Recomandare cd player.

[robespier]

A fost la vanzare unul luna ianuarie.

Probabil ca la asta faci si tu referire.

http://www.audioweb.ro/oferte/vizualizare/cd-yamaha-cdx-400/

[dinica]

E foarte frumos. Arata bine tare. Varful de gama Yamaha din 1988.

Ca un Cd 3000 din 2015. Pe atunci 18 biti erau ca 32 acum.

Mlp 7 este se pare Hitachi.

 

Fara sa fiu electronist, iti spun ca diferenta intre cele doua nu se reduce la 18 biti vs 24 biti. Chestiunea 32-iul are legatura cu algoritmul de functionare al dac-ului, nu cu bitii.

Iti sugerez sa mai arunci un ochi pe fotografiile celor doua cd playere.

Comentariul meu nu are legatura cu calitatea playerului din '88. Nu am ascultat aceasta masinarie. Incercam sa atrag atentia asupra unui entuziasm cam exagerat.

[dinica]

Scade 4 biti transformati in zgomot si ajungi la esenta aritmeticii digitale, 12 biti. Daca chip dac-ul este nos (non oversampling) mai adauga distorsiuni si ai o imagine corecta a modului in care poate fi ciuntita informatia. Dar dupa cum spuneai 'tehnologia din 1988 este perfect compatibil cu urechile noastre'.

Traiasca banda de magnetofon!

[oake]

Traiasca banda de magnetofon!

 

Aş mai adăuga...trăiască vinilul!!!, fără de care nu ar mai fi existat banda de magnetofon la vremea amândurora. Să nu ne facem că uităm dar magul e doar un recorder mai mult sau mai puţin ''acolo' ca sunet.

Am auzit că magul, unul performant, ''vinilizează cd-ul'' înregistrat pe el. Poate e posibil, deşi nu ştiu cum (nu am această experienţă). Mai simplu merg direct la sursă adică la vinil mai vechi şi ne captat, nemasterizat în digital.

Vorbim de anii '60 - '70. După anii '80 biţii au pătruns şi în vinil (era mai simplu şi mai ieftin).

Putem merge şi puţin mai jos ca vinil ''pur'' analogic adică începutul anilor '60 dar e mai complicat, Multe sunt mono deci necesită doză mono care doze nu sunt multe, nici ieftine.

Am ascultat aşa ceva la Iura...Maria Calas, mono, pe doză mono bună (evident veche) şi am fost ''acolo''. Merită trăită această experienţă.

[oake]

Cdx 2000 a castigat in fata multor cduri vechi si mai ales noi si urechea lui Andrei a decis fara rezerve.

 

Yamaha CDX 2000 o sculă remarcabilă: foarte grea 16 Kg cu o mecanică MLP7 (nu o ştiu), cu 2x BB PCM56-K (K adică alese), două trafuri, conzi buni etc...

Se pare că lampa e din sticlă Olympus sau cam aşa ceva.

Un prieten de-al meu a ascultat, în condiţii bune, Yamaha CDX 1100, părintele acestui CD player care e făcut cam lafel şi cu aceleaşi ''bunătăţi'', dar cu un an mai înainte.

Mi-a spus că suna bine spre excepţional. Acu depinde şi de potriveală.

Anyway scula e rară şi trebuie luată atâta doar că aş lua 1100-le că se găseşte pe ebay mai ieftin dar e cu 4x şi 2000-ul e x8. Mulţi purişti deafară preferă ca sunet x4 faţă de x8 sau mai mult de unde şi nonoversampling-ul.

 

Cdplaierul reda numai pana la 20000 si asta daca sunt in inregistrare. Unele tape recorders pot reda pana la 22-23000 dar numa asa ca sa moara capra firmei concurente.

Deci dupa 20khz raman tantarii care sa provoace audiofilia subtila.....

 

Treaba cu Hz-ii nu e neapărat concludentă...oricum la nivel de 20000 nu aude nimeni, poate la nivel de 18000 Hz şi asta numai pentru cei aleşi. Din păcate percepţia acutelor scade logaritmic cu vârsta.Nu aş lua această dimensiune ca şi concludentă în sunet...ca să nu mai spun că în muzica adevărată (simfonică) ne lovim extrem de rar cu aşa ceva.

Noi, ca oameni obişnuiţi, de vârste ''obişnuite'' ar trebuii să analizăm fenomenul sonor din cu totul alte perspective şi anume ce ne ''transmite'' sunetul respectiv.

Şi anume dacă ne transmite ''emoţie'' cu Hz sau fără enorm de mulţi Hz.

 

Eu cred cu tarie ca in zilele noastre firmele cu nume incearca efectiv software sa ,,pacaleasca,, urechea audiofilului avid de microdetalii. Procesoare peste procesoare si asta se cheama hi end sau mai precis music end of road. Prefer muzica batuta la toba celei batuta la biti...

 

Total de acord!

 

As mai pune si pariu ca pe cei care canta ii cam doare in cot de modul de inregistrare a muzicii lor adica ies bitii si asta e muzica. Imi e dor de o banda buna. Pacat ca cele bune se invechesc si cele noi sunt ....digitale.

 

Nu prea sunt de acord cu această afirmaţie...cei care căntă ştiu, simt tot lanţul auditiv (ex Pink Floyd care îmi vine acu în minte). Pe de altă parte e şi mult adevăr în această afirmaţie şi asta pentru că trupele mai recente (vorbesc după anii '70) s-au lăsat pradă fenomenului economic.

[andreic]

Am doua intrebari pt Oake: ati spus ca dac-urile au K in coada si deci sunt alese....la ce va referiti, sau in ce mod sunt alese? Si doi, ce anume este confectionat din sticla Olympus, lentila de la laser?

In rest ce sa zic, suna excelent, m-am obisnuit usor cu sunetul si pot sa zic ca am facut o alegere buna. Este extrem de muzical si nu ma oboseste deloc. Partea interesanta este ca are doua iesiri analogice, una filtrata si una ce bypass-eaza filtrul (digital presupun). Inca nu m-am decis care imi place mai mult, pentru ca fiecare suna bine in felul ei. Cea nefiltrata reda un sunet putin mai viu si mai bright, iar prin cea filtrata sunetul este mai bine definit dar nu asa viu. Momentan ascult mai mult pe iesirea filtrata, dar le mai schimb ocazional. Ambele sunt variabile ca si nivel de iesire.

Ce m-a surprins pe mine a fost cat de bine se potriveste cu amplificatorul folosind cablu argintat. Datorita timbrului carnos si deloc tipator cablul reuseste sa puna in valoare detaliile fara sa fie prea bright si subtire sunetul.

[oake]

Am doua intrebari pt Oake: ati spus ca dac-urile au K in coada si deci sunt alese....la ce va referiti, sau in ce mod sunt alese? Si doi, ce anume este confectionat din sticla Olympus, lentila de la laser?

 

Treaba cu DAC-urile de la BB cu K în coadă (nu P) e ca şi cu cea de la Philips TDA1541 cu una sau două coroane faţă de cele TDA1541 simplu, A sau R. Adică sunt DAC-uri selecţionate cu parametri superiori şi care se folosesc la sculele mai scumpe (cel puţin ăstea sunt informaţiile mele). BB-urile cu K apar tot la sculele mai cumpe de la vremea respectivă, chiar dacă la începuturile anilor '80 (84-85) mai apăreau uneori şi la scule medii dar foarte rar.

Din ce am citit lentila laser cu care e echipat MLP7 e din sticlă lafel ca şi lentilele de la Philips CDM0 sau 1. faţă de cele de la CDM2 sau 4. M-am uitat la un CDM1 în comparaţie cu un CDM2 sau 4 cu o lupă (X30- X60). Lentila este mai transparentă şi are o uşoară tentă albăstrie...vorbind de CDM1...la 2 sau 4 e ceva mai spălăcită şi fără acea tentă fromoasă.

andreic te felicit pentru această alegere..ca să fiu sincer şi eu ''vînez'' de ceva timp un 1100...asta când mi-oi permite.

 

Ce m-a surprins pe mine a fost cat de bine se potriveste cu amplificatorul folosind cablu argintat. Datorita timbrului carnos si deloc tipator cablul reuseste sa puna in valoare detaliile fara sa fie prea bright si subtire sunetul.

 

Am şi eu o întrebsare: interconectul este argintat sau din argint?

Dacă este Cupru argintat are toate motivele să sune bine: bass profund şi medii cărnoase iar inalte transparente, exacte ...etc.

Dacă este din argint, cel puţin din experimantările mele nu sună pe urechea mea.

[Jack]

Traiasca banda de magnetofon!

 

Aş mai adăuga...trăiască vinilul!!!' date='[b'] fără de care nu ar mai fi existat banda de magnetofon[/b] la vremea amândurora. Să nu ne facem că uităm dar magul e doar un recorder mai mult sau mai puţin ''acolo' ca sunet.

Am auzit că magul, unul performant, ''vinilizează cd-ul'' înregistrat pe el. Poate e posibil, deşi nu ştiu cum (nu am această experienţă). Mai simplu merg direct la sursă adică la vinil mai vechi şi ne captat, nemasterizat în digital.

Vorbim de anii '60 - '70. După anii '80 biţii au pătruns şi în vinil (era mai simplu şi mai ieftin).

Putem merge şi puţin mai jos ca vinil ''pur'' analogic adică începutul anilor '60 dar e mai complicat, Multe sunt mono deci necesită doză mono care doze nu sunt multe, nici ieftine.

Am ascultat aşa ceva la Iura...Maria Calas, mono, pe doză mono bună (evident veche) şi am fost ''acolo''. Merită trăită această experienţă.

 

Oake, detaliezi putin cele bolduite de mine din spusele tale? Ma simt depasit, coplesit de evenimente......

[Jack]

Acum e totul probabil sigur aproximativ foarte clar !

Totusi, din cite deduc, inregistrarile ( pe vinil ) mono pot fi ascultate doar cu doze mono, probabil ca daca pui o doza normala stereo pe un disc inregistrat mono, una din ele ( sau amindoua ) se vor stric.....Asa e?! Hmmmm .....

Acum am aflat si eu ca exista doze mono si la ce se folosesc, chiar daca mi-a trecut prin mina DYNAVECTOR XV-1M.....

[oake]

Traiasca banda de magnetofon!

 

Aş mai adăuga...trăiască vinilul!!!' date='[b'] fără de care nu ar mai fi existat banda de magnetofon[/b] la vremea amândurora. Să nu ne facem că uităm dar magul e doar un recorder mai mult sau mai puţin ''acolo' ca sunet.

Am auzit că magul, unul performant, ''vinilizează cd-ul'' înregistrat pe el. Poate e posibil, deşi nu ştiu cum (nu am această experienţă). Mai simplu merg direct la sursă adică la vinil mai vechi şi ne captat, nemasterizat în digital.

Vorbim de anii '60 - '70. După anii '80 biţii au pătruns şi în vinil (era mai simplu şi mai ieftin).

Putem merge şi puţin mai jos ca vinil ''pur'' analogic adică începutul anilor '60 dar e mai complicat, Multe sunt mono deci necesită doză mono care doze nu sunt multe, nici ieftine.

Am ascultat aşa ceva la Iura...Maria Calas, mono, pe doză mono bună (evident veche) şi am fost ''acolo''. Merită trăită această experienţă.

 

Oake, detaliezi putin cele bolduite de mine din spusele tale? Ma simt depasit, coplesit de evenimente......

 

Cristi!... în primul rând îmi face mare plăcere să dialoghez cu tine. Dacă îmi aduc bine aminte şi în noua , dar şi în vechea locaţie a ta ne-am întâlnit de mai multe ori şi am avut mai multe dialoguri faţă în faţă extrem de imnteresante şi pot să afirm cu tărie că şi de la tine am ''furat'' ceva ''meserie'' în ale audiofiliei.

Deşi enunţurile mele pot părea ceva mai controversate, doresc să mă fac înţeles mai ales în zonele ''bolduite'' de tine.

-1- Ai mare dreptate să fi circumspect faţă de afirmaţia mea: Aş mai adăuga...trăiască vinilul!!!, fără de care nu ar mai fi existat banda de magnetofon.

Aici e ca şi treaba cu oul şi găina, dar eu am privit din punctul de vedere al consumatorului de sunet dar mai ales de muzică ce mă ştiu de ceva zeci de ani. Dacă ne uităm puţin în urmă...anii '80, îţi luai un mag ca să salvezi viniluri împrumutate de la prieteni (cele adevărate, din ''VEST'' erau foarte scumpe: 300 lei bani vechi) şi să retrăieşti emoţia audiofilă şi nu numai, lucru care se putea întâmpla cu un mag dar şi cu o bandă bune. Mai puteai cumpăra bezi trase de şmecherii perioadei respective, benzi trase nu la prima mână dar la a doua...după matriţă şi nu pe benzi neapărat bune, în general ORWO. Ce-i drept puteai cumpăra nu numai discotecă (care era la modă) dar şi rock, progres, etc. Mai era şi potrivirea de azimut, asta ca să se audă cât de cât decent.

Deci, eu unul nu mi-aş fi luat mag/maguri decât pentru a salva sursa de la acea vreme, adică vinilul. Vreau să-ţi spun că încă din juniorat eram sensibil la sunet deci nu prea aveam pocnitori în casă.

-2- Am auzit că magul, unul performant, ''vinilizează cd-ul'' înregistrat pe el.

Ce pot să spun aici?....vorbesc din auzite... m-am lăsat de ceva ani de mag şi nu pot face o comparaţie decentă.

-3- Putem merge şi puţin mai jos ca vinil ''pur'' analogic adică începutul anilor '60 dar e mai complicat, Multe sunt mono deci necesită doză mono care doze nu sunt multe, nici ieftine.

Din ce ştiu,la începutul anilor '60 au început să apară viniluri stereo, restul erau mono, dublu mono...etc (poate greşesc). Adevărul este că se pate asculta un vinil mono având doză stereo. Nu am doză mono ca să le compar. Vorbesc doar din ce am auzit (fizic) şi citit. La momentul respectiv, Iura chiar se lăuda că a pus o doză mono pe acel pick-up Pioneer 1000 sau cam aşa ceva, tangenţialul tare al lor. Iura chiar a insistat asupra sunetului şi a modului cum şi pe ce e redat şi a fost o experienţă deosebită. Mă rog şi lanţul auditiv era impecabil. Această audiţie a fost un intermezzo dintre CD-urile puse de el şi chiar mi-a rămas în cap. Doza era vintage, chiar a specificat lucrul ăsta.

Acuma, că există doze mono recente, lucru aflat prin bunăvoinţa userului Gabywo chiar nu îl cunoşteam...mulţam pentru info. Asta înseamnă că există cerere în spaţiul vinilului pentru aşa ceva şi asta spune ceva.

Nu aş fi surprins ca, cât de curând să înceapă să apară şi viniluri mono, asta dacă nu sunt deja comercializate dar făcute pe vechile matriţe de magnetofon (câte or mai fi în funcţiune), dar dacă ar fi făcute tot pe biţi nu am ajunge nicăieri.

[oake]

Am auzit că magul' date=' unul performant,[b'] ''vinilizează cd-ul'' înregistrat pe el.......Multe sunt mono deci necesită doză mono [/b]care doze nu sunt multe, nici ieftine.

Oake, detaliezi putin cele bolduite de mine din spusele tale? Ma simt depasit, coplesit de evenimente......

Pe benzi de magnetofon semiprofesionale rostogolite pe viteza de 38 cm/s, da! (faimosul ReVox A 77 HS) E posibil ! Am ascultat inainte de '90 banda de videocasetofon VHS HiFi Stereo inregistrata cu muzica de pe formate audio analogice, dar reda un sunet dinamic, asemanator unui CD..

Doze mono la dl. Robert Nedelcu : http://www.stereoplanet.ro/componente_hi_fi/pick_up/doze_mono/my_sonic_lab_eminent_solo_

http://www.stereoplanet.ro/componente_hi_fi/pick_up/doze_mono/zyx_r_1000_airy3_mono__

 

Gabywo ce spui...Revox A77 era şi cu capuri pe 2 canale, inclusiv viteza 38...cum ar suna asta?

La sfârşitul anilor '80 aveam în casă 3-4 Videorecordere VHS stero HI-FI şi trăgeam Vinil ( Dual 701 cu doză Shure V15 Type III) nemodificat din păcate, şi le alimentam cu casete FUJI super HG HI-FI (mai bune decât ăstea erau cele PRO dar costau o căruţă de bani) vreo 30-40 buc pe care am stocat viniluri adevărate ( mai ales din spaţiul rock şi progres) sursa fiind un Dual 701 cu doză Shure V15III nefăcut la vremea respectivă.

Cum era şi normal,mi-am luat HI-FI-urile VHS la rând şi cel mai bun sunet l-am obţinut pe un Philips SVHS (care m-a costat cât un apartament de două camare în Drumul Taberei la vremea respectivă).

Ideea este că nu toate VHS-urile HI-FI sunau lafel. Philipsul suna deosebit de bine: analog de analog...nu puteam deosebi pick-up-ul de el. În prostia mea de atunci am tras totul pe LP...toată cantitatera de casete (numai una şi una). Atuncea nu puteam deosebi LP de Standard Play ca sunet. Suna fenomenal.

La sfârşitul anilor '80 aveam o înregistrare a vinilului 1 la 1. Prietenii mei chiar s-au mirat cum poate să sune.

La vremea respectivă aveam cel mai bun sunet ''la conservă'' posibil...bătea toate magurile mari de departe. Redarea era analogă, toată scula era analogă, diferenţa, cred, s-a făcut din componente şi mai ales din ieşire (bănui că era discretă) lafel ca şi alimentarea cu un mare traf şi o mecanică de-ţi baţi copii. Oricum scula avea vreo 10 Kg.

Deci prietene Gabywo erau scule şi scule atunci.

[dinica]

Va rog sa imi descrieti ce intelegeti prin sunet analogic. De fiecare data cand citesc asemenea comentarii, incerc sa inteleg de ce sunetul de care pomeniti era mai analogic si ce lipseste sunetului contemporan pentru a deveni la fel de analogic. Daca se poate fara explicatii poetice.

Multam.

[igor1234]

dCS Vivaldi e mai sus ca preț, de parca ar mai conta...

[oake]

Va rog sa imi descrieti ce intelegeti prin sunet analogic. De fiecare data cand citesc asemenea comentarii, incerc sa inteleg de ce sunetul de care pomeniti era mai analogic si ce lipseste sunetului contemporan pentru a deveni la fel de analogic. Daca se poate fara explicatii poetice.

Multam.

 

dinica ai pus întrebarea care trebuia pusă demult. Evident că nu în clipa când pui un pick-up, oricare nu simţi deosebirea dintre digital bun şi analog bun. Treaba e şi de comparaţie dintre ele.

Dar când te ''porceşti'' şi pui un vinil vechi captat şi masterizat pe mag (deh... casă bună) pe un pick-up bun, reglat calumea şi cu doză potrivită, atuncia vezi deosebirea faţă de un digital de clasă apropiată şi cu CD-uri adevărate...de casă.

Nepriceput cum mă ştiu în ale audiofiliei, pot să-ţi spun, că pe simfonică,..de ex...ascult un sunet (de pick-up) nu numai natural şi încărcat de emoţie, dar un sunet care îmi ''vorbeşte''.

În antiteză, ascultat pe un CD-player, cu tot ce trebuie ( şi ca CD şi ca sculă...acelaşi set-up) un sunet mai ''uscat''...cu mai puţină ''grăsime'' mai puţină ''adâncime'', mai puţină ''căldură''...etc.

Sunt doar eu...nu trebuie neapărat să mă bagi în seamă.

Dar asta simt.!

Crede-mă...treaba cu vinilul nu e chiar o prostie mediatică...dacă e ce trebuie şi e făcut bine te scoate din ''pantofi'' fie şi cei audiofili.

Mai e şi o ''carnaţie'' deosebită.

Trebuie doar să experimentezi aşa ceva şi după aia eşti ''prins'' acolo.

[oake]

Primul meu videocasetofon a fost un Philips VHS mono Made in Japan , cumparat in '86 cu fabuloasa suma de 70.000 lei de la o ruda din Bucuresti, care lucrase in tarile pline de petrol si gaze. In '88 l-am vandut si din economii, CAR-ri si salarii am alergat dupa un VCR Hitachi VHS Stereo HIFI pe care l-am agatat cu 90.000 lei. Atunci daca in casa nu aveai o videoteca, "nu existai"..

Atunci pe partea audio, umblam exclusiv numai dupa LP-uri originale si pickup-uri, din pacate (sau din fericire) nu eram interesat de inregistrari, cu toate ca un AKAI GX 747 pe VUmetre, imi agatau intotdeauna ochii - asa ceva prin shop costa numai ..1.100 $. Preturile erau puse cam aiurea, de ex. un radiocasetofon mono Sanyo era 415 $

Cate cdplayere vintage am avut sau ascultat pe la altii, cele mai tari modele de atunci nu pot depasi playerele noi din liga 2000 euro. Trebuie sa recunoastem - contrar unor viziuni popular-trancotare - ca lumea digitala a progresat enorm, daca ne gandim ce modele consumer se gasesc la 10.000 - 30.000 euro. Cel mai scumpa sursa digitala, e una produsa in Elvetia si are un pret demiurgic : 75.000 euro !

 

De unde am plecat şi unde am ajuns...?

Eu m-am referit doar la a capta sunet analog pe VHS Stero HI-FI şi diferenţa dintre ele, căci era mare.

Treaba cu CD-playerele trebuie discutată...poate alt topic.

[dinica]

@Oake - distorsiuni armonice zici

Tot nu am inteles care-i treaba cu sunetul analogic analogic si cu sunetul analogic digital, dar sunt plin de speranta ca cineva imi va explica.

Astea sunt discutii de intalniri audioweb la un pahar de vorba, din pacate, de fiecare data cand ne-am intalnit am vorbit despre altceva.

[bogdanozaurus]

Asa si ce-i cu asta ? Aveam acasa citeva CD-uri cu muzica foarte buna dar care se auzeau atit de prost incit l-eam dat la prieteni sa faca antiradar din ele. Asta nu inseamna ca am vrut sa dau cu dragul meu CD player de pamint.

Sint discuri bune si discuri proaste indiferent de diametrul sau culoarea lor. Stiu ca nici tu nu esti tocmai tinar asa ca nu cred ca n-ai vazut discuri argintii sa sune de porc.

[dinica]

Treaba asta cu vinylul ca ar fi cea mai emotiva fiinta si ca un cd ar fi dracul pe pamant, sunt doar iluzii sau fac parte din intinsele dezbateri si povesti audiofile ! Am ascultat Pergolesi "Stabat Mater" cu Gerard Lesne, Veronique Gens si Il Seminario musicale de pe CD, un lector Marantz CD 45 (2 x TDA 1540 si CDM 2), casti Sennheiser HD 800 si apreciatul headamplif cu lampi a maestrului Panda, timp in care am ramas fara grai. Toate imi aruncau atata emotie (si mici distorsiuni inerente lampilor), incat imi cautam batista (care nu o aveam). Si acum ma apuca tremuriciul cand ma gandesc.. De cealalta parte am avut parte de LP uri gravate atat de prost, incat imi venea sa arunc invartelnita analoaga pe geam..

 

Atata timp cat este o iluzie personala nu vad motivul unei dezbateri.

Cand te apuci sa generalizezi experienta personala si sa o transformi intr-o axioma, atunci poate ca avem un motiv pentru o discutie.

Vinilul are farmecul lui, este asemeni unui film vechi, reuseste sa te acapareze cu totul, chiar daca imaginea este tradata de timpul scurs.

Personal cred ca o inregistrare trebuie sa fie pusa in valoare de sistemul audio. Altfel ce facem? Ne cumparam sisteme Samsung.

[oake]

@Oake - distorsiuni armonice zici

Tot nu am inteles care-i treaba cu sunetul analogic analogic si cu sunetul analogic digital, dar sunt plin de speranta ca cineva imi va explica.

Astea sunt discutii de intalniri audioweb la un pahar de vorba, din pacate, de fiecare data cand ne-am intalnit am vorbit despre altceva.

 

Robert, dacă înrebarea ta nu are o conotaţie retorică sau dacă nu e pusă sub o cheie umoristică am să încerc, d.p.d.v să îmi afirm observaţiile mele vinilistice.

Pe un sistem bun de la cap la coadă ascultă simfonică pe vinil din anii '70 şi mai apoi din anii '80, '90. etc...asta funcţie de cum a fost făcut vinilul (după anii '80) şi o să observi o diferenţă de mesaj sonor, toate fiind viniluri de ''case'' bune.

Mi-am făcut un obicei să achiziţionez viniluri simfonice numai dinaintea anilor '80, că după au mai fost compromisuri de genu: captat analog dar masterizat digital sau mai rău.

Că a apărut digilalul în anii '83, '84 pentru profani în zona ''pro'' a apărut cu ceva ani mai devreme.

[Mlaurentiu]

Nu este adevarat, dupa mai multe povestiri despre moartea cd-ului si calitatea acestuia vs hires sau vinil vs cd, chiar ieri am cumparat un cd de la gramofonul de, inregistrari de prin 1956 daca nu ma insel, mono, arii cunoscute de violoncel. Transformarea era ADD desigur, insa pot spune ca se auzea fff bine, aplicand filtrul purist al vinilistilor, ma intreb cat de bine ar fi sunat pe vinil. Sunt convins ca mai bine! Nu mai zic cum erau inregistrarile bune din anii 50', acele microfoane care acum nu se mai fac si sunetul trecut prin careva fire, rezistente si lampi. Cand ajung acasa va trimit detalii despre cd.

[dinica]

Robert, dacă înrebarea ta nu are o conotaţie retorică sau dacă nu e pusă sub o cheie umoristică am să încerc, d.p.d.v să îmi afirm observaţiile mele vinilistice.

Pe un sistem bun de la cap la coadă ascultă simfonică pe vinil din anii '70 şi mai apoi din anii '80, '90. etc...asta funcţie de cum a fost făcut vinilul (după anii '80) şi o să observi o diferenţă de mesaj sonor, toate fiind viniluri de ''case'' bune.

Mi-am făcut un obicei să achiziţionez viniluri simfonice numai dinaintea anilor '80, că după au mai fost compromisuri de genu: captat analog dar masterizat digital sau mai rău.

Că a apărut digilalul în anii '83, '84 pentru profani în zona ''pro'' a apărut cu ceva ani mai devreme.

 

Oake, eu doar amintesc motivul psihoacustic pentru care fanii vinilului sustin ca acesta are un sunet analogic comparativ cu cel digital. Sa fiu bine inteles, si mie imi place sunetul vinilului, chiar ma gandesc serios sa imi cumpar un pickup, dar asta nu ma face sa imi pierd obiectivitatea. Ghiveciul acesta de opinii melofile-tehnice-audiofile poate crea confuzie pentru un pasionat aflat la inceput de drum. Discursul nostru ar trebui sa fie usor nuantat, sa ofere detalii despre granitele personale.

Ascult destul de multa muzica clasica in format digital si am comparat inregistrarile vechi cu cele noi. Subiectiv vorbind, de cele mai multe ori am preferat variantele moderne. Tehnologia isi arata superioritatea din toate punctele de vedere. De ex: noise floor-ul scazut aduce o mai mare claritate a instrumentelor si asta face ca spatiul 3D sa fie mai bine definit.

Exemplul meu se refera strict la partea tehnica a inregistrarii si nu aduce in discutie calitatea interpretarii. Ma feresc sa discut despre interpretari pentru ca nu sunt foarte priceput, asta apropo de stabilirea unor granite personale.

[oake]

Mi-am făcut un obicei să achiziţionez viniluri simfonice numai dinaintea anilor '80' date=' că după au mai fost compromisuri de genu: captat analog dar masterizat digital sau mai rău. [/quote']

Ce sa faci cu placile de muzica clasica pana in anii '80 ? Ma gandesc la celea cu muzica medievala, renascentista, corala si in mare parte si cea baroca .. O buna parte din ele sunt inascultabile, atat sunt de slab interpretate. Dati slava CD-lui si noilor generatii de muzicieni din epoca glorioasa a digitalului ! Fara ironie aici.

 

Gaby!...îţi este chiar atât de greu să te exprimi/ postezi creva mai firesc? Toţi colegii de forum şi-au dat deja seama că nu eşti un tâmpit. Ai multe de spus dar fă-o mai inteligibil şi asta pentru faptul că nici eu, care te citesc acu nu sunt chiar tâmpit.

Ca o idee generală.

Acuma să trecem la ''nos moutons''

A trebuit să bag textul tău într-o maşină de decriptat ''enigma'' d-aia germană de o foloseau naziştii pe U-boat-urile lor celebre în WW II şi a reieşit ceva de genul cum că, de ex. Pablo Casals interpretănd suitele de violoncel de Bach undeva pe la mijlocul anilor '50 suna rău ca şi interpretare.

Cred cu fermitate că nu ai vrut să se înţeleagă aşa ceva.

Exemplele pot continua.

[oake]

Oake, eu doar amintesc motivul psihoacustic pentru care fanii vinilului sustin ca acesta are un sunet analogic comparativ cu cel digital. Sa fiu bine inteles, si mie imi place sunetul vinilului, chiar ma gandesc serios sa imi cumpar un pickup, dar asta nu ma face sa imi pierd obiectivitatea. Ghiveciul acesta de opinii melofile-tehnice-audiofile poate crea confuzie pentru un pasionat aflat la inceput de drum. Discursul nostru ar trebui sa fie usor nuantat, sa ofere detalii despre granitele personale.

Ascult destul de multa muzica clasica in format digital si am comparat inregistrarile vechi cu cele noi. Subiectiv vorbind, de cele mai multe ori am preferat variantele moderne. Tehnologia isi arata superioritatea din toate punctele de vedere. De ex: noise floor-ul scazut aduce o mai mare claritate a instrumentelor si asta face ca spatiul 3D sa fie mai bine definit.

Exemplul meu se refera strict la partea tehnica a inregistrarii si nu aduce in discutie calitatea interpretarii. Ma feresc sa discut despre interpretari pentru ca nu sunt foarte priceput, asta apropo de stabilirea unor granite personale.

 

dinica în primul rând noi nu suntem formatori de opinie pentru noua gfeneraţie, doar suntem nişte omoleţi adunaţi pe un forum sau altul de pasiuni comune.

Noua generaţie trebuie să-şi facă în primul rând ucenicia (cum dealtfel ne-am făcut-o şi noi) şi mai apoi să se ''matureze'' acustic şi, de ce nu muzical, asta dacă nu au timpanele deja arse de sârmele pe care şi le bagă în urechi cu obstinaţie încă din fragedă pruncie.

Vezi că şi la CD-uri analogul îşi bagă insinuos codiţa. Repet, pe un sistem bun d.p.m.d.v sunt CD-uri DDD, ADD şi AAD care se aud diferit mai ales dacă compari extremităţile ambele fiind adevărate ( de casă bună)

Nu mai bine îţi iei un pick-up bun cu o doză adevărată şi ceva viniluri...ia stai puţin, la ultima întâlnire de la tine, unde ai avut şi o expoziţie de viniluri cu vânzare şi la care prieteni de-ai mei şi-au luat simfonică adevărată la preţuri modice tu ai fost doar organizator.

Vezti cum se leagă treaba?

[oake]

Nu este adevarat, dupa mai multe povestiri despre moartea cd-ului si calitatea acestuia vs hires sau vinil vs cd, chiar ieri am cumparat un cd de la gramofonul de, inregistrari de prin 1956 daca nu ma insel, mono, arii cunoscute de violoncel. Transformarea era ADD desigur, insa pot spune ca se auzea fff bine, aplicand filtrul purist al vinilistilor, ma intreb cat de bine ar fi sunat pe vinil. Sunt convins ca mai bine! Nu mai zic cum erau inregistrarile bune din anii 50', acele microfoane care acum nu se mai fac si sunetul trecut prin careva fire, rezistente si lampi. Cand ajung acasa va trimit detalii despre cd.

 

Mlaurentiu total de acord cu tine şi îmi pare bine că sesisezi calitatea interpretărilor vechi mai puţin o mică observaţie: nu există, ca să te citez ''arii cunoscute de violoncel'' pot cel mult fi concerte pentru violoncel şi orchestră sau suite/ opusuri pentru violoncel inclusiv muzică camerală unde violoncelul îşi face numărul...ariile ţin în general de operă.

[andreic]

Va salut din nou, stimati colegi. Am avut norocul sa gasesc relativ repede si ieftin un Yamaha CDX400, aparat ce foloseste acelasi laser si transport cu al meu cdx2000. M-am gandit sa fac aceasta achizitie in eventualitatea in care vreodata laserul meu va da semne de imbatranire, sa am cu ce sa il schimb fara sa platesc sute de euro samsarilor de pe ebay. Aparatul in cauza (400-le) arata ca nou, functioneaza foarte bine, si spre mare mea surprindere suna foarte bine. Din principiu ma feresc sa fac afirmatii de genul "suna mai bine decat X", dar pot spune doar ca e un sunet de luat in seama, destul de detaliat si muzical. De acum pot dormi linistit noaptea