cum puteți obține performanțe maxime cu acest dac; noi știm, că doar noi l-am făcut”. Păcat că Philips nu au ținut cont de aceste recomandări în cele două sau trei playere în care au implementat ei acest cip dac.  În acest material obligatoriu de citit, Philips denotă TDA1547 ca fiind sigurul lor cip dac „top performance” -http://www.tvcaudio.com/tvc/Philips/documentation/DIGITAL.pdf

       
      Să revenim la Onkyo: au implementat tot ceea ce știau ei mai bine în acea perioadă despre CD în acest player, acesta fiind rodul proverbialei măiestrii japoneze. Nu s-au zgârcit la cupru, totul este curat, bine delimitat, etaje  suprapuse, alimentare dedicată pentru analogic și digital, componente high-end. Piciorușele de suport ale playerului, care susțin baza din strat dublu complet cuprată, sunt cu miez de plută.
      Sunetul? Extrem de neutru, să zicem ușor dark comparativ cu alte playere japoneze din acea perioadă, care accentuau, poate uneori chiar prea mult, frecvențele înalte; însă cu o rezoluție extraordinară, supraetajat, tridimensional și, mai presus de toate, adânc. Peretele din spatele boxelor dispare pentru a face loc imaginii proiectate și focalizate cu măiestrie de Onkyo. Poate voi stârni anumite nemulțumiri și proteste aici, însă trebuie să spun că mulți dintre producătorii actuali de DAC-uri ar putea învăța unul sau două lucruri de la acest Onkyo despre cum trebuie proiectată o imagine scenică.
      Dacă ar fi să caracterizez acest player într-un singur cuvânt, acesta ar fi: neutralitate. În special cu muzica clasică, delimitarea instrumentelor, instrumentiștilor principali, cu orchestra aflată în spatelor lor este de mare clasă, oferindu-ți acea senzație de „aievea”.
      Nu cred că Onkyo au proiectat acest player pentru ascultătorul obișnuit din anii 90, adică cel ahtiat după disco sau techno, ci pentru ascultătorul exclusivist care știa să facă diferența între calitate și mainstream, pentru ascultătorul de clasică, cel care tocmai a asistat la un concert Wagner și se întoarce, transpus, acasă, dorind să continue experiența începută în sala de operă.











    • Boxe Active - test

      De dinica, în Audio Hi-Fi.

      Piata de boxe wireless (fara fir) este intr-o continua dezvoltare. In fiecare an apar modele noi din ce in ce mai sofisticate. Acum la putere se afla tehnologia Bluetooth 4.0 si multi-camera. Cu Bluetooth 4.0 puteti asculta muzica direct de pe telefon, laptop, tableta, printr-o simpla apasare de buton. Porniti conexiunea bluetooth a telefonului sau a laptop-ului, apoi apasati butonul bluetooth aflat pe boxa dumneavoastra wireless si muzica incepe sa se auda in casa. Cu tehnologia multi-camera puteti asculta muzica in mai multe camere folosind tehnologia WiFi. Cu aceasta tehnologie nu mai aveti nevoie de cabluri care sa lege boxele intre ele. Semnalul muzical se transmite de la o boxa la alta prin intermediul retelei WiFi de acasa.
      Din pacate aceste avantaje tehnologice nu sunt suficiente pentru a va oferi acasa un sunet bun. Boxele active wireless sunt la mare cautare in zilele noastre, iar acest fapt le face foarte atractive pentru producatorii de componente audio. Toata lumea a inteles ca se pot face bani multi si din aceasta cauza piata este invadata de o multime de produse de slaba calitate. In revista AVClub nu veti gasi articole despre asemenea produse, asa ca nu trebuie sa va faceti griji.
      Daca sunteti in cautarea unei boxe active wireless de calitate, speram ca articolul de astazi sa va ajute.  Va prezentam 3 boxe active construite dupa principii audio si de design solide. 

      Audio Pro Addon T5
      Constructie
      Importatorul HiFi Center a trimis catre noi pentru acest articol o boxa alba. Cand am scos boxa din cutie am remarcat imediat calitatea foarte buna a materialelor si designul modern cu o usoara tusa retro. Manerul din piele prins in doi butoni de aluminiu ofera clasa acestei mici boxe, sporind parca si mai mult senzatia de obiect cult. Langa maner gasim partea de control a boxei. Aceasta are forma unui dreptunghi metalic acoperit de mici butoane cu care se pot controla diferitele functii ale boxei. In partea din fata se afla doua tweetere de 20 mm si un difuzor de 10 cm asezat pe mijloc. Tehnologia Bluetooth 4.0 folosita pe aceasta boxa va permite o conectare rapida de tip plug and play. Pentru a va conecta via Bluetooth trebuie sa apasati butonul dedicat aflat in partea de control. Daca doriti sa folositi o conexiune cu fir exista posibilitatea de a va conecta folosind o mufa audio stereo de 3,5 mm. Pe spate se afla un port USB la care puteti conecta un dispozitiv Google Cast sau pur si simplu sa incarcati telefonul.
      Sunet
      Cheril Bentyne / Killing Me Softly – sunetul a fost bine prezentat in spatiul camerei, vocea a sunat echilibrat cu o usoara tendinta metalica iar instrumentele au parut sa ofere un suport coerent inregistrarii; muzica a avut ritm bun fara sa fie obositoare.
      Massive Attack  / Ritual Spirit – basul a avut adancime si a fost suficient de percutant raportat la dimensiunea boxei; mediile si inaltele au fost clare, fara sa prezinte distorisuni; dinamica muzicala a fost buna.
      Pink Floyd / Money – sunet solid pe ansamblu, chitara a sunat optimist, saxofonul a fost ceva mai discret, iar vocea a fost limpede ca un rau de munte; la cresterea volumului sunetul a capatat usoare distorsiuni.
      Concluzie
      Daca sunteti in cautarea unei boxe active de calitate, compatibila multi-camera si Bluetoth, nu vad un motiv serios pentru care nu ati incerca Audio Pro Addon C5. Boxa are un sunet echilibrat cu valente evidente in zona audio hifi si in plus arata foarte bine. Camera in care am testat Audio Pro Addon C5 are 44 mp si va pot spune ca exista suficienta putere incat sa organizati chiar mici petreceri.  Posibil sa gasiti o boxa cu un sunet mai bun, dar cu siguranta veti baga mana mai adanc in buzunar.

      Geneva Classic M
      Constructie
      Boxa activa este imbracta in lemn de nuc pe aproape intrega suprafata. Cu un design minimalist, aproape conservator, reuseste sa iti atraga privirea fara sa vrei. La prima vedere nimic nu te impresioneaza, insa cand privesti in detaliu aceasta cutie cu aspect traditional incepi sa observi multitudinea de detalii aproape perfecte. In partea de deasupra, pe suprafta lemnului, sunt amplasate 6 butoane senzoriale cu care putem controla boxa.  Partea din fata este acoperita cu un grilaj de aluminiu. Sub acest grilaj se afla 2 tweetere si 2 difuzoare amplificate activ de un amplificator in clasa D pe 4 canale. In coltul din dreapta al partii acoperite de grilajul din aluminiu se afla un mic afisaj perfect integrat estetic care afiseaza ora, modul de functionare si statia radio. Pe spatele boxei se poate monta antena radio. Conectarea se face foarte usor folosind Tehnologia Bluetooth 4.0. si este de tipul plug and play. 
      Sunet
      Cheril Bentyne / Killing Me Softly – sunetul a crescut in dimensiune, instrumentele au devenit reale si palpabile, iar spatiul camerei a fost bine acoperit de muzica;  vocea feminina s-a simtit usor crispata, insa pe ansablu a avut o coerenta buna; instrumentele au avut corp si greutate oferind o prestatie cu un realism bun; pe ansamblu sunetul nu a fost atat de clar pe cat mi-as fi dorit, dar a compensat prin ritm si dinamica.
      Massive Attack  / Ritual Spirit – basul a coborat surprinzator de mult pentru o boxa de acest calibru, a avut adancime, a fost percutant si dinamic; mediile si inaltele au avut o prezenta discreta fiind usor impinse in plan secund; dinamica muzicala a fost excelenta.
      Pink Floyd / Money – sunetul a avut energie buna cu o dinamica bine conturata; chitara si saxofonul au fost ceva mai discrete, iar vocea a parut ca a coborat cu o octava; cresterea volumului a oferit o calitate in plus auditiei, iar acest lucru ar trebui sa-i bucure pe cei care iubesc petrecerile.
      Concluzie
      Geneva Classic M este o achizitie buna daca va doriti o boxa activa cu un design clasic. Este manufacturata din materiale de cea mai buna calitate, are un sunet bun si este foarte usor de folosit. Petrecaretii cu siguranta vor fi foarte fericiti pentru ca sunetul acestei boxe isi pastreaza calitatile chiar si la volum mare.

      Vifa Copenhagen 2.0
      Constructie
      Modelul primit de noi pentru articol este de culoare rosie si are un design scandinav modern si atragator. Boxa este acoperita cu o grila din panza ce aminteste de mobilierul specific tarilor nordice. Fiind o boxa mobila cu care puteti merge in vacanta, este gandita sa arate ca o micuta geanta de voiaj. Pentru a usura portabilitatea in partea de deasupra avem un maner mat din aluminiu care se intinde de la stanga la dreapta pe toata suprafata boxei. In spatele grilajului gasim 2 tweetere de 28 mm, 2 difuzoare de medii si 2 difuzaore pentru bas de 80 mm. Pe panoul frontal gasim doua butoane pentru volum si un led care se aprinde in momentul in care boxa functioneaza. In spate avem un micut panou de conectare cu o intrare pentru partea de alimentare, o intrarea auxiliara stereo de 3,5 mm pentru ascultare prin cablu, un port USB pentru ascultarea prin cablu folosind aparate iOS si doua butoane, unul cu care deschidem sau inchidem alimentarea boxei si unul pentru asocierea cu alte dispozitive similare. Conectarea se face foarte usor folosind Tehnologia Bluetooth 4.0. si este de tipul plug and play. Puteti sa va conectati si direct prin WiFi folosind meniul telefonului dumneavoastra. Din pacate noi nu am reusit sa legam boxa la reteaua noastra interna via Wifi, asa ca nu va putem oferi detalii despre cum functioneaza. Pentru ca este o boxa mobila, Copenhagen 2.0 are un acumulator care odata incarcat va asigura o autonomie de pana la 8 ore.
      Sunet
      Cheril Bentyne / Killing Me Softly – sunetul a acoperit foarte bine camera, instrumentele se simt reale si bine delimitate;  vocea feminina este naturala cu usoare asperitati compensate de zonele joase unde vocea se simte bogata si detaliata;  instrumentele au o prezenta convingatoare cu accent pe sunetele aflate in partea superioara a spectrului sonor; pe ansamblu sunetul a fost clar si bine definit cu o usoara tendinta de a evidentia sunetele luminoase.
      Massive Attack  / Ritual Spirit – basul a fost corect, fara sa aduca distorsiuni suplimentare care sa murdareasca sunetul asa cum te-ai astepta la o boxa de dimensiunea aceasta; mediile si inaltele sunt usor evidentiate sporind senzatia de energie pe care o degaja aceasta boxa; dinamica muzicala a fost buna.
      Pink Floyd / Money – scena sonora este bine structurata si ofera ascultatorului o prezentare coerenta a spatiului in care sunt asezati instrumentistii; chitara si saxofonul sunt impinse in fata de parca ar exista o amplificare separata pentru aceste instrumente, iar vocea a parut in unele momente exagerat de energica; si in acest caz cresterea volumului a oferit o calitate in plus auditiei, iar acest lucru ar trebui sa-i bucure pe cei care iubesc petrecerile.
      Concluzie
      Vifa Copenhagen arata si suna uimitor. Sunetul este transparent si fidel inregistrarilor. Va recomand aceasta boxa daca sunteti  petrecareti prin excelenta si daca va plac excursiile si micile vacante alaturi de prieteni sau familie.


    • Concertele AV Club

      De dinica, în Muzica.

      Dragi prieteni avem placerea sa va invitam la o serie de concerte de jazz si blues pe care le organizam impreuna cu firma FB Development Agency si Copper's Pub. Informatii despre evenimente in linkuri:
      Romantic Jazz cu Madalina Petre Trio
      Jazz on Pink Floyd
      Cri-Gri blues, etno-jazz si o muzicuta
      Johnny Bica - The Real Vibrations
      Petra Acker & Albert Tajti - jazz concert
       


       

    • Multimedia Trends 2018

      De dinica, în Audio Hi-Fi.

      Dupa aproape 10 ani in Romania are loc un eveniment dedicat pasionatilor de sunet si imagine. Evenimentul a purtat numele Multimedia Trends, a avut loc in perioada 28-30 septembrie si s-a desfasurat in Bucuresti la Radisson Hotel. Cu o participare solida din partea dealerilor si cu un numar destul de mare de vizitatori  aceasta editie pare sa fi fost un succes. 
      Sincer sa fiu am ajuns la Radisson Hotel fara asteptari mari. Cunosc bine acustica camerelor din acel hotel de la editiile precedente si ma gandeam ca sunetul va fi un dezastru. Din fericire dealerii romani participanti au dorit sa ma contrazica. Raportat la conditiile acustice oferite de acele camere sunetul a fost de calitate. Cu siguranta unii dintre voi imi veti reprosa aceasta viziune optimista argumentand fiecare dupa cum a auzit. Tuturor am sa va spun ca acele camere sunt complet acoperite cu rigips, iar unele dintre ele au dimensiuni de garsoniera confort II. Pentru o imagine completa adaugati si faptul ca la un asemenea eveniment este complicat sa asculti un sistem audio. Sunt o multime de motive obiective ce impiedica auditia. Enumar cateva: zgomotul ambiental, pozitia de ascultare, timpul scurt al auditiei.
      In randurile urmatoare am sa va ofer scurte informatii despre sistemele ce au putut fi audiate la acest eveniment. Prezentarea sistemelor respecta pozitia camerelor aflate in interiorul zonei dedicate evenimentului.

      HiFi Expert
      •    Amplificator Accuphase P 7300
      •    Preamplificator Accuphase C 2850
      •    CD Transport Accuphase DP 900
      •    DAC Accuphase DC 901
      •    Phonostage Accuphase C 27
      •    Pick-up Luxman PD 171A
      •    Doza EAT Jo no 5 MC
      •    Boxe Marten Mingus Twenty Special Edition
      •    Cabluri Jorma Statement

      Audio Excellence
      •    Amplificator Audio Research Reference 160
      •    Preamplificator Audio Research Reference 6
      •    CD Transport + DAC  dCS Vivaldi
      •    Phonostage Audio Research Reference 3
      •    Pick-up SME model 30/2 cu doza Ortofon M A95
      •    Boxe Wilson Audio Alexia 2
      •    Cabluri Transparent Opus

      High End Audio
      •    Amplificatoare de putere mono Gryphon Colloseum 
      •    Preamplificator Gryphon Pandora 
      •    Phonostage Chord Symphonic 
      •    Pick-up TechDas Airforce 5 
      •    CD transport & upscalers Chord Blue MK2
      •    Boxe Raidho Acoustics C 3.2
      •    DAC Chord Dave
      •    Cabluri Ansuz Ceramics si Diamond
      •    Priza multipla Ansuz Diamond
      •    Tehnologie de corectie a rezonantelor,  proprietara High End Audio -  ajuta la integrarea mai usoara a sistemului si cresterea rezolutiei si scaderea nivelului de zgomot.

      AV Store
      •    Amplificator Devialet Expert Pro 440 
      •    Streamer NAD M50.2
      •    Pick-up ProJect RPM 9 Carbon cu doza AudioTechnica AT-OC 9/III
      •    Boxe KEF Blade 2
      •    Cabluri A Charlin
      •    Sistem multimedia: proiector Sony 4K VPL-VW 260 ES, receiver NAD 777 V3, boxe front Monitor Audio Silver 500, centru Monitor Audio Silver C350, spate Monitor Audio Silver 50, subwoofer SVS SB 2000, cabluri QED. 
      •    Stand de casti: DAC-uri - Chord Hugo, Chord Mojo, ifi iDSD Black, ifi XDSD; playere - FiiO X7 II, M7, M3K; casti - Audenze LCD4Z, Sennheiser HD 820, Audio Technica  ADX5000, Sennheiser Momentum Wireless, etc.

      Stereo Mag
      •    Amplificator Electrocompaniet AW250R
      •    Preamplificator Electrocompaniet EC 4.8
      •    Cd Player Atoll CD Signature
      •    Boxe Morel Octave 6 Limited Edition

      True Sound
      •    4 amplificatoare de putere Rotel RB1590, cate unul pentru fiecare etaj
      •    CD player Rotel 1572 
      •    Preamplificator Rotel RC 1590 
      •    Boxe Bowers & Wilkins Nautilus
      •    Cabluri Sommer 
      (in premiera au fost prezentate noile boxe din seria 600; boxe lansata in septembrie 2018)

      AV Mall
      •    Amplificator Electrocompaniet AW250R 
      •    DAC Auralic Vega G2 
      •    Streamer Auralic Aries G2 
      •    Boxe Davis Acoustics Renoir 
      •    Cabluri: Chord Sarum T (boxe), Sarum T (interconect balansat), Tellurium Q Silver Diamond (USB), Chord Signature (alimentare)
      •    Distribuitor alimentare Plixir BAC 1500 

      Sunaudio Electronics
      •    DAC Auralic Vega G2 
      •    Streamer Auralic Aries G2 
      •    Amplificator putere M 5000R
      •    Boxe Klipsch Forte III
      •    Cabluri: Chord Sarum T (boxe), Sarum T (interconect balansat), Tellurium Q Silver Diamond (USB), Chord Signature (alimentare)
      •    Distribuitor alimentare Plixir BAC 1500 

      La targ au mai fost si celebrele marci de produse audio premium Bose si Bang & Olufsen. In camera Bose se putea asculta un sistem multicanal, iar in camera Bang & Olufsen boxele BeoLab 90. 


    • Concurs AV Club

      De dinica, în Diverse.

      Castiga cu AVClub si HiFiCenter doua superbe boxe mobile si un amplificator de casti. Daca iti doresti sa asculti muzica la o calitatea superioara cand esti plecat in vacanta, sau vrei sa imbunatatesti sunetul castilor tale, atunci este obligatoriu sa participi la acest concurs. 
      Poti castiga:
      - POLK BOOM SWIMMER DUO - este o boxa mobila, rezistenta la apa, cu care poti merge oriunde iti doresti chiar si la piscina.
      - BOXA WIRELESS URBANISTA MELBOURNE - este o boxa wireless eleganta ce poate sa iti ofere un sunet cu un bas surprinzator.
      - AMPLIFICATOR CASTI CYRUS SOUNDKEY - este un amplificator de casti premiat de revista WhatHiFi 
      Ce ai de facut:
      1. Apasa butonul de LIKE pe paginile de facebook  AV Club si HiFi Center.
      2. Scrie un comentariu in interiorul postarii cu concursul, pe facebook-ul AV Club, cu TAG catre prietenii tai cu care iti doresti sa asculti muzica in timp ce esti plecat in vacanta.
      3. Castigatorul va fi extras pe 27 octombrie cu ajutorul https://www.random.org/ 
      4. Este permisa o singura participare per cont de facebook
      * Pentru a participa la concurs ai nevoie de cont pe Facebook. 
      * Ca sa puteti castiga premiile trebuie sa indepliniti conditiile de participare. Daca nu le indepliniti, nu puteti castiga.
       
       


    • Aria 2 - streamer & DAC

      De dinica, în Audio Hi-Fi.

      In ultimii ani popularitatea serviciilor de streaming si vanzare de content muzical in format digital este intr-o continua crestere. La inceput vanzarea de muzica on line se adresa unei nise reprezentata de audio-entuziasti. In prezent situatia este total diferita datorita popularitatii serviciilor de streaming si putem spune ca fenomenul a devenit universal. Noile generatii nu isi mai doresc ca muzica sa existe acasa in format fizic. O buna parte dintre acestea nu mai sunt interesati sa detina albumele preferate nici macar in format digital, preferand in schimb sa asculte muzica de la unul din serviciile de streaming. In acest context producatorii ce tintest piata audio-entuziast s-au vazut obligati sa dezvolte produse destinate acestui nou trend.
      Aria 2
      Aria 2 este un streamer media server cu DAC incorporat produs de compania DigiBit’s. Acestea sunt originari din Spania si au debutat in piata de servere audio in anul 2008. Aria 2 are la baza un calculator care ruleaza o varianta de Windows Server 11 stocata pe un SSD dedicat. In interior gasim un procesor Intel Atom cu 3 GB RAM, un hard disk de 4 TB SSD, un DAC Burr Brown 1795 si o sursa liniara. La exterior serverul este dotat cu DVD/R Teac. Acesta este util celor care doresc sa isi copieze muzica aflate pe CD pe hard disk-ul intern. Sasiul este din aluminiu, are o grosime de 6 mm si a fost proiectat de Ochoa & Diaz-Llanos, un studio de design industrial. Sa fiu sincer, Aria 2 arata extraordinar. Rareori am vazut un produs din aceasta categorie care sa arate atat de spectaculos. In partea frontala exista si un micut panou de afisaj, pe care sunt afisate informatii despre tipul fisierului si rata de esantionare. In partea din spate gasim mai multe conexiuni:
      •    Iesiri analogice RCA si XLR
      •    Iesiri digitale – o iesire coaxiala RCA si una AES/EBU
      •    Un convertor USB / SPDIF asincron 
      •    Conexiune pentru o sursa liniara externa
      •    Conexiune USB 2 cu suport asincron pana la 32/384k
      •    Conexiune Ethernet
       
      Pe partea de software Aria 2 ofera suport pentru urmatoarele fisiere WAV, AIFF, FLAC si ALAC si este compatibila cu DSD x 4 si DXD 32/352,8. De asemenea informatiile sunt transmise bit perfect via ASIO, WASAPI and Kernel streaming. Cu Aria 2 aveti acces gratuit la cele mai bune date de baze, Discogs, GD3, SonataDB (Classical), Freedb si Musicbrainz. Cu ajutorul acestora puteti construi o biblioteca avansata cu informatii despre muzica pe care o ascultati. 
      Informatii tehnice 
      •    Carcasa din aluminiu cu ventilare 
      •    Unitate DVD-R pentru copiere CD
      •    Placa de baza construita special pentru a reduce zgomotul electric
      •    Convertorul USB de la USB la SPDIF cu functionare asincrona de pana la 24/192  via Kernel, WASAPI, etc
      •    Iesiri: Coaxial RCA, AES / EBU
      •    Sursa de alimentare liniara opționala
      •    DAC 32 / 384K  cu suport asincron USB 2.0 si DSD / DXD
                Ripping
      •    CD-Ripper complet automat (insert & rip)
      •    Corectie de erori si verificare audio AccurateRip
      •    Acces la Internet pentru bazele de date premium: Discogs, GD3, SonataDB (Classical), Freedb și Musicbrainz
      •    Software-ul PerfectMeta alege si combina rezultatele metadatelor din fiecare baza de date pentru a va aduce cele mai bune rezultate de metadate 
      •     Metadate extinse pentru toate genurile muzicale: compozitor, perioada, instrument, etc.
      PLAY
      •    Redare Gapless
      •    Crossfade in redare
      •    Redati fisiere din memorie
      •    Streaming multizone utilizand redare compatibile UPnP / DLNA
      •    Redati din NAS extern
      •    Redati la tableta si la orice alt dispozitiv compatibil
      •    Schimbarea frecvenței de esantionare automata a ieșirii
      •    Suport multi-canal prin USB
                      CARACTERISTICI AUDIOPHILE
      •    Suport pentru formate necomprimate (WAV, AIFF) fara pierderi (FLAC, ALAC)
      •    Suport pentru fisiere DXD (32bit / 352.8KHz) 
      •    DSD, DSD x 2 și DSD x 4
      •    Suport Bit Perfect (ASIO, WASAPI si Kernel streaming)
      •    Dimensiuni: 43x36x6,5cm
      •    Greutate: 12 kg
      •    AC: 110-230V
      Sistem de test
      Testele au fost facute pe urmatorul sistem: Aria 2 – streamer / DAC, Pass Labs Int 150 – amplificator, Focal Electra 1038 – boxe, cabluri The Chord Company, decuplare galvanica pentru sursa Plixir BAC 400.

      Muzica
      Roger Waters - Amused To Death (una din cele mai bune inregistrari de rock)
      Miles Davis – A Kind of Blue (o inregistrare istorica pentru muzica de jaz)
      Verdi – Messa Da Requiem (Riccardo Muti & Chicago Symphony Orchestra; dinamica acestei inregistrari este o piatra de incercare pentru orice sistem audio)
      Teste
      Roger Waters 
      Cei care ma cunoasteti de mult sunteti la curent cu obsesia mea pentru Pink Floyd & Roger Waters & David Gilmour. In ultima vreme am preferat sa folosesc la teste acest album, pentru ca il consider o capodopera din toate punctele de vedere. Masterul acestui album este o adevarata opera de arta. Foloseste tehnologia de masterizare Q Sound pentru a crea senzatia unui sunet 3D. Ca ascultator al acestui album ai senzatia ca te afli in mijlocul orchestrei. Experienta sonora se propaga la nivel celular din zona urechilor catre intreg corpul, ai senzatia ca muzica se transforma intr-o experienta tactila. Cu Aria 2 am simtit intreaga incarcatura emotionala pusa pe note si transformata in compozitie de Roger Waters. Muzica a fost asemeni unui iceberg urias ce loveste corpul plapand al unei corabii, a avut greutate, forta si dinamica. Cantitatea de informatii a fost corect structurata, cu mici ezitari in zona inaltelor. Basul a fost ireprosabil, robust, cu greutate, oferind un sunet rubensian. Media a avut timingul unui ceas atomic, delicata dar in acelasi timp incisiva, fina ca matasea dar totusi plina de vigoare. Inaltele au parut in unele momente lipsite de energie. Cum senzatia nu a fost permanenta, imi este greu sa ofer un motiv solid pentru aceste mici sincope. Scena sonora a fost larga, trecand cu mult de barierele fizice reprezentate de peretii camerei. De aici si senzatia ca asistam la un eveniment real. Vocea lui Roger Waters a fost consistenta, bine pozitionata pe scena, melancolica in unele momente, grava in altele, acida si incisiva in altele. Vocile feminine au sunat detaliat, completand vocea lui Waters intr-un mod unitar. 
      Miles Davis
      Eu sunt unul din fanii filmelor muzicale vechi. Poate sunteti familiarizati cu filme ca Singin’in the Rain sau An American in Paris. Vizionarea acestor filme te indeamna sa calatoresti cu ajutorul imaginatiei in acea perioada. Incepi sa canti, sa dansezi, sa traiesti in anii ’50. Inregistrarea aceasta este asemeni acestor filme. La inceput este o fotografie sepia, simti imediat ca a trecut timpul peste ea. Incerci sa te opresti, dar nu poti. Continui sa o explorezi in cautarea unor detalii familiare. Curiozitatea de la inceput se transforma intr-un fel de realitate muzicala. Vechea fotografie devin muzica, un moment specific in timp, cateva zeci de minute petrecute intr-un studio din New York de Miles Davis alaturi de John Coltrane, Julian Cannonball Adderley, Wynton Kelly, Paul Chambers, Jimmy Cobb si Bill Evans. Sunetul se insinuiaza ofertant asemeni unui parfum vechi in camera. Te afli in data 2 martie 1959 si esti martorul unui miracol muzical. Unul din cele mai bune albume de jazz din lume se naste in fata ta. Revenind la realitatea noastra cea de toate zilele, asta este ceea ce poate realiza o sursa digitala buna intr-un sistem audio performant. Aria 2 a reusit o reproducere perfecta a momentului original, oferind stralucire si realism unei inregistrari de acum 59 de ani. Pentru mine acest aspect conteaza cel mai mult. 
      Verdi 
      Recviemul lui Verdi este o compozitie corala ampla. A fost scrisa pentru a fi interpretata de 4 cantareti solo, un cor dublu si orchestra. Am ales aceasta compozitie pentru ca este foarte greu de redat de un sistem stereo. Ca sa te poti bucura cu adevarat de aceasta compozitie, este nevoie de un sistem bine pus la punct. Cantitatea de informatii este uriasa, iar dinamica inregistrarii este asemanatoare unui eveniment real. Am ascultat aceasta inregistrare pe cateva surse digitale modeste si va spun sincer ca rezultatele au fost dezastroase. Sunetul a fost oarecum castrat, dinamica a avut de suferit, vocile au sunat ca dupa o perdea iar orchestra a parut lipsita de energie. Si pe aceasta inregistrare Aria 2 a reusit sa ramana in zona performanta. Dinamica a fost buna, muzica a avut o prezentare spatiala detaliata, orchestra si corul au fost repartizate uniform pe adancime cu cei patru cantareti solo plasati in fata corului. Pasajele aglomerate au fost destul de bine reproduse. Senzatia mea a fost ca la aceste pasaje imaginea stereo pierdea usor din dimensiune si focus. Cu toate acestea sunetul a curs din boxe aproape vizual, fiecare nota transformadu-se intr-un stimulet  3D. Vocile au fost prezentate echilibrat, cu accente calde, suficient de energice si destul de tonice, iar pasajele corale au avut o dinamica buna, oferind un contrast bun cantaretilor solo. La final, ca de fiecare data dupa un asemenea test, muzica este cea care triunfa. Cu siguranta Euterpe danseaza fericita in Olimp si dupa acest test. Muzica a mai castigat o batalie. 
      Concluzie 
      Daca doriti o sursa digitala moderna pentru streaming, compatibila DSD, DXD, cu functie de ripping pentru CD-urile dumneavoastra, cu un HDD SSD de 4 TB, merita sa incercati Aria 2.  
      In Romania streamerul cu DAC Aria 2 poate fi ascultat la https://www.hificenter.ro/


    • Showroom News

      De dinica, în Audio Hi-Fi.

      In aceasta rubrica puteti citi scurte prezentari ale unor produse HiFi ce pot fi testate si cumparate in showroom-urile romanesti. Am ales sa ne ocupam de acest subiect  pentru a va usura munca de cautare. Cu siguranta ati fost in situatia in care va doreati un aparat si cand ati sunat la dealer / magazin produsul nu se afla pe stoc. Garantam ca toate echipamentele ce vor aparea in aceasta rubrica exista pe stoc si pot fi testate sau cumparate.
      NuPrime IDA-16 
      Este primul amplificator integrat digital cu DAC integrat ce ofera decodare 24/384K si DSD (2.8MHz, 5.6MHz, 11.2MHz). Cu o putere de 200-Wati canal poate sa ofere si celor mai exigente boxe curentul necesar. Dotat cu 5 intrari digitale plus o intrare analogica este o adevarata masinarie universala la care puteti lega pana si televizorul.  
      https://www.avmall.ro/detalii/amplificator-integrat-nuprime-ida-16.html/argintiu


      DAC-9
      DAC-9 este un convertor D/A cu preamplificator la un pret accesibil.  Este destinat studiourilor profesioniste cat si utilizarii intr-un sistem audio high-end acasa. Decodeaza PCM 24/384 si DSD256, poate fi folosit ca preamplificator pentru  un amplificator de putere stereo si este dotat cu patru intrari digitale si o iesire analogica stereo.
      https://www.avmall.ro/detalii/preamplificator-nuprime-dac-9.html/argintiu

      Aeolos Ultra 
      Este un amplificator integrat manufacturat in Grecia de 2x70 Wati si este varful de gama din seria Aeolos ce utilizeaza renumitele tuburi KT150. Va permite sa conectati patru surse diferite si mai mult ca sigur se descurca cu orice boxa cu un SPL de minim 88 dB.
      https://www.hificenter.ro/amplificator-tsakiridis-aeolos-ultra


      Pick-up Dual CS 600 
      Cel mai nou model de top de la Dual este integrat intr-o consola eleganta realizata din lemn masiv. CS 600 este echipat cu un brat nou, dezvoltat special pentru acest model. Platanul este construit din aluminiu si are o structura de tip sandwich. In interiorul acestuia sunt mai multe inele din cupru și un material special de amortizare. Aceasta contructie asigura o rezonanta extrem de redusa si o sicronizare buna a platanului. Fabricat 100% in Germania.
      https://www.hificenter.ro/pick-up-dual-cs-600


    • Regele playerelor blu-ray

      De dinica, în Video.

      Daca sunteti in cautarea celui mai bun player blu-ray, este posibil sa aflati ca acesta nu se mai fabrica. In aprilie 2018  Oppo Digital au anuntat ca renunta la producerea de aparate blu-ray  destinate segmentului entuziast.. Cum este si normal in piata a aparut un mare semn de intrebare. Cine este capabil sa umple vidul lasat in urma de Oppo? Raspunsul ar putea veni de la Panasonic si Pioneer, doi dintre cei mai prestigiosi producatori de aparate blu-ray din lume, care au anuntat cate un model de top pentru anul in curs. 

      Panasonic DP-UB9000
      Panasonic a anuntat la inceputul acestui an modelul DP-UB9000, pe care l-a prezentat anul acesta la EISA 2018 – Antwerp, Belgia. Noul model de blu-ray va putea fi cumparat in in Europa incepand cu luna octombrie si va avea un pret de aproximativ 1000 euro. Comparativ cu modelul similar produs de Oppo acesta nu poate reda discuri SACD, DVD Audio si probabil nu va fi compatibil MQA. Lipsa de compatibilitate cu noul format MQA nu poate fi considerata o pierdere, atata timp cat acesta este un format inferior formatului Blu-Ray Audio, DTS-HD Master Audio, SACD, etc. DP-UB9000 poate reda fisiere audio de inalta rezolutie inclusiv DSD si foloseste un chip AK4493 pe 32 biti  produs de Asahi Kasei Microdevices Corporation (Japonia). Gandit ca un player de top acesta ofera iesiri analogice pentru 7.1 canale,  o iesire dedicata pentru doua canale atat in varianta RCA cat si XLR, dar si o iesirea audio exclusiva prin HDMI pentru reducerea jitter-ului. Adaugati o sursa de alimentare separata dedicata circuitelor audio ale playerului si aveti imaginea unui aparat cu adevarat de top in partea lui audio. Panasonic s-au gandit foarte atent si la partea de citire a discului optic. Partea de citire este amplasata pe un sasiu rigid, format din doua straturi, pentru a reduce vibratiile si zgomotul. Intregul angrenaj este montat pe o placa de otel groasa pentru a creste rigiditatea si a reduce mai mult zgomotul. 
      Partea video la acest aparat este cu siguranta una de top. DP-UDP9000 este certificat THX, Dolby Vision si HDR10+ si va folosi a doua generatie de procesoare HCX (Hollywod Cinema Experience). HCX ofera posibilitatea unei analize a culorilor urmata de optimizarea HDR. Conform Panasonic, Optimizatorul HDR ia in considerare limitele de luminozitate ale afisajului televizorului dumneavoastra pentru a imbunatati tonarea statica a tonurilor intr-o imagine HDR10. In timpul configurarii initiale, selectati luminozitatea maxima (aproximativa) a televizorului. Optimizatorul HDR foloseste aceasta informatie pentru a realiza o cartografiere interna a tonurilor atunci cand este detectat un semnal HDR10, reducand sarcina de procesare a afisajului. Cand se detecteaza metadate HDR dinamice (de la conținut Dolby Vision și HDR10 +), HDR Optimiser este dezactivat automat.
      Daca adaugati faptul ca Panasonic DP-UDP9000 ofera servicii de streaming 4K de la Netflix si Amazon, aveti imaginea completa a unui produs ce incearca sa castige coroana pierduta de Oppo. Va fi acesta noul rege al blu-ray playerelor sau Pioneer Elite UDP-LX500 va reusi sa ofere o performanta superioara?

      Pioneer UDP-LX500 
      Pioneer incearca sa profite se iesirea din scena a celor de la Oppo si pregatesc de lansare primul blu-ray player 4K Ultra HD. Din ce se stie pana acum acesta va fi lansat in octombrie in USA la un pret de 1 099 USD. In Europa se gaseste afisat la dealerii Pioneer Premium, insa pare ca momentan nu poate fi comandat. Comparativ cu Panasonic DP-UDP9000 noul flagship al celor de la Pioneer are cateva atuuri pentru cei aflati in cautarea unui player universal,  un aparat care sa citeasca SACD si DVD Audio pe langa discurile Blu-ray 4K UHD, 3D Blu-ray, DVD si CD. Cu acest player puteti asculta fisiere high resolution daca conectati un hard disk via usb, dar nu puteti trimite semnal digita dintr-un pc sau un streamer. Din pacate, sau din fericire, UDP-LX500 nu ofera suport pentru aplicatiile de streaming video cum ar fi Netflix, Hulu, Amazon. Motivul invocat este acela ca majoritatea utilizatorilor de streaming video prefera sa faca asta direct de pe televizoarele lor inteligente. Cu acest blu-ray player Pioneer incearca sa ofere aproape totul clientilor premium. Daca citesti brosura de prezentare, descoperi imediat o serie de amanunte tehnologice gandite sa ofere incredere celor care isi doresc maximul de la un asemenea aparat. Pentru  a spori performanta audio UDP-LX500 dispune de un sasiu ultra rigid, cu trei blocuri dedicate, unul pentru partea de alimentare, unul pentru partea digitala si de citire, si unul dedicat etajului analogic. Aceasta impartire elimina interferentele electrice si magnetice din interiorul aparatului. Sasiul este gandit ca o structura robusta menita sa reduca vibratiile, cu panouri groase de 1.6 mm, ranforsate cu o placa de otel groasa de 3 mm. Placa de baza foloseste un IVH cu sase straturi pentru a elimina complet zgomotul digital. In acest fel semnalul digital este foarte bine optimiat, se minimalizeaza impedanta GND si se imbunatateste dramatic raportul S/N in procesarea semnalelor audio/video. Daca doriti sa ascultati muzica stereo via iesirile analogice, UDP-LX500 poate ocoli procesarea digitala interna pentru a mentine sunetul cat mai analogic. In combinatie cu un Pioneer AV receiver, playerul foloseste un sistem proprietar Precision Quartz Lock System (PQLS) pentru a elimina jitterul. Partea video de la acest aparat ramane in aceeasi zona de calitate. UDP-LX500 ofera suport pentru HDR10 si HDD Dolby Vision. Momentan nu exista suport pentru HDR10+. De asemenea, playerul ofera moduri prestabilite SDR/HDR, care permit utilizatorului sa optimizeze performanta video. Aceste setari sunt pre-calibrate, utilizatorul selecteaza din lista de optiuni, inclusiv tipul televizorului. Pentru videofilii pasionati acest player ofera informatii despre modul in care a fost masterizat materialul video, daca aceste informatii sunt valabile.

      Dupa cum puteti observa exista viata si dupa Oppo. Industria audio-video merge mai departe si continua sa produca aparate  extraordinare. 

    • Bineînțeles, cei care sunt în domeniul vintage știu foarte bine prin ce au devenit aceste cd playere legendă: prin transportul pe care îl conțin. Ambele transporturi au devenit legendare și fiecare dintre ele are proprii susținători care sunt gata să demonstreze că doar unul este cel mai bun din istorie. „There can be only one”, cum se spunea în filmul Nemuritorul. Care dintre ele este cu adevărat nemuritor? Vă spun încă de la început că, după teste îndelungi, mie îmi par amândouă nemuritoare. Studiindu-le lucrătura, nu pot să îmi dau seama ce ar putea să apară care să le învingă. Ambele par ceasuri elvețiene intangibile, eterne. Ambele folosesc lentile din sticlă. Dar deja anticipez prea mult.
      Vorbim de CDM1 și BU-1(C). Doar aceste două denumiri alăturate îi bagă pe mulți în priză, gata să își susțină discursul în favoarea unuia dintre ele.
      Playerele în sine sunt foarte bine construite. Metal, metal și iar metal. Fier. Chiar fier forjat în cazul Sony-ului. „Nu se mai fac la fel în ziua de azi” – această expresie a devenit un clișeu neplăcut, dar, din păcate, oricât de trist ar fi, este perfect adevărat.

      Hai să spun de construcția propriu-zisă. Așa, studiindu-le pe amândouă îndeaproape, trebuie să acord totuși credit școlii japoneze. Sony-ul CDP-103 este mai bine construit. De fapt, e puțin spus: CDP-103 e o bijuterie constructivă. Chiar și metalul folosit pare special, extrem de fin la atingere, parcă mângâi un mărgăritar. Comparativ, CD204 pare mai brut, e un diamant neșlefuit. CDP-103 e mai „avansat”: are telecomandă. Folosesc cu un succes total telecomanda lui XA50ES, un player cu mult mai tânăr, pentru anticul CDP-103. Cei de la Sony și-au menținut un fir călăuzitor, care se manifestă chiar și în sunet. Dar iar anticipez…
      CD204 nu a fost și nu este un player extrem de popular. De ce? Pentru că a trăit oarecum în umbra mai accesibilului CD104 și mai scumpului CD304. Ironic, atât CD104, cât și CD304 sunt practic același player, CD304 fiind un CD104 cu ceva mai multe funcții și cu telecomandă. CD204 a fost ușor diferit, în sensul că plăcile cu circuite imprimate au fost altfel realizate, deși foloseau aproximativ aceleași componente construite în jurul celor două nuclee: CDM1 și TDA1540.
      Sony-ul folosește un cip dac din cea de-a doua generație și anume CX20152, un cip pe 16 biți.
      Philipsul, fiind totuși mai vechi cu aproximativ 1 an, folosește cipul pe 14 biți TDA1540.
      Trebuie să vă spun că am ascultat și alte playere cu exact aceleași cipuri, însă cu alt transport: nu au sunat deloc la fel cu cele două playere. Au sunat oarecum mai ieftin, mai digital, mai așa cum se spunea că sunt playerele de la începuturi: digitale și uneori obositoare, în funcție de înregistrare.
      Așa că eu cred că transportul din aceste două playere are un aport major asupra sunetului final. Pentru că niciunul dintre ele nu sună digital. Dimpotrivă. Cu totul dimpotrivă.
      Să intrăm în concret: Sony-ul este playerul mai rapid. Fără discuție. Sertarul este rapid (nu cred că am văzut mai rapid), cd-ul e citit instantaneu. Philipsul este oarecum mai lent, mai greoi, deși nu dă rateuri niciodată, nici chiar cu cele mai obosite cd-uri. Însă CDM1 este un transport ceva mai lent decât BU-1, acesta e adevărul.
      Care player este mai frumos din punct de vedere estetic? Aici deja intrăm în sfera gusturilor, care nu se discută, nu? Mie îmi place mai mult Sony-ul. Dar poate nu neapărat datorită aspectului exterior, cât datorită materialelor de construcție. Pur și simplu e un player mai fin. Chiar și sunetul lui este mai fin.

      Și așa am ajuns la sunet. Mărturisesc că zile în șir am ascultat aceste playere, încercând să îmi dau seama care dintre ele îmi place mai mult. În mod sigur nu mă voi despărți de niciunul dintre ele. Însă sunt diferite. Total diferite. Dar ambele sunt destul de corecte, oricât de paradoxal ar părea.
      Sigur, dacă te apuci să faci teste blind, schimbând pe apucate între ele unul după altul după câteva minute de muzică, la un moment dat  o să ți se pară că sună cam la fel, așa cum se întâmplă la orice test blind. Dar după ce asculți câteva ore la unul și apoi treci la celălalt, îți dai seama că au personalitate total diferită.
      Bine, dar care dintre ele sună mai analog, pentru că asta e problema celor mai mulți atunci când vorbim de digital…? Păi…., să vedeți, Sony-ul. E o surpriză? Știu că mulți consideră că playerele Philips din primele generații sună perfect analog. Dar mie mi se pare că Sony-ul CDP-103 are un sound mult mai analogic. Și aici ajung la XA50ES de care pomeneam la începutul articolului. Vă jur că ambele playere au aproximativ aceeași personalitate. Ceea ce am auzit la XA50ES se manifestă și la CDP-103: sunetul de bandă.
      Deoarece fac parte din generația „cu cheia de gât”, am crescut cu casete. Primele înregistrări pe care le-au auzit urechile mele au fost de pe casetă. Toată copilăria mea s-a învârtit în jurul casetelor din punct de vedere al muzicii, până la sfârșitul adolescenței când mi-am cumpărat primul cd-player. Deci știu cum sună casetele. Ei bine, cam așa sună și CDP-103. Bineînțeles, fără zgomot de fond („fâșâit”, cum îi ziceam atunci), și cu mult mai multă rezoluție și mai mult focus. E un sound familiar, un sound pe care îți aduci aminte că îl știi de undeva și că face parte din tine. Un sound care te bine-dispune și pe care l-ai putea asculta oricând.
      M-a mai surprins prin ceva ce nu este caracteristic playerelor din antichitate și anume prin adâncimea soundstage-ului. La adâncime se compară cu XA50ES! Ca să continui cu soundstage-ul, prin ce e net superior XA50ES este prin mărimea lui (adică a soundstage-ului). Ca să exemplific mai plastic, e ca și când 103 ar proiecta imaginea la vreo 2 metri în spatele boxelor pe un ecran de 50 de inch, iar XA50ES ar proiecta-o tot acolo dar pe un ecran de vreo 100 de inch. Imaginea e foarte bine focalizată, instrumentele foarte bine plasate pe ecran, și aici sunt aproape comparabile.
      Joasele sunt, din nou, foarte bune, extinse, comparabile cu XA50ES. 
      Bine, acum să nu vă închipuiți că vă luați un CDP-103 și, gata, aveți aproximativ un XA50ES. Din păcate, nici chiar așa. XA50ES are un realism al reproducerii, o forță sonică ce nu prea pot fi găsite la CDP-103 și nici nu ar trebui să așteptați așa ceva. Să nu uităm: XA50ES, chiar dacă este mult mai nou decât bătrânul CDP-103, are un transport bazat pe un principiu, fixed pickup mechanism, inventat de Sony înaintea lui BU-1!  Și, apropos de aceasta, să nu îi uităm nici pe cei care consideră (aici mă includ și pe mine) că transportul FPM din XA50ES este cel mai bun transport de CD inventat vreodată. Nu mai menționez partea electronică și de alimentare din XA50ES.
      Dar să trecem la Philips: CD204 nu are soundstage adânc și nici joasele lui 103. Și CDP-103 e mai rezolut ca CD204. CD204, cu toată frumusețea lui analogică, pare ușor opac comparativ cu 103.
      Ca să fac iar o exemplificare plastică, e ca și când ai examina sunetul printr-o lupă, iar lupa lui 103 e mai puternică decât cea a lui CD204 și vezi mai mult, poți analiza mai bine.
      Bun, acum deja sună ca și când nu prea aș aprecia sunetul lui CD-204, ceea ce nu e deloc adevărat. Hai să fac o comparație cu vinilul: CD204 sună ca o doză MM, iar CDP-103 ca o doză MC. De asemenea, consider că pentru a obține sunetul analogic al lui CD-204 trebuie să scoți niște bani din buzunar în ziua de azi. Sigur, în prezent poți avea rezoluție cu bani foarte puțini, dar nu vei avea feelingul lui CD-204, nu vei avea senzația analogică specifică lui CD-204, nu vei avea dorința aceea când te trezești dimineața de a asculta un anumit CD doar pentru a auzi cât de smooth poate suna.
      Și în plus, probabil că CD-204 este playerul mai valoros din punct de vedere istoric. Probabil că peste 50 de ani va trebui să scoți mai mulți bani din buzunar pentru CD-204 decât pentru CDP-103. Ce, credeți că atunci nu vor funcționa încă fără probleme? Vă garantez eu că da. Aceste playere nu au moarte. Hai, că am încheiat iar cu un clișeu. Dar este adevărat.

       
       

       




    • In ultimul articol publicat in revista, scriam in cateva randuri despre transformarile prin care trece industria audio hifi. Tehnologia a avansat atat de mult incat astazi erorile digitale se masoara in femtosecunde. O femtosecunda este a mia bilioana parte dintr-o secunda. Daca ati simtit nevoia sa deschideti o bere si sa o turnati cu viteza luminii pe gat, va spun ca nu trebuie sa va ingrijorati, acestea sunt timpurile pe care le traim. Apropo, stiti ca acum cateva saptamani cercetatorii de la CERN au demonstrate ca viteza luminii poate fi depasita? 
      In articolul de astazi am sa va povestesc despre doua aparate aflate in varful aisbergului tehnologic, Auralic Aries G2 si Vega G2.
      Aries G2 este un transport /streamer digital dotat cu toate tehnologiile necesare unui produs de top. Am sa enumar cateva din aceste tehnologii: WiFi, Bit-Perfect Multi-Room, Tesla G2 -  hardware dedicat pentru procesarea sunetului, Lighting Link - este o conexiune 18Gbps bidirectionala, care profită de conectorii hardware de mare viteză de tip HDMI, pentru a oferi un nivel superior de control al transmisiei si pentru a permite transportarea datelor fara jitter,  2 ceasuri femto dedicate diferitelor tipuri de conexiune cu o valoare masurata de 72 femto, izolatie galvanica, Memory Catching, Gapless, compatibilitate DSD 512 si PCM 32 biti/384 k.

      Vega G2 este un convertor D/A dotat cu facilitate de streaming. Pe partea de procesare acesta foloseste platform Tesla G1, ofera posibilitatea de a folosi mai multe solutii de filtrare digitala, foloseste chip DAC-uri Sabre cu un design specialial creat pentru Auralic, 2 ceasuri femto - cu o valoare masurata de 72 femto, iar pe partea de iesire a semnalului foloseste o tehnologie proprietara numita Orfeo.Aceasta tehnologie este inspirata de designul clasic al circuitelor analogice si este capabila  să conducă o serie de sarcini pentru a se potrivi cu caracteristicile diferitelor amplificatoare. Folosind componente de semnal mic cu calități liniare excelente, echilibrate termic și utilizate în clasa A, ORFEO are puterea de a acționa sarcini de până la 600 ohms păstrând în același timp zgomotul redus cu o distorsiunea de buclă deschisă  la mai puțin de 0,001%.
      La exterior cele doua aparate arata aproape identic. Sunt montate intr-o carcasa de aluminiu turnata dintr-o singura bucata pentru a reduce emisiile RFI si au cate un display color de 4 inch, plus partea dedicata conexiunilor aflata in spate. 

       
      Specificatii Aries G2  
      Format fisiere via streaming 
      Lossless: AIFF, ALAC, APE, DIFF, MP3, MQA si WMA 
      Rata de esantionare 
      PCM: 44.1KHz pana la 384KHz în 32Bit 
      DSD: DSD64 (2.8224MHz), DSD128 (5.6448MHz), DSD256 (11.2896MHz), DSD512 (22.57892MHz)  
      Software de control 
      AURALiC Lightning DS pentru iOS 
      AURALiC Lightning DS pentru browserul web (doar setarea dispozitivului) 
      Software de control compatibil OpenHome (Bubble UPnP, Kazoo) 
      Roon (Roon Core necesar separat) 
      Intrari de streaming: Server media uPnP / DLNA, streaming TIDAL nativ si Qobuz Sublime + Spotify Connect, Internet Radio 
      Intrari digitale: Lightning Link, AES / EBU, Coaxial , Roon Ready 
      Iesiri digitale: 1x Lightning Link; 1x USB-A; 1x AES; 1x coaxial; 1x optical
      Dimensiuni - L x I x H (34cm x 32cm x 8cm) 
      Greutate – 7,2 kg

      Specificatii Vega G2
      Benchmark 
      Raspuns in frecventa: 20 - 20KHz, +/- 0.1dB  
      THD + N: <0,00012% (XLR); <0.00015% (RCA), 20Hz-20KHz la 0dBFS 
      Intervalul dinamic: 130dB, 20Hz-20KHz, A-ponderat 
      Format fisiere via streaming 
      Lossless: AIFF, ALAC, APE, DIFF, MP3, MQA și WMA 
      Rata de esantionare 
      PCM: 44.1KHz pana la 384KHz în 32Biti 
      DSD: DSD64 (2.8224MHz), DSD128 (5.6448MHz), DSD256 (11.2896MHz), DSD512 (22.57892MHz)  
      Software de control 
      AURALiC Lightning DS pentru iOS 
      AURALiC Lightning DS pentru browserul web (doar setarea dispozitivului) 
      Software de control compatibil OpenHome (BubbleUPnP, Kazoo) 
      Roon (Roon Core necesar separat) 
      Intrari audio
      Intrari digitale: Intrari  RCA (maxim 2Vrms) 
      Intrari de streaming: Server media uPnP / DLNA, streaming TIDAL nativ și Qobuz Sublime + Spotify Connect, Internet Radio 
      Intrari digitale: Lightning Link, AES / EBU, Coaxial , RoonReady 
      Iesiri audio balansate: XLR (4.8Vrms la 0dBFS, impedanta de iesire 5ohm) 
      Iesiri audio: RCA (4.8Vrms la 0dBFS, ieșire impedanta 50ohm) 
      Casti: 6.35mm Jack pentru căști (ieșire impedanta 5ohm) 
      Retea cu fir: Gigabit Ethernet 
      Consum de energie de redare: 50W la max. 
      Dimensiuni - L x I x H (34cm x 32cm x 8cm) 
      Greutate - 7,8kg

      Sitem de test
      Testele au fost facute pe urmatorul sistem: Auralic Aries G2 & Auralic Vega G2 – sursa digitale, Pass Labs Int 30 – amplificator, Focal Electra 1038 Be – boxe, cabluri Neotech, The Chord Company, decuplare galvanica pentru surse Plixir BAC 400.
      Muzica aleasa
      Roger Waters - Amused To Death (una din cele mai bune inregistrari de rock)
      Miles Davis – A Kind of Blue (o inregistrare istorica pentru muzica de jaz)
      Verdi – Messa Da Requiem (Riccardo Muti & Chicago Symphony Orchestra; dinamica acestei inregistrari este o piatra de incercare pentru orice sistem audio)
      Sunet
       
      Roger Waters
      Acest album este inregistrat atat de bine, incat ar putea concura la un premiu Oscar oferit pentru sunet, daca ar exista asa ceva  Albumul a fost masterizat folosindu-se tehnolgia Q Sound. Cu ajutorul acestei tehnologii se poate crea senzatia unui sunet in care ascultatorul se afla pe scena si devine parte activa a interpretarii.  Acest tip de sunet muta experienta sonora la nivel senzorial. Cu Auralic Aries G2 & Auralic Vega G2 muzica te absoarbe intr-un vartej emotional greu de descris in cuvinte. Este ca si cum muzica ocoleste urechea si trece direct in creier. Cantitatea de informatii este uriasa. Muzica se transforma intr-o fotografie macro a sunetului. Detalii ascunse pe inregistrare ies acum la lumina si devin o experienta palpabila. Intervalul dinamic este atat de bine conturat incat te lasa fara rasuflare. Am sa explic ce inseama ultima fraza. Ca ascultator, la fiecare pasaj dinamic traiesti senzatia ca cineva umbla in secret la butonul de volum.  Momentele dinamice devin coplesitoare. Muzica capata accente grandioase, boxele se transforma in niste turnuri  uriase ce pulseaza muzica. Te simti la propriul tau concert. Esti acolo pe scena, un om orchestra, omniprezent,  lovesti toba cu putere, te avanti intr-un solo de chitara, apoi sufli duios intr-un saxofon. Cu siguranta unii dintre voi veti  zambi ironic dupa aceste randuri. Iar incepe nebunul acesta cu poezia, nu se poate ca o sursa digitala sa ofere atat de multa informatie. Eu va invit sa ascultati si dupa aceea puteti sa aruncati cu pietre.Dar sa ne intoarcem la cele lumesti. Vocea lui Roger Waters este pozitionata pe scena milimetric, se simte atat de realist incat iti poti inchipui ca este langa tine si tu te ocupi cu backing vocals-ul pe inregistrarile acestui album. Pentru ca sunt fan Pink Floyd (Waters & Gilmour), am ascultat muzica lor pe sisteme audio ce incep de la cateva sute de euro si ajung pana la cateva zeci de mii euro. Adaugati faptul ca am fost la concertele lor si cunosc sunetul Pink Floyd  in cele mai mici detalii. In tot acest timp rareori am auzit vocea lui Waters sunand atat de uman; un melanj cald, proaspat si tonic, combinat cu note grave, pe alocuri taioase, ce se infinge adanc in memoria auditiva. Vocile feminine sunt le fel de detaliate, completand ansamblul muzical intr-un tot unitar. Scena sonora depaseste cu usurinta granitele camerei de auditie, existand suficiente momente in care cauti cu privirea anumite sunete undeva la 50 metri in afara camerei. 
      Basul a avut viteza, explozie, dinamica si energie, fara sa piarda informatiile ascunse in sub-bas. In cazul basului, contrastul dinamic este incredibil. Trebuie sa stai cu mana pe telecomanda, altfel cu siguranta vecinii vor chema politia. Medii si inaltele sunt coerente, bine structurate, cu suficienta energie pentru a oferi echilibrul necesar.
      Miles Davis
      Senzatia de fotografie macro se pastreaza si pe aceasta inregistrare.Camera se umple cu trupurile transpirate ale artistilor aflati in studio la repetitii.Senzatia unor fantome reale, ce iti invadeaza casa, canta, discuta, fumeaza o tigara de foi, te copleseste. Inca de la primele acorduri se simte ca este vorba despre o inregistrare veche. Sunetul are o oarecare dulceata, intreaga scena sonora este scufundata in melasa. Un obisnuit al concertelor  de jaz observa imediat existenta unui sunet rotunjit in partile lui colturoase. Momentele cand trompeta ar trebui sa fie aspra, sunt ascunse in spatele unui val moale si cald. Este evident ca aceasta lipsa de energie isi are radacinile in istoria acestei inregistrari. Oricat de mult am iubi banda de magnetofon si sunetul de lampa, limitele tehnologice isi fac simtita prezenta pe o sursa digitala contemporana. Posibil ca acest fapt sa ofenseze ascultatorii conservatori, pe mine nu m-a deranjat. Sa poti patrunde in arhitectura sonica a unei inregistrari este unul din miracolele tehnologiei moderne. Miles ramane Miles dincolo de tehnologie, trompeta lui este acolo in fata ta, calda, placuta, metalica, ragusita, incisiva, uneori lasciva, te inconjoara cu bratele ei materializate prin muzica si te face fericit. Ansamblul instrumental format din pian, doua saxofoane, contrabas si trompeta respira intr-un balans perfect. Sunetul este corect armonizat, are ritm bun si destula energie incat sa ofere ascultatorului un moment de nostalgie pura.
      Verdi 
      Pentru partea de muzica clasica am ales Recviemul lui Verdi, o compozitie corala ampla, scrisa pentru a fi interpretata de 4 cantareti solo, un cor dublu si orchestra. Posibil sa va intrebati de ce am ales o compozitie atat de trista si nu am cautat ceva mai vesel. Motivul este unul tehnic. O compozitie atat de complexa este foarte greu de redat de un sistem stereo. In opinia mea, o sursa digitala buna, isi arata valoarea cu adevarat pe acest tip de muzica. Cantitatea de informatii este uriasa, iar dinamica inregistrarii este asemanatoare unui eveniment real. Recviemul debuteaza lent, cu viorile asezate in fata, urmate de intregul cor. Ascultatorul remarca inca de la primele acorduri pozitionarea orchestrei in fata scenei si corul asezat pe vertical undeva in spate. Spatiul se desfasoara de la stanga la dreapta pe o suprafata  mare, intreaga orchestra pare ca depaseste spatiul camerei, iar corul este pozitionat undeva dincolo de limitele fizice ale peretelior din spatele boxelor. Camera se umple de detalii spatiale precise. Fiecare parte a orchestrei este bine conturata, instrumentele cu coarda asezate in fata, in apropierea locului de auditie, apoi restul ansamblului orchestral se aseaza treptat pe adancime. Cantaretii solo isi fac si ei simtita prezenta inca de la debut, vocile lor sunt pozitionate in fata corului. Totul pare asezat perfect in aceasta scena, ascultatorul se gaseste inconjurat de o mare ce se pregateste de furtuna. Detaliile muzicale se revarsa in valuri, la inceput in tonuri grave, aproape soptite, apoi spre partea a doua totul explodeaza dinamic, furtuna se dezlantuie, spatiul de auditie este umplut de instrumente. Ai senzatia ca fiecare instrument poate fi atins, ba chiar esti indemnat sa simti fiecare nota, fiecare detaliu muzical. Muzica revarsata din boxe incepe se te stimuleze visual, imagini in miscare se indreapta catre tine in viteza, transformand auditia intr-o experienta 3D. 
      Vocile se simt usor intepate, cu accente luminoase, pline de energie si foarte tonice. Pasajele corale sunt prezentate la scara reala, iar cantaretii solo par niste arhangheli ce conduc o armata de ingeri. Vocile cestora din urma sunt viguroase, detaliate, luxuriante si bine articulate. La final am constatat ca sunetul a disparut complet si in camera de auditie a ramas muzica.
      Din pacate lipsa timpului nu mi-a permis sa testez filtrele digitale cu care este dotat convertorul Vega G2. Am reusit sa termin un test scurt in care am comparat sunetul comboului format din Auralic Aries G2 & Auralic Vega G2 cu sunetul Auralic Vega G2. Testul a fost facut exclusiv pe muzica lui Verdi. La final am preferat sunetul comboului. Diferentele nu sunt mari, insa se pare ca puterea de procesare ridicata din Aries G2 ofera un plus sunetului pe ansamblu.
      Concluzie 
      Daca doriti sa atingeti cu sistemul dumneavoastra un nivel al performantei aflat in zona de pionierat a tehnologiei digitale, atunci ar trebui sa incercati noua serie Auralic G2. Va avertizez ca nu va fi deloc usor. Sistemul dumneavoastra de acasa trebuie sa fie o masinarie aproape perfecta. Asta inseamna un sistem audio bine inchegat si o camera cu acustica buna.  


       

    • In ultimii ani industria audio hifi s-a schimbat foarte mult. Un pasionat de hifi din anii  ’70 cu siguranta nu ar inteleg ce s-a intamplat in ultimii 50 de ani. Pick-up(ul), renascut de cativa ani, pare intr-un fel de coma prelungita, banda de magnetofon aproape ca nu mai exista ca suport, CD-ul renegat la inceputurile lui de batranii pasionati se pregateste sa moara. Cataloagele cu produse ale firmelor de traditie din industria audio high-end ar produce si mai multa neliniste in mintea acestuia, pentru ca ar fi pline cu surse digitale carora le lipseste cititorul optic sau de produse audio all in one. Acestea sunt aparate complete, totul intr-o cutie, pe care le poti cumpara in locul unui intreg sistem audio. Astazi am sa va prezint un asemenea aparat si anume Musical Fidelity M6 Encore 225.
      Avantajele acestui tip de produse sunt numeroase si am sa enumar cateva:
      •    Scapi de o gramada de cabluri
      •    Castigi spatiu
      •    Poti asculta cd-uri in modul clasic, poti inmagazina in format digital intreaga colectie de cd-uri pe hard disk-ul intern, te conectezi la reteaua de acasa pentru a asculta muzica de pe diferite medii de stocare, asculti muzica la casti, amplifici boxele, etc.
       
      Prezentare generala
      Musical Fidelity M6 Encore 225 este o solutie audio completa ce permite stocarea intregii tale muzici intr-un singur loc. Acesta accepta aproape orice sursa audio, fie ea analogica sau digitala. De asemenea, este compatibil cu numeroase boxe wireless. Pe panoul frontal este pozitionat un display color de inalta rezolutie pentru a vedea ce se intampla in fiecare moment.
      Encore este foarte usor si intuitiv in utilizare. Acesta ofera 225 wati pe canal și prezinta o gama larga de facilitati; 3 intrari analogice, 4 intrari digitale, 4 porturi USB A, conectivitate prin retea, amplificator de casti de inalta calitate, iesire de linie fixa sau variabila si iesire digitală. Encore are incorporat un CD player si un spatiu de stocare upgradabil de 1TB - suficient pentru peste 2500 de CD-uri.
      La baza Encore se afla un procesor puternic Intel dual core de 64 biti împreună cu 2BG de RAM. Acestea ofera performante superbe și permite upgradarea continua, asigurand o durata de viata mare pentru Encore.
      M6 Encore 225 pe scurt:
      • Utilizare facila si intuitiva
      • Posibilitati multiple de conectivitate
      • Spatiu de stocare upgradabil de 1TB pentru peste 2500 CD-uri (ripping bit perfect prin drive-ul de CD)
      • Amplificatoarele de putere sunt aceleași ca ale modelului M6si
      • Compatibilitate cu numeroase boxe wireless, inclusiv Sonos
      • Display color de inalta rezolutie
      • Control prin infrarosu sau aplicatii (iOS sau Android)
      • Procesor Intel dual core pe 64 biti
      • 32 Bit 384k DAC
      Specificatii tehnice
      Power output: 225 wati @ 8 ohmi (sper ca sunteti la fel de impresionati ca mine)
      THD (+ noise): <0.007 % typical 20Hz - 20 kHz
      Signal to Noise Ratio: >107dB ‘A’ – weighted
      Frequency Response: +0, –0.1dB, 10Hz to 20 kHz
      Inputs
      3 x Line Level RCA 300mV nominal 2V typical upto 7V rms
      2 x optical S/PDIF 24 bit inputs up to 192kHz
      2 x coax S/PDIF 24 bit inputs up to 192kHz
      1 x USB 3.0 type ‘A’ connector
      1 xUSB 3.0 type “B” connector (for future expansion)
      3 x USB2.0 type ‘A’ connector (1 front, 2 rear)
      10/100/1000 Base-T Ethernet connector
      Outputs
      1x line level FIXED 2.0V @ 0dBFS (300mV rmsnominal, >6V rms max)
      1x line level PREAMP variable outputs (>6V rms max)(Preamp gain, line input to PREAMP outputs is 4.5x(13dB) at maximum volume)
      Headphone output suitable for headphonesimpedance 8 ohms to ∞. (Headphone output features independentvolume setting)
      Speaker outputs 1 pair 4mm banana plugsper channel
      1x optical S/PDIF 24-bit output up to 192kHz
      1x coax S/PDIF 24-bit output up to 192kHz
      Internal storage 2.5” 1 TB SATA II hard disk(included) or SSD (future upgradeable)
      General
      Dimensions - WxHxD (mm): 440 x 125 x 400
      Weight (unpacked / packed): 16.6 kg/ 21.3 kg

      Dincolo de toata aceasta prezentare functionala va marturisesc ca aparatul arata extraordinar la exterior. Carcasa de aluminiu este atent lucrata, butoanele sunt confectionate dintr-un material de calitate, iar afisajul color este suficient de mare incat sa poti vedea de la distanta informatiile afisate. 
      Gata, am terminat cu vorbaria, trecem la teste comparate. M6 Encore 225 se va lupta cu un sistem format din Yamaha CDS 3000 si Pass Labs Int 30A. Boxele pe care se va da batalia vor fi Focal Electra 1038 BE, iar cel care va arbitra lupta voi fi eu. Va marturisec ca am oarece emotii, pentru ca M6 Encore 225 cu ai lui 225 wati pare un adevarat titan in fata integratului Pass. Exista si un motiv de speranta pentru integratul Pass, M6 Encore 225 nu este rodat. Eu sunt cel care a deschis cutia, asa ca nu am nici-un dubiu in privinta acestei informatii. Totusi, am lasat bestia sa cante la volum mic aproximativ 10 ore, pentru un mic rodaj al componentelor interne.

      Test
      Am sa va scriu cateva vorbe despre ce urmaresc eu la un sistem.
      Unu - imaginea stereo - sunet holografic 3D, prezentarea si dimensiune scenei sa fie generoasa, spatiul dintre instrumente sa fie structurat corect.
       Doi – realism - senzatia ca artistul este in camera; sau in cazul auditiei unei interpretari dificile din zona muzicii culte, sa pot simti trecerile dinamice ca si cum as fi prezent in studioul unde a fost facuta inregistrare.
      Trei - controlul basului - basul sa fie scurt, percutant, exploziv, plin de energie.
      Patru – frecventele medii si inalte – aici totul trebuie sa curga natural, intr-o maniera placuta urechii, cu acute bine temperate.
      Muzica aleasa:
      Roger Waters - Amused To Death (una din cele mai bune inregistrari de rock)
      Miles Davis – A Kind of Blue (o inregistrare istorica pentru muzica de jaz)
      W.A. Mozart - Le nozze di Figaro (cu Rene Jacobs la pupitru, editie Harmonia Mundi)
      Am inceput cu integratul Pass Labs si cd playerul Yamaha CDS 3000 din motive obiective. Cunosc foarte bine sunetul acestui sistem pentru ca este al meu.
      Roger Waters
      Nu stiu daca cunoasteti acest album, insa va spun ca este o inregistrare extraordinara pe care merita sa o aveti in colectie. Albumul a fost masterizat folosindu-se tehnolgia Q Sound. Cu ajutorul acestei tehnologii se poate crea senzatia unui sunet circular, specific sistemelor multicanal, chiar daca sistemul audio este compus din doua boxe. Scena sonora s-a revarsat in intreaga camera depasind cu mult suprafata peretilor. Instrumentele au fost precis plasate, aproape ca puteam sa le vad in spatiul virtual creat de inregistrare. Vocea lui Roger Waters este pozitionata central, iar vocile cantaretelor ce sustin partile armonice si anumite pasaje muzicale se simt undeva in spate, pozitionate  stanga sau dreapta in functie de cerintele melodiei. Vocile au fost detaliate, bogate timbral, alternand momentele luminoase cu cele grave. Nu am simtit nicio clipa artefacte digitale sau distorsiuni care sa afecteze perceptia muzicala. Cel mai usor acestea se simt in zona frecventelor medii, zona unde se afla vocea umana, pentru ca urechea este mai sensibila in aceasta zona din motive evidente. Chiar daca aceasta inregistrare este conceputa sa ofere senzatia unui sunet ce depaseste cu mult granitele camerei de auditie, instrumentele si vocile se simt aproape tactil. Ascultatorul este invitat sa fie martorul unui concert privat, sa participe cu intreg bagajul emotional la eveniment. Sistemul reuseste sa ofere un mix coerent intre bogatia informationala si muzicalitate. 
      Basul a avut viteza, explozie, dinamica si energie, fara sa piarda informatiile ascunse in sub-bas. Au fost momente cand greutatea basului s-a simtit foarte jos, aproape de zona basului generat de un subwoofer. Toba a fost o corect prezentata, plina de energie, tonica si cu mult kick si punch. 
      Miles Davis
      De data aceasta scena sonora a fost discreta, specifica unei inregistrari de jaz din anii ’50. Trompeta lui Miles a sunat placut si cald, cu momente in care a capatat usoare urme metalice, sunetul devenind mai incisiv, asa cum cere partitura. Intre instrumente se simte ca exista o armonie desavarsita, un balans perfect intre pian, cele doua saxofoane, contrabas si trompeta. Contrabasul completeaza aceasta armonie cu o oarecare tendinta melancolica, oferind ritm si control intregului ansamblu. Asculti muzica, inchizi ochii si te lasi purtat intr-unul din cluburile New York-ului anilor de dupa razboi.
      W.A. Mozart                                                                                                                                                                                                                                                        Marturisesc ca am o slabiciune pentru aceasta opera. Din acest motiv am ascultat aceasta creatie pe o multime de sisteme si in tot acest timp am invatat cum ar trebui sa sune. Inregistrarea aceasta este conceputa cu gandul la ascultator. Acesta este proiectat intr-o sala de opera, in apropierea scenei, pe unul din cele mai bune locuri, in asa fel incat sa devina o parte integranta a spectacolului. Senzatia de implicare este gandita pana in cele mai mici amanunte. Auzi respiratia cantaretilor, oftaturile, miscarile pe scena, rochiile atingand podeaua, etc. Un sistem audio bun transforma toate aceste informatii intr-un miracol muzical. Pe durata celor doua ore de muzica mozartiana ramai fermecat pe locul tau si te lasi cuprins de frumusetea care te inconjoara. . Sistemul format din Yamaha CDS300, Pass Labs Int 30 si Focal Electra 1038 BE reuseste sa ofere mare parte din imaginea descrisa anterior. Sunetul este vioi, scena se prezinta larg si detaliat, orchestra isi pastreaza locul discret fara sa acopere vocile cantaretilor. Pasajele dinamice sunt redate cu suficienta energie, vocile sunt atent texturate, pe alocuri pastelate si uneori chiar sprintare. Intre actori si orchestra exista un spatiu larg, bine delimitata, acest fapt sporeste si mai mult senzatia de autentic. 
       
      Encore 225, momentul asteptat de toata lumea. De fapt am lasat partea aceasta la final, pentru ca am dorit sa va tin cat mai mult in tensiune. Imi imaginez cum parcurgeti cu rabdare textul, sperand ca la finalul fiecarui paragraf terminat sa gasiti informatiile dorite. Gata cu tensiunea, urmeaza sa aflati opinia mea despre acest aparat.
      Roger Waters
      Scena sonora a pastrat dimensiunile generoase si a ramas la fel de consistenta. Spatiul parca a pierdut o parte din imaginea holografica comparativ cu primul sistem. Pozitia instrumentele nu a suferit modificari.  Senzatia unui spatiu real in care instrumentele existenta si produc muzica a ramas la fel de autentica. Vocea lui Roger Waters a continuat sa ramana impresionanta si sa fie bine sustinuta de vocile din spate. Vocile au pastrat un nivel de detalii bun, dar parca au devenit inconjurate de un usor halou sticlos. Greu de spus de unde provine acesta diferenta. Va reamintesc ca Encore 225 nu este rodat. Pentru ca nu am simtit artefacte digitale sau distorsiuni evidente care sa afecteze perceptia muzicala, imi este aproape imposibil sa trag o concluzie. Instrumentele si vocile au pastrat nota usor tactila, conturand un spatiu de auditie bine reprezentat. 
      Basul, aici Encore 225 depaseste performanta integratului Pass. Viteza este mai buna si exista mai multa dinamica si energie. Toba se simte atat de realist incat te sperii. Kick-ul si punch-ul sunt fantastice. 
      Miles Davis
      Scena sonora pare usor mai in spate, de parca m-am mutat de pe scaunul din primul rand.  Sunetul a pastrat timbrul specific inregistrarilor de jaz din anii ’50. Trompeta lui Miles este acolo in fata mea, suna in continuare placut si cald, cu o usoara pierdere in zona de informatii. Timbral par sa fi aparut niste diferente.  Greu de definit in cuvinte aceasta schimbare, insa va pot spune sigur ca exista. Echilibrul dintre instrumente nu pare afectat, iar muzica continua sa curga relaxat catre ureche. Atmosfera de club New York-ez este inca prezenta in camera. Muzica continua sa ofere emotie si cred ca asta este important. 
      W.A. Mozart                                                                                                                                                                                                                                                    Aud totul, respiratia cantaretilor, oftaturile, miscarile pe scena, rochiile atingand podeaua, insa parca am pierdut o parte din atmosfera. Este unul din momentele acelea in care asculti muzica, totul este in fata ta asa cum ar trebui, te pregatesti sa aplauzi, te ridici in picioare si incepi sa lovesti palmele una de alta fara chef. Cunosc sentimentul acesta foarte bine. L-am intalnit de fiecare data cand am comparat un amplificator in clasa AB cu amplificatorul meu in clasa A. In realitate Encore 225 si Focal Electra 1038 BE se descurca destul de bine cu muzica lui Mozart. Sunetul are o vioiciune incredibila, scena este spatioasa, plina de culoare, cu pasaje dinamice redate magistral. Vocile sunt usor euforice si au tendinta sa fie  impinse in fata. In acest caz este o chestiune de gusturi, sunt convis ca multi dintre voi preferati aceasta prezentare, cu vocile umane usor evindentiate. 
      Concluzie
      Sa fiu sincer, lupta a fost stransa. Amandoua combinatiile au avut puncte tari si puncte slabe. Mi-as dori ca Pass-ul meu sa poata conduce boxele cu aceeasi usurinta cu care o face M6 Encore 225, dar in aceeasi masura as dori ca M6 Encore 225 sa ofere un sunet ceva mai detaliat si echilibrat. 
      PS:  M6 Encore 225 - 6000 euro; Yamaha CDS3000, Pass Labs Int 30 - 12 000 euro.
      Te-ar mai putea interesa si articolul urmator. Apasa pe imaginea de jos.
       


×
×
  • Creează nouă...