zal Postat Mai 28, 2015 Share Postat Mai 28, 2015 ...Cond electrolitici cu lichid (numiţi convenţional uzi) nu se mai fabrică de vreo juma de secol după cîte ştiu... Nu mai pot edita mai sus, e vorba de 1940. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
brainsmartman Postat Mai 28, 2015 Share Postat Mai 28, 2015 Eu am vorbit serios, e vorba de construcţie, nu de cît poţi stoarce din ei. Cond electrolitici cu lichid (numiţi convenţional uzi) nu se mai fabrică de vreo juma de secol după cîte ştiu. Ăştia au supape obligatoriu. Am doi de 20uF/450V din 1935 la colecţie cu lichidul intact. A făcut şi IPRS-ul unii prin anii 60, se băşicau în cîţiva ani şi plezneau nefolosiţi. Cond actuali de pe piaţă sînt de tipul semiuzi, în orice proporţie aparentă, storsul cu mîna nu e un criteriu. Supape au doar cei mai mari. Cond uscaţi sînt ăia cu tantal, tantal-sticlă, cu aluminiu, etc. Similar se împart şi cond cu hîrtie, doar că lichidul unora e uleiul. Am crezut ca ai facut o gluma, dar tu nu, batman, batman... Mai nea Guru, "esplica-mi" si mie de cand capacitorii cu tantal sunt electrolitici??? Si de cand capacitorii cu aluminiu sunt numai uscati? Termenul de "aluminium-electrolitic capacitor" iti suna cumva cunoscut? Si daca nu mai vezi tu supapa, inseamna ca n-o mai are? Tehnologia actuala, (tocmai pentru ca s-au prins de anumite chestii, precum evaporarea) prevede supape inchise, adica se lasa o zona in materialul moale de sub capacitor foarte subtire, care "pocneste" numai in caz de depasire a unei anumite suprapresiuni. Sau este format acel capac moale astfel incat sa se despice la suprapresiune. Si inca ceva: ce rol crezi ca are "modelul" ala (propriu pentru fiecare marca) stantat in capacul metalic superior al capacitorului??? Cumva tot de supapa de suprapresiune? Si de cand capacitorii cu hartie/ulei sunt "electrolitici"??? Ai mai comis-o si cu reglajul de bias din "sarma" la Pioneer, si cu alte interventii, ca tensiunea de alimentare pentru afisoarele VFD de la Pioneer, dar banuiesc ca sunt urmare a absolvirii cursului de reparatii facute cu "un ciocan cat mai mare" (aka "scula universala sovietica"). Cu amplificatorul Hitachi facut bucati si returnat propietarului in cutie ca atare (adica bucati), cum e treaba? Tot dupa cursurile cu "scula sovietica"? Incep sa cred ca aveau dreptate unii cand bateau saua sa priceapa "calaretul". PS Problema la Pioneer-ul A-700 nu era in nici un caz "hibridele alea", iar 741 nu, nu se ocupa de deriva. Si nu, nu e atac la persoana, ci la ineptiile debitate. Numai de bine sa auzim...sper. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
zal Postat Mai 28, 2015 Share Postat Mai 28, 2015 Dacă era legat doar de subiectul în cauză, era mai bine, aşa cu toate astea adunate am impresia că avem ceva de împărţit, de care nu-mi dau seama. ................ Citatul de mai sus l-am rectificat de vreo două ori, iniţial era un text mai lung, nu mai are legătură cu versiunea finală. La sfîrşit era vorba de cond cu hîrtie uzi, semiuzi şi uscaţi, evident cu ulei, cum am precizat, nicidecum electrolitici, trebuie să scriu ca Sadoveanu romane? Nu cred că e cazul să amintesc de electroliticii Elna etanşaţi cu răşină la terminale, ăia portocalii din anii 70. Şi mai sînt exemple de cond electrolitici semiuzi fără supapă. Ca să fie şi mai clar, e vorba de supapă vizibilă, cu siguranţă sau dop, fie în cap fie la terminale, nu mascată de cauciuc, şi nu e vorba de crestături. E nevoie să pun poze? ................. Care e nenorocirea cu afişorul de la Pioneer? Am estimat cu 1 volt mai mult la filament neavînd schema? Se aprinde mai vioi. .................. În sfîrşit, deşi nu e treaba cuiva, acel Hitachi mi-a mîncat mulţi nervi, am avut toată bunăvoinţa să ajut, dar din rahat mărunţit de alţii nu poţi face bici. Bucăţi l-a vrut propretarul înapoi ca să-l vîndă ca atare, să-şi recupereze ţeapa luată la Brăila. O fi uitat să spună că a fost gratis. Am înţeles că acum a făcut pasiune ptr firma Pioneer. ................ Nici n-am zis că hibridele alea ar fi fost defecte în A700, e bun răspunsul şi aici, chiar dacă e alt subiect. Observ că am deranjat cu ceva pe acolo. În viitor nu se va mai întîmpla asta. ................ Chestia cu guru şi bătutul şeii iepii e obsesia unui nefericit pasionat de dispute, ce bîntuie pe mai multe forumuri şi care credea acum cîţiva ani că cond cu folie de la IPEE mai aveau în interior şi unul ceramic, de aia erau aşa de buni. Şi multe altele, alea inepţii adevărate. Lumea e mică, Bucureştiul e şi mai mic, iar ăsta nu e un atac la nici o persoană, orice asemănare e pur întîmplătoare. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
zal Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 Dorel, un lucru e simplu, electroliticii aşa cum sînt ei azi, sînt o etapă evolutivă a condensatoarelor aflată la sfîrşit. Vor mai rămîne doar în aplicaţii speciale cu capacităţi mari de ordinul farazilor, din cauza problemelor fizico-chimice. Ca orice tehnologie, dacă e defectuoasă din naştere va dispare, aşa cum azi nu mai folosim navigaţia cu vele sau motoare cu aburi. La fel hardul solid înlocuieşte hardul clasic. Se fabrică de ceva ani cond nepolarizaţi cu folie de dimensiuni egale cu ale electroliticilor de pînă la 10uF inclusiv. Că nu ştie destulă lume e o lipsă de informare. A mai folosi azi electrolitici, cel puţin în calea de semnal, filtre, adică acolo unde se gîtuie cel mai mult banda audio, e ceva ce nu mai comentez. Cu ocazia asta ţi-am răspuns şi unde merită schimbarea electroliticilor într-un lanţ audio. ............. ''se merită'' e o expresie nefericită, un efort în plus prin adăugarea particulei ''se''. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 http://en.wikipedia.org/wiki/Tantalum_capacitor Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
brainsmartman Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 In sfarsit, veniti pe normal... dar trebuie sa va agite omul intai. Nu e mai bine sa procedati asa de la inceput? Cu exemple clare si citete? Zal, eu ti-am servit mingea la fileu, dar ai preferat sa-l lasi pe Cludiu sa marcheze... Tu doar te-ai aprins repede, sa inteleg ca asta e stilul tau? Pe mine m-a amuzat ce-ai postat (dupa cum zici tu, si te cred, ai scris mult, ai taiat si n-ai mai verificat sa vezi ce-a ramas...). Asteptam de la tine efectiv sa vii cu enumerarea tipurilor de electrolitici, "uite nea, astia si astia, vezi ca am avut dreptate?"... Si eram sigur, sigur ca chestia cu Hitachi o sa te aprinda... (desi situatia o stiu ca afost cea descrisa de tine) Imi cer scuze pentru modul de abordare, dar prea le lasai in coada de peste , fara sa duci ideea pana la capat... Si recunosc, am vrut sa te "intarat" putin, sper sa ma ierti pentru asta. Bun, ca sa nu mai lasam lumea sa zica ca ne "fileaza o lampa", hai sa lamurim pentru toata lumea cum e de devine chestia cu electroliticii: electroliticii pot fi cu electrolit lichid sau uscat: - electrolitici cu aluminu - lichid - electrolitici cu aluminiu - solid - electrolitici cu tantal - solid, - electrolitici cu niobiu. Capacitorii de care vorbea nenea Zal ca-i are in colectie, daca nu ma insel au avut electrolitul pe baza de sodiu, solutie folosita la un moment dat si la acumulatorii militari. Acum il las pe Zal sa dezvolte ideea mai departe, sau DJ, daca doreste. Inca o data scuze pentru intaratare Zal, promit ca n-o sa mai fac. O sa-mi prezint scuzele si personal, la o bere, cand ne vom intalni. PS Vad ca intre timp discutia continua pe fagasul firesc. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Iomis Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 Salutari! D-le brainsmartman, am si io o intrebare legata de alt topic, dar eventualul raspuns poate-i on topic aici: de ce ati renuntat la condensatorii cu polistiren? Ce v-au facut? Nu v-a pasat de procesarea sonora manifestata prin strigatele lor? Nu-s frumusei, dar lacrimile si durerea... Puteti dezvalui ce-s aia bleu? Multumesc, toate bune, Cosmin Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
brainsmartman Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 Salut Cosmin, Am inceput sa renunt la polistirenii vechi dupa ce am descoperit in mai multe randuri multi dintre ei cu abateri mari. Ca sa nu mai zic de stiroflex. Cei bleu sunt tot polipropilena, dar produsi de Rifa, nu de Wima. Multumit? Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 29, 2015 Share Postat Mai 29, 2015 Nepolarizatii din pozele lui Zal sunt doar pana la 16v ceea ce nu convine in unele aplicatii. Sa fiti siguri ca nu se va renunta la polarizati cel putin 100 de ani de acum inainte. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Iomis Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Multumit? Integral! Spor in toate, stimate domn. Toate bune, Cosmin. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Victor Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Singura contributie a unor useri , este doar in corectarea greselilor gramaticale , sau / si transformarea acestui forum in rubrica permanenta de glume " vinovate " pe subiecte electronice . Pentru cei ce nu cunosc inca componentele electronice , exista GOOGLE SEARCH . Cu siguranta vor intelege ca dielectricul solid ( oxizi de aluminiu , tantal , niobiu ) este diferit de dielectricul vascos , care contine substante numite " electroliti " ... unii se afla in noaptea mintii , si de aia ei cred ca trebuie sa se afirme pe orice forum ca fiind unicii depozitari tuturor cunostiintelor specifice speciei umane . Ar trebui ca moderatorii sa inteleaga ca acei useri realizeaza perpetuu abuzul numit " flame " , si sunt obligati sa ia masurile prevazute de regulament si bunul simt . Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Da, observ si eu Victor ca o gramada de electronisti inca se incurca in solutiile constructive ale condensatoarelor. Este adevarat ca au evoluat si au aparut tot felul de materiale noi care creeaza confuzie, dar o clasificare cat de cat corecta nu strica. Termenul de condensator electrolitic este unul generic pentru ca lucrurile s-au complicat nitel. Chiar daca este intalnit si la dielectricul solid acest termen, nu neaparat in toate cazurile este si justificat. Acolo unde se folosesc saruri solide se poate spune ca avem de-a face cu "electrolitic" (vezi OS-CON de la Sanyo cu saruri organice) dar unde au aparut polimerii si "praful" sinterizat de la tantali nu mai e vorba de o sare electrolitica. La "aluminium capacitor" exista 2 mari derivatii: umezi si uscati. La cei umezi se folosesc saruri dizolvate in apa iar la cei uscati anumite geluri fara apa. Cei umezi au cam fost marginalizati in zilele noastre de cei uscati(geluri vascoase) , dar totusi recent, dupa anii '2000 au avut o revenire in forta prin Rubycon si Panasonic daca nu ma insel. Chiar a fost un scandal cu chinezii clonatori care n-au tinut cont ca apa la temperatura inalta creeaza bule de oxigen si a fost dezastru cand bubuiau incontinuu prin computrere Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
catalinc Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Intervin doar pentru corectitudinea informatiilor, chiar daca oarecum offtopic. Ce s-a intamplat in computere s-a numit Capacitor plague iar gazul produs este hidrogenul. Si nu din cauza apei ci din cauza unor reactii chimice datorate electrolitului facut dupa o formula gresita (incompleta). Una din firmele care a avut de suferit din aceasta cauza a fost Compaq. Dar ma indoiesc ca fenomenele ce apar intr-un pc (sursa in comutatie) se regasesc in audio. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
zal Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Doar poza respectivă am avut-o la dispoziţie, însă se găsesc şi la tensiuni mai mari (50 şi 63V), eventual cu capacităţi mai mici sau dimensiuni mai mari, cu distanţa de 7 sau 10mm între terminale, perfect adaptabili pe plăcile amplifurilor. http://www.aliexpress.com/store/product/5PCS-Germany-WIMA-MKS2-106-50V-10UF-P-5mm-metallized-polyester-film-HIFI-Capacitor-new-Germany/236422_32282389543.html Diversificarea respectivă, eu o văd ca fiind cîntecul de lebădă. Tehnologia a devenit accesibilă oricui (în China), producţie masivă, electroliticii sînt ieftini dar de slabă calitate. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
iosiP Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Mizerii curatate, MarianS primeste avertisment pentru OT! djleco, data viitoare cand citesti un post OT raporteaza-l folosind butonul corespunzator - daca raspunzi cu aceeasi moneda primesti si tu avertisment. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 30, 2015 Share Postat Mai 30, 2015 Este binevenita completarea ta Catalin, am auzit de acele probleme doar tangential din stiri tehnice de presa. Zal ar fi un mare pas inainte daca s-ar putea inlocui electroliticii cu plastic, dar banuiala mea este ca ceea ce vezi tu este doar faptul ca acum se gasesc clienti si pentru condensatoare de plastic la tensiuni mici care permit o densitate mai mare a capacitatii per unitatea de volum. Tot e bine si asa.... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Teoretic la un amplificator full simetric, la intrare avem citiva milivolti fata de masa, teoretic 0. Deci se pot folosi fara probleme la 16Vcc. Nu se pune problema de strapungerea unuia dintre trz din diferential, ca sa fie riscanta tensiunea de 16Vcc a capacitorului. In general am vazut tensiuni de lucru de 25 sau 40Vcc la capacitorul electrolitic de pe intrare, rareori la 63vcc. Personal folosesc nepolarizat la 63Vcc, este arhisuficient. Ba chiar am folosit si la 50Vcc, fara nicio problema. Pentru cine sufera de "absolut", poate pune sirma in locul lui si implementa un DC servo cu 0,5Hz taiere. Evident NUMAI la full simetric pe intrare. Nu este vorba despre condensatorul de pe intrare ci mai degraba despre condensatorii din decuplarile locale ale alimentarii in care daca ar exista plastice de 100uF sau mai mari, la tensiuni mari, se poate evita punerea mai multor tipuri de condensatori in paralel. Deasemenea este vorba despre condensatorul din reactia negativa. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Condensatorul de pe intrare nu produce distorsiuni masurabile chiar daca este un electrolitic obisnuit , polarizat. Asta este un mit bine speculat de cine trebuie. Diferentele sesizate in cazul lor provine cand condensatorul electrolitic este nou si inca nu este formatat sau daca a stat o perioada mai lunga de timp fara sa functioneze. Din cauza caderii de tensiune foarte mici si a curentilor foarte mici care circula prin acest condensator, formatarea lui este ceva mai indelungata. Deasemenea o alta posibila cauza de diferente sonore tine de impedanta acestuia si integrarea ei in linia de transmisie de la intrarea amplificatorului. In acest caz mai putin poate fi vorba despre distorsiuni ale condensatorului cat mai degraba o abatere de la liniaritate. Asadar condensatorul din calea de semnal care conteaza este cel din reactia negativa care dezvolta pe el tensiuni semnificative si curenti mai cinsistenti. Cum acestia au valori mai mari de 100uF nu vad cu ce te ajuta 10uF de plastic. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
catalinc Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Condensatorul de pe intrare nu produce distorsiuni masurabile chiar daca este un electrolitic obisnuit , polarizat. Asta este un mit bine speculat de cine trebuie. Diferentele sesizate in cazul lor provine cand condensatorul electrolitic este nou si inca nu este formatat sau daca a stat o perioada mai lunga de timp fara sa functioneze. Teoretic. Practic se observa diferente de nuanta intre diverse tipuri sau marci de condensatoare. Nefiind demonstrate sau demonstrabile teoretic apare vesnicul razboi intre audiofili si ceilalti. Oricat ar incerca cineva sa demonstreze contrariul cu teorii si grafice, diferentele sunt audibile. Am testat folosind ca subiecti oameni care nu au legatura cu niciuna dintre tabere, rezultatele fiind repetabile. Am folosit printre altele condensatori Panasonic din seria ECA si Vishay MKP1839, evident de aceeasi valoare. Deci componente de calitate. Asa am ajuns la concluzia ca fenomenele nu sunt in totalitate intelese si ca in cazul asta teoria este la nivelul la care era fizica in Evul Mediu. Noroc ca acum nu te arde nimeni pe rug. Pentru ca e ilegal, nu ca n-ar face-o. Tin sa mentionez ca ma consider facand parte din ambele tabere. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Greierasul Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 In niciun caz teoria nu a ramas la nivel de Ev Mediu. Ba din contra, este chiar foarte evoluata, problema mai degraba rezida din tendinta oamenilor catre misticism care aud lucruri acolo unde nu sunt. Am facut suficient de multe teste controlate care mi-au aratat ca acel condensator chiar nu este o problema cata vreme te incadrezi in limitele normalitatii cuplarii a doua aparate audio. Daca deviem in niste situatii particulare de genul impedanta de iesire a sursei exagerat de mare cuplata printr-un cablu exagerat de inductiv dupa care vine acest condensator care poate fi o varianta cu ESR foarte redus sau din contra, un altul cu ESR-ul mare, iar acest fapt poate conduce, sau nu, catre diverse oscilatii mai mult sau mai putin amortizate cu modificarea liniaritatii in banda audio, atunci se poate discuta ca se schimba sunetul, dar pentru cazul standard, corect, de cuplare intre aparate diferentele dintre caracteristicile diverselor tipuri constructive de condensatoare nu se aud. Este mult mai importanta schema si si cum este ea realizata practic, decat caracteristicile interne ale condensatoarelor actuale folosite uzual in intrarea amplificatoarelor sau a altor aparate audio. Ma repet, am avut ocazia sa fac teste controlate sprijinite de masuratori destul de sensibile ca sa pot trage si eu aceeasi concluzie pe care a tras-o majoritatea inginerilor care se ocupa de zona audio. Se da vina exagerat pe tehnica dar se crede orbeste in pareri subiective. Din acest motiv au cazut si avioane din pacate. Simturile noastre ne joaca feste zilnic, intr-o veselie, ar fi foarte bine daca ne-am studia limitele perceptiilor noastre. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
catalinc Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Sunt de acord cu tine ca simturile ne joaca feste. Dar nu cred ca e cazul sa vorbim de misticism, nu se inchina nimeni sculelor audio. Sper Si cum sculele ideale nu exista ajungem la interesanta concluzie ca, alegand un preamplificator oarecare si un amplificator de aiurea putem obtine diferente majore de sunet de la un condensator la altul. Bineinteles in cazul particular in care nu-s imperecheate corect impedantele de intrare/iesire ale celor doua scule. Adica in majoritatea cazurilor. Si daca sunt smd ce? In unele cazuri este un mare avantaj, de ex. in digital. Ma impac foarte bine cu ele. Pentru mine un lucru mult mai grav este faptul ca s-a ajuns acolo incat dac-urile se alimenteaza la doar 5V. Din pacate mai mult sau mai putin trebuie sa ne supunem toti tendintelor dictate de consumatorul de rand. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
zal Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Da, mă refeream la calea de semnal şi cond nepolarizaţi cu folie. Cam ce sare peste 10uF se foloseşte şi prin alte locuri. Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
Victor Postat Mai 31, 2015 Share Postat Mai 31, 2015 Eu am obtinut rezultate excelente cu condesatori electrolitici bipolari in reactia negativa ( cei verzi ) si cu condesatori cu dielectric plastic pe intrare . Va prezint pentru exemplificare o imagine cu modulul AE150S , echipat cu finalii de la Leco . Pentru Leco : vezi detaliul cu " sliding bias " , toate proiectele amplificatoarelor mele au o superdioda ce functioneaza pe principiul asta ... Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
hellrider77 Postat Februarie 18, 2016 Share Postat Februarie 18, 2016 Am avut aseara placerea sa trec pe la Vio. Lasand la o parte discutiile care au fost mai mult despre muzica decat despre scule, nu am putut sa nu remarc "in ce hal" se aude pre-ul asta. Are o rezolutie si o separatie a canalelor extraordinara fara sa piarda nimic din sunetul specific de vinil. Soundstage-ul este impresionat (e drept ca am avut parte de niste inregistrari extraordinare). Descrierea lui e absolut corecta, chiar si eu care nu ma consider audiofil (pt mine conteaza mai mult feelingul decat sunetul perfect corect si nu caut sa identific instrumente prin camera) am putut sesiza imediat pozitionarea precisa a instrumentelor pe cele 3 axe fara sa fac vre-un efort (asa cum fac acasa de exemplu cand pun mana pe cate un disc nou). Restul setupului a fost cel clasic al lui Vio (pick-up Philips, un amp cu tuburi productie Vio, nu stiu care ca nu ma pricep la tehnica si boxele lui open-baffle). Oricum e cel din pozele de mai sus. Ce m-a frapat a fost rezolutia si separatia pe canale, cumva sunetul pare the best of two worlds, caldura si muzicalitatea analogica + rezolutia similara cd/dac de buna calitate. Nu am sesizat nici un humm sau bazait de la retea desi din cate am vazut, amplificatorul trebuia dat destul de tare pentru a-l duce la un nivel de volum de ascultat. Este prima oara cand ascult un amp de casa de-al lui Vio (nu auzisem decat unul de chitara acum ceva vreme), nu pot sa zic decat jos palaria, chiar se aude bine indiferent de sursa in conditiile in care atelierul lui este un cosmar dpdv acustic. De exemplu, am identificat instant la o inregistrare pe care nu o mai auzisem pana acum, a unui artist ucrainean de care habar nu aveam, sunetul specific al unei chitari Takamine G series classical (a dat Vio repede pe youtube sa se convinga ). Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
hellrider77 Postat Februarie 18, 2016 Share Postat Februarie 18, 2016 Am avut aseara placerea sa trec pe la Vio.Lasand la o parte discutiile care au fost mai mult despre muzica decat despre scule, nu am putut sa nu remarc "in ce hal" se aude pre-ul asta. Are o rezolutie si o separatie a canalelor extraordinara fara sa piarda nimic din sunetul specific de vinil. Soundstage-ul este impresionat (e drept ca am avut parte de niste inregistrari extraordinare). Descrierea lui e absolut corecta, chiar si eu care nu ma consider audiofil (pt mine conteaza mai mult feelingul decat sunetul perfect corect si nu caut sa identific instrumente prin camera) am putut sesiza imediat pozitionarea precisa a instrumentelor pe cele 3 axe fara sa fac vre-un efort (asa cum fac acasa de exemplu cand pun mana pe cate un disc nou). Restul setupului a fost cel clasic al lui Vio (pick-up Philips, un amp cu tuburi productie Vio, nu stiu care ca nu ma pricep la tehnica si boxele lui open-baffle).. rectific, pe compresie Citează Link spre comentariu Distribuie pe alte site-uri More sharing options...
.png.c65435b429ba16aaf36e5da2e6a34676.png)
.png.7f70542d4e4a7fc7fed6eb18b69ea909.png)
.png.c6942b819cb0903e84e0e28a742b0987.png)
.png.7801d99d0a1578df8ef2200b882e1a66.png)
.png.5739f190621e6a0554fffc5668a615e0.png)
Postări Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.