Sari la conținut
HiFi Tech

Cablurile in audio/adevar sau sci-fi


Mariutim

Postări Recomandate

Viorel, Claudiu, ce-aveti fratilor?

Io inteleg ca e cald rau in tara, dar s-au deschis terasele!

Si ca sa fiu ontopic: Luati cel mai bun cablu interconect din dotare, un multimetru, va plantati la o terasa in fata unor bericioaice si-mi dati si mie valorile R, L si C la cablul ales de voi. Ar fi buna si lungimea !

Cablului , evident! :D

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

N-am spus ca lamparele NU pot sub 25Hz' date=' ci ca acolo este greul, calul de bataie, camila de carat...[/quote']

Leco,afirmația "în special pt amplificatoarele cu tuburi" o consider TIMPITA,, dacă nu ar exista amplificatoare care amplifica și de la 5hz as spune ca ai dreptate,dar e aberant ce scrii în semnatura în condițiile în care ești profan în echipamentele cu tuburi..

Sincer, acum ii înțeleg și eu pe unii cind te ia peste picior,o meriți.

Dacă tu ești fun siliciu,nu considera un echipament cu tuburi prost,fiecare asculta pe ce ii place,pina acum 7 ani eu ascultam pe siliciu,cind am descoperit sunetul de tub am schimbat macazul,e preferință mea actuala,asta nu înseamnă că, consider prost sunetul de siliciu,am cam 700kg de scule pe siliciu, și în podul casei.

Încă ceva,am mai spus asta,un sunet bun se poate obține cu incinte bune,nu se asculta muzica cu sbw,în casa.Sbw are rostul lui în auditii pro,e și cam greu fără el,în sonorizări pro.

Ai reușit sa ma agaseazi și pe mine,din acest moment te trec în lista de ignor,la pachet cu duplicitarul Raimond,pentru ca nu sunteți onești.

 

Copilarii.... :)

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Asa cum se intampla intotdeauna lucrurile nu sunt simple , nu se poate generaliza si depind foarte mult de implementare. Ar trebui discutat pe un caz concret ca sa se inteleaga despre ce este vorba , iar dupa ce s-a inteles fenomenul acesta sa poata fi extrapolat si altor situatii.


Dupa bine stiu mai toti audiofilii, exista printre acestia un mit ca reactia negativa este un lucru rau si ar trebui eliminata. Adevarul este exact pe dos, reactia negativa este poate cea mai importanta scula in mana electronistilor care ii ajuta sa faca aparate din ce in ce mai performante. Ca orice scula, daca se afla in mana unui amator, nestiutor de carte, ea poate face ravagii, prapad. Da-i un ciocan unui copil in mana si vezi ce va face cu el...(nerecomandabil). Reactia negativa culege semnal de la iesirea aparatului si intoarce la intrarea acestuia o parte din acesta pentru a face aparatul mai bun, cu performante mai bune.


In cazul amplificatoarelor, sarcina legata la ele, adica boxa, nu reprezinta deloc o sarcina usoara, convenabila pentru amplificator. Aceasta din urma arata exact ca un cal naravas care da de cap vizitiului. Haturile reprezinta reactia negativa prin care reusesti sa stapanesti bestia. Daca vizitiul este neinspirat si pune prost haturile, calul va reusi sa smulga haturile din mana vizitiului pierzandu-se directia.


Cum deja s-a vorbit pana acum, boxele recreeaza o tensiune electromotoare inversa care dezvolta un curent ce se intoarce catre amplificator. In acest moment intervine damping factorul amplificatorului. Cu cat impedanta de iesire a amplificatorului va fi mai mica de tip rezistiv, cu atat influenta boxei asupra amplificatorului va fi mai mica. Practic curentul invers dinspre boxa va dezvolta in iesirea amplificatorului o tensiune parazita mai mica cu cat impedanta de iesire a amplificatorului va fi mai mica. Deci reactia negativa va vedea un semnal parazit din ce in ce mai mic, nefiind afectata.


Tensiunea electromotoare inversa dezvoltata de catre boxa , asa numita "back EMF" , in general este mare la frecventa joasa, unde este si energia directa cea mai puternica. Deci amplificatorul trebuie sa aiba un damping factor (DF) mare la frecvente joase.Damping factorul este alcatuit din valoarea fizica a rezistentelor din iesirea amplificatorului impartita la reactia negativa. Deci observam ca DF-ul va fi mai mare , mai bun , cu cat reactia negativa este mai puternica. Trebuie mentionat ca DF-ul se calculeaza impartind impedanta boxei la impedanta de iesire a amplificatorului.


Partea delicata de abia acum incepe.... La orice amplificator reactia negativa, cat si damping factorul, scad odata cu urcarea in frecventa. Reactia negativa nu poate sa-si pastreze valoarea cu cat urci in frecventa deoarece amplificatorul incepe sa oscileze si nu mai ai ce face cu el. Prin urmare este necesar sa scazi reactia negativa cu cat cresti in frecventa ca sa poti avea un amplificator stabil si deci functional. De aici si distorsiunile mai mari (observabile pe grafice) cu cat creste frecventa de lucru.


Revenind la oile noastre, la 20khz amplificatorul va avea un DF cu mult mai mica decat cel de la 100hz, deci, reactia negativa va fi mai vulnerabila in fata gunoaielor la frecvente inalte. Unele boxe mai sofisticate, mai complexe , mai..."hi-end" , au prostul obicei sa returneze gunoaie si la frecvente inalte. In acest punct, exista 2 abordari practice : ori faci un amplificator cu DF mare si la frecvente inalte, ceea ce este extrem de greu, complicat si scump (putini pot) , ori folosesti in cablu intre amplificator si boxa , care sa se opuna curentului de intoarcele. Elementul care poate face aceasta opozitie contra curentului, este inductanta. Deasemenea si rezistenta face cam acelasi lucru dar ea actioneaza la fel in toata banda de frecventa, pe cand inductanta creste opozitia fata de curent cu cat creste si frecventa. Asadar, inductanta se poate opune la frecvente inalte impotriva gunoaielor dar lasa aproape neatins curentul de frecventa joasa, cel util.


Cum nimic pe lumea asta nu este perfect si trebuie sa aibe si o parte negativa, inductanta de la iesirea amplificatorului deformeaza curba de raspuns al acestuia dupa cum s-a vazut si din graficul pus de mine mai inainte. Trebuie specificat ca de aceeasi inductanta se folosesc si electronistii, ea existand in cele mai multe cazuri la interiorul amplificatorului.


Continuand lucrurile si mai sus in frecventa, undeva spre zona sutelor de khz ba chiar a megahertzilor, cablurile actioneaza ca o antena culegand mizerii pe care le injecteaza in iesirea amplificatorului, iar apoi prin reactia negativa la intrare. lan aceasta frecventa DF-ul este extrem de mic, practic nu mai are niciun fel de rol. Singura bariera de aparare ramane bobina inseriata pe semnalul de iesire. La acest stadiu deja vorbim de riscul producerii de oscilatii serioase. Ampificatorul si reactia negativa nu mai pot gestiona aceste frecvente foarte inalte, existand riscul major de oscilatii, sau de a satura etajul de intrare cu rezultate nesanatoase asupra sunetului.


Revenind la inceputul postului, moda spune ca reactia negativa(mai ales cea globala) este nashpa :) . Asadar unii producatori produc aparate cu o reactie negativa slaba, mai ales la frecvente inalte. Unele boxe care sunt mai blande, daca sunt lasate mai libere si nu sunt controlate foarte strans de catre amplificator, distorsioneaza foarte placut, iti lasa senzatia de decay, de microdetalii, de bas plin ,caldura, etc... E foarte ok, n-am ce comenta, dar cand conectezi aceste amplificatoare pe boxe "grele" , poezia dispare. In acel moment se va simtii nevoia din ce in ce mai acuta de cabluri care sa tina la respect boxa si sa nu agreseze amplificatorul. Asa se ajunge la paranoia cu cabluri extrem de scumpe. Totusi, daca s-ar apela la un electronist versat, experimentat, acesta poate sa construiasca un cablu potrivit, la pret moderat , care sa faca aceasta treaba de "tampon" dintre amplificator si boxa. Dar cum orgoliile de ambele tabere sunt mari, economia merge in continuare si toate lumea (care vinde cabluri) este fericita. :) End of story. ;)

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Un comentariu propriu:

Acel dif de joase cu o inductanţă presupusă mare ce ar putea genera tensiune ''inversă'' spre amplif ar trebui să aibă cîteva condiţii ptr asta:

1. Să fie atacat doar cu o semialternanţă a unui impuls singular, cît să se deplaseze ansamblul mobil într-un sens sau altul şi apoi să revină singur la poziţia de echilibru, timp în care generează energie. Caz aproape imposibil în practică, nu şi în laborator.

2. Să răspundă diferit la semialternanţele semnalului, iniţial urmăreşte corect pe prima în deplasarea lui dar revine întîrziat la echilibru după a doua, caz în care nu mai poate fi numit difuzor.

3. Să fie pe post de microfon ptr alte surse de zgomot în timp ce ampliful e oprit sau pornit fără semnal, caz des în practică dar nepericulos, de regulă.

4. Un răuvoitor să-l deplaseze forţat pe o cursă extremă, caz în care poate defecta diful sigur mecanic, iar efectul asupra amplifului e variabil în funcţie de schemă.

...

Mai toate măsurătorile deplasării sistemului mobil se fac cu impuls unic sinus şi se trasează un grafic cu amortizarea oscilaţiei în timp.

Din fericire, alte elemente ale boxei şi amplifului acţionează ptr diminuarea, chiar anularea efectului şi doar dacă ampliful e ridicol de mic, are o schemă fără reacţie şi pulsul depăşeşte cu mult tensiunea lui de funcţionare e în pericol.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Da, cam asa Phaenius....


Corect Zal dar in cazul in care am vorbi despre un circuit rezistiv. In cazul concret fiind vorba despre un sistem reactiv U si I sunt defazate, asadar pot exista momente in care tensiunea generata de amplificator sa fie zero iar curentul debitat (acumulat) , de difuzor sa fie diferit de zero. Bineainteles ca acest fenomen poate varia de la sesizabil la insignifiant. Din punct de vedere energetic nu are o valoare importanta decat foarte rar, la amplificatoarele proaste, slabe, dar o oarecare problema rezida din influenta "informationala" (sa-i zicem fortat asa) asupra reactiei negative. Acum si aici sunt o gramada de tehnici de "izolare" a problemei, dar asta tine de cel care a imagiinat schema de functionare a aparatului, daca a tinut cont, sau a dorit sa tina cont de problema sau nu. Sunt o gramada de firme care se joaca cu treburi de genul asta pentru a ajunge la un sunet dorit, de casa cum i se mai spune. In general sunt putine firme comerciale care doresc sa scoata pe piata aparate liniare, transparente, fara distorsiuni.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Da, asta este un caz extrem care ar putea apare destul de rar ,dar foarte des se intampla fenomenul mult mai slab, dar mult mai insiduos, prin care este afectata reactia negativa rezultand in final un sunet prost care nu se observa la masuratorile cu sarcina rezistiva. Amplificatoarele cu lampi sunt nativ mai bine protejate , posibil si de aici sa fie sunetul mai "natural". Ar trebui ca masuratorile sa fie facute pe sarcini reactive care sa imite boxele sau chiar pe boxe reale.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Teoretic, reacţia negativă la un etaj de intrare diferenţial ar trebui să anuleze un impuls venit dinspre ieşire comandînd etajului final un impuls de sens invers. În realitate apar întîrzieri, doar amplifurile total simetrice răspund mai bine, avînd diferenţiale duble.

Uite cum ajungem la McIntosh, seriile cu silicoane şi trafo de ieşire.

................

Se poate face un test concludent pe un amplif simetric, mişcînd membrana difului de la ieşire, etajul final se poate ''bloca'' să conducă pe una din ramuri, aleatoriu. Dar nu dau alte amănunte, ca să nu dau idei de distrugere a amplifurilor. :mrgreen:

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Daca vrei iti fac eu o filmare pe o Yamaha de casa, imping si las membrana in pace.


Se va misca in libera voie, doar ca incintele sint in compresie, va fi mai lenta.


Nu are cum sa tina membrana "blocata"...

În cu totul alte condiţii decît funcţionarea normală, iar diful poate fi şi liber.

Practic trebuie stimulat ampliful cu ajutorul tensiunii debitate de dif şi se vizualizează polaritatea şi intensitatea cu ajutorul unor becuri. Apeşi membrana se aprinde un bec, tragi membrana şi se aprinde celălalt, revenind la normal se sting. Peste un prag, ampliful rămîne blocat pe o ramură de alimentare, ca şi diful. În afara cazului străpungerii trz finali, ăsta e singurul în care ampliful debitează o tensiune continuă la ieşire, fără a se strica. Atît... :mrgreen:

Asta findcă tot circulă pe net păreri că la volum exagerat un amplif scoate tensiune continuă. :lol:

...........

Şi ca legătură cu cablurile: cel dintre dif şi amplif poate fi unul de veioză în acest experiment.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In concluzie dupa ce helectronistii, in mod special prin vocea lui DJ, au spus in nenumarate randuri ca cablurile de boxe este o minciuna, iata ca avem si o explicatie stiintifica ce contrazice afirmatiile de mai inainte. Adevarat chestiunea a iesit la lumina in momentul in care eu si cmiu am insistat in zona aceasta. :angel:


Atasez un test de sarme ce dovedeste ca desi avem acelasi tip de cablu, in functie de calitatea acestuia rezultatele sunt diferite. Premiza testului este urmatoarea: un cablu poate interactiona cu impedanta joasa a difuzoarelor si poate cauza un raspuns in frecventa peste pragul audibil -0,5 dB iar aceasta schimbare este interpretata de creier ca o colorare a sunetului.

5acfb1cf260ba_mas1.png.efbeb694293527638d5999bf6e7e575a.png

mas.png.63f95dc9eeaeecf2ba5bf415d3db0c80.png

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

@dinica

Aiurea .

Daca nu poti face o afirmatie pe care sa o poti sustine cu argumente tehnice , te rog sa te abtii in viitor de la generalizari .

Nu toti electronistii considera ca nu exista diferente intre cablurile de boxe ... DjLeco nu este electronist , are alta meserie ! El este un hobby-st electronist , nu are studii de specialitate .

Da , partial ai dreptate : datorita unor parametri electrici ( rezistenta / metru ) scade damping factor total al ansamblului amplificator - incinta , iar de aici apare lipsa controlului ( mai mult sau mai putin ) la frecvente joase , aceste fiind redate " fluffy " adica apare acel bas considerat " manelistic " iar utilizatorii neavizati considera ca acel cablu are mai multe " joase " ,

O data cu degradarea damping factor-ului , apare si o " murdarie " pe medii inalte .

Cu un cablu bun ( cat mai scurt , avand sectiunea minim 2x4mm patrati ) basul va fi scurt si precis , exact ca la auditia in casti .

Dar mai sunt si alti factori care conteaza ( contacte , damping factor-ul nativ al amplificatorului , filtrele din boxe , BL adica " motorul " care se masoara in Tesla metri al difuzorului de joase ) .... sunt multe variabile , iar analiza lor da cu virgula daca suntem subiectivi .

In viitor nu voi mai posta despre cabluri , daca nu aduci argumente tehnice serioase si continui sa umpli forumul cu acuze nefondate la adresa electronistilor .

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Si cat se poate deterioa DF datorita unui cablu cu 1%? sau nici atat?Chiar asa fluffy sa fie basul de la un cablu...

Daca e oprita muzica si vreau sa apas difuzorul de bas cu mana ,intampin o rezistenta foarte puternica in a o face :lol:

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Victor - ma gandeam ca masuratorile sunt argumente tehnice. :)

Imi cer scuze pentru textul acid. Imi doream sa fie usor amuzant, dar se pare ca nu prea a iesit. SCUZE!!! :angel:


Tudor

When 12 Gauge Wire is not 12 Gauge!

I know a lot of members here use premium speaker wires. But I thought I share this testing I did on common low cost 12 gauge wires. As always, comments and questions are welcome.

 

http://www.whatsbestforum.com/showthread.php?14134-When-12-Gauge-Wire-is-not-12-Gauge!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

@audio

Cam da .

Conteaza " niste " amanunte cum ar fi topologia schemei amplificatorului , cum ar fi damping factor-ul , comportarea dinamica avand sarcini reactive , produsul banda x putere la nivel mic si la nivel mare , tipul si nivelul de reactie negativa ( aici e mult de discutat , dar papa Nelson Pass se face ca nu exista problemele astea ) in functie de sarcina ...

Sarcina ( incinta acustica ) influenteaza functia de transfer a amplificatorului .

Putem considera ca amplificatorul este un cuadripol , cu o intrare , o iesire si o ecuatie de transfer .

Ce mare smecherie ... totul se reduce doar la matematica .

Problema e cum sa interpreteze perceptia sunetelor cei care habar nu au de electronica , matematica sau electroacustica , ca sa poata cumpara un aparat de calitate , in deplina cunostiinta de cauza ?

Pai e simplu : organoleptic , adica prin educatie muzicala , varianta clasica .

E imbatabila !

De asta nu se ofera scheme , masuratori , standarde , ca sa poata sa-si faca treaba departamenul de marketing .

Fraierii ( adica spus in mod glumet , ma refer doar la cei fara educatie muzicala sau cei la inceput de drum ) pun botu' , restul fac probe audio comparative , uneori solicita consultanta celor neutri si cu suficienta experienta muzicala .

Exista un test pasiv , foarte simplu , care poate dovedi care cablu de boxe este mai bun , daca avem de unde selecta cabluri !

Daca e oprita muzica si vreau sa apas difuzorul de bas cu mana ,intampin o rezistenta foarte puternica in a o face :lol:

In mare , in asta consta acel test . Pe un canal se monteaza un cablu , iar pe celalat canal cablul referinta .


@dinica :

Nu sunt un sensibilos , nu pun la suflet orice rautacism ( gratuit ) la cafeaua de dimineata . mai ales daca ii este adresat lui DjLeco :) !

Sper ca stim amandoi de gluma !

  • Like 1
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

In hard clipping, apar virfuri de DC la iesire.


Practic acestea sint cele ce "omoara" difuzoarele, nu puterea prea mare.

Nu e vorba de tensiune continuă, bănuiesc că asta ai vrut să scrii, ci sinusoide ''retezate'' pe care le-am putea asimila semnalului în formă de trapez sau dreptunghi. Problema e că nu avem de a face cu un semnal singular, cu frecvenţă fixă ca din generator, ci cu o multitudine, cele ce formează semnalul muzical şi toate se suprapun.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Vizitator
Acest topic este acum închis pentru alte răspunsuri.
×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Acest site foloseste cookie-uri! Prin continuarea navigarii va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Citeste Politică Intimitate si Termeni de Utilizare.