Despre condensatori rezistor şi alte componente pasive audio

[Greierasul]

Nu stiu ce o fi facut nenea de la Tehnoton dar eu cand am dat bobarnace electroliticilor din alimentare cat si celor 2 din calea de semnal nu am semnalat nicio tresarire in FFT , iar lantul meu de masurare are o sensibilitate sub 0,001%. Probabil ca surubelnita fiind de fier , de cele mai multe ori puternic magnetizata, producea un camp electromagnetic de tip impuls cu armonice foarte sus in banda, acolo unde impedanta electroliticului este mare si poate dezvolta o tensiune semnificativa incat sa poata fi masurata. Spune-i sa dea bobarnace cu degetul condensatoarelor actuale si apoi vedeti daca mai reusiti sa masurati ceva. Sincer ma indoiesc daca nu exista vreo lipitura prost facuta sau un condensator defect. Nu este vorba ca acest fenomen n-ar putea sa existe, ci doar ca el, cel putin din ceea ce am experimentat eu, pare sa fie extrem de mic ca sa conteze. Poate daca pui ciocanul pe el.... Sunt destule fenomene intalnite in condensatoare incat sa explice eventualele diferente sonice. Avem ESR-ul, ESL-ul, DF-ul, DA-ul, variatia capacitatii cu temperatura, variatia ESR-ului cu temperatura, SFR-ul, circuitele rezonante sau oscilant amortizate care se formeaza cu inductivitatile dimprejurul lor, etc.... Macar de am fi noi in stare sa le corelam pe toate cu sunetul rezultat.

[zal]

Acuma, fără supărare, dar Tehnoton era ultima firmă de pe vremuri la calitate, chiar şi folosind aceleaşi piese ca Electronica sau Electromureş.

Nici la preamplifurile de microfon Neumann cu lampă, cond folosiţi nu au microfonie, în condiţiile tehnologiei de acum 70 de ani. Cît de prost trebuie să fie un cond electroniltic ca să aibă astfel de belele? Poate bobinat pe genunchi şi capsulat cu patentul în bucătărie. Astea sînt fenomene rare şi particulare, specifice unor anumite condiţii, de multe ori irepetabile, ca-n experimentele lui Teslea.

Restul, legat de legendele de pe net, au fost multe spaime răspîndite în timp şi care au trecut ca şi gripa aviară. O firmă scornise o teorie că firele dintr-un cablu cînd oxidează formează diode între ele şi capacitatea lor parazită ajunge la sute de pF/m, doar ca să-şi vîndă sîrmele proprii cu argint. Exact ca-n reclamele cu şamponul cu proteine din perle sau praf de diamente veritabile.

........................

Constat că nu m-am prezentat, deşi nu văd ce relevanţă are. Ca electronist amator am activat cîţiva ani pe unele forumuri, cel mai mult aici http://www.elforum.ro/user/175494-zal/ .

Ca realizări în electronică, în afara depanărilor dintre 1990-2004, în ultimii ani am construit cîteva amplifuri pe lămpi, unul cu silicoane şi alte proiecte mai mărunte.

http://www.diyaudio.com/forums/tubes-valves/71300-photo-gallery-536.html

http://www.diyaudio.com/forums/tubes-valves/71300-photo-gallery-537.html

http://www.diyaudio.com/forums/tubes-valves/71300-photo-gallery-657.html

http://www.elforum.ro/topic/22433-amplificator-100w/

http://www.elforum.ro/topic/37974-amplificator-cu-corector-de-ton-%C3%AEncorporat/

http://www.elforum.ro/topic/26339-preamplificator-pe-l%C4%83mpi-ptr-ampliful-de-100w/

Etc...

[Shambala]

Raimond, am scris - amplificator de semnal mic. La 1-2V se simte poate mult mai greu - sau deloc; incearca la 0,1mV. Si incerca cu conzi mai prosti

Fenomenul apare in special la capsulele mari, mai ales cand incep sa se usuce putin. Se bate in C cu manerul surubelnitei, nu cu varful. Nu am precizat pt ca nu mi-am inchipuit un electronist sa gandeasca asa ceva.

Zal, Tehnoton nu era chiar ultima firma din RSR, iar unii ingineri erau destul de buni...

Teoria cu "microdiodele" pe fir zicea ca din cauza impuritatilor din material si a celor din aer, pot apare microscristale la trefilare. Ca aceasta ar fi cauza ideii de sens a cablurilor..

[Greierasul]

O intrebare as avea... cat de tare sa vibreze acei electrolitici incat sa produca fenomenul de microfonie ? Daca amplificatorul sta pe un rack separat de boxe si asculti muzica la niveluri normale, ce vibratie mai ajunge la condensatori ? La condensatoarele din calea de semnal, daca nu mai ajung vibratii consistente iar curentul care circula prin ei este extrem de mic incat nu poate sa produca vibratii mecanice interne semnificative, mai conteaza efectul de microfonie ? Cam de la ce nivel de vibratii sau curenti interni s-ar putea face diferente intre electroliticii normali si cei cu bumbac ?

[brainsmartman]

O intrebare as avea... cat de tare sa vibreze acei electrolitici incat sa produca fenomenul de microfonie ? Daca amplificatorul sta pe un rack separat de boxe si asculti muzica la niveluri normale, ce vibratie mai ajunge la condensatori ? La condensatoarele din calea de semnal, daca nu mai ajung vibratii consistente iar curentul care circula prin ei este extrem de mic incat nu poate sa produca vibratii mecanice interne semnificative, mai conteaza efectul de microfonie ? Cam de la ce nivel de vibratii sau curenti interni s-ar putea face diferente intre electroliticii normali si cei cu bumbac ?

 

Problema cea mai arzatoare apare la vibratiile interne datorata "zbarnaielii" armaturilor in timpul procesului de incarcare/descarcare a capacitorului. Pentru asta se "amortizeaza" armaturile, nu pentru "lovituri" primite din afara. Cel mai usor se observa la capacitatile mari in momentul alimentarii; pe langa limitarea aparitiei curentului mare (inrush) este inca un motiv pentru care s-a aplicat metoda de soft-start. Daca ai observat lipirea capacitorilor de PCB, este facuta din acelasi motiv, vibratiile armaturilor transmise carcasei produc in timp fisurarea padului de lipire. (Atentie la ce adeziv folositi, unele componente pot ataca "supapa de siguranta" din cauciuc a capacitorului ,caz in care se produc pierderi de electrolit.)

Capacitorii ceramici au efect de "piezo" datorat in principal constructiei foarte asemanatoare cu a unei doze piezo (disc ceramic cu depunere metalizata). Folosirea multilayer (multistrat) diminueaza acest efect pana spre disparitie.

Polipropilena pe langa factorul foarte mic de pierderi in dielectric, are avantajul ca este un material moale, care la fel absoarbe efectul de "zbarnaiala" interna. dar si capacitorii PP sunt pe categorii, nu merge orice, oriunde.

Iar efectul de vibratie al armaturilor nu-l percepi neaparat auditiv, insa insumat "murdareste" semnalul sau linia de alimentare in cc, efect resimtit la final in claritatea sunetului.

Iar la compensarea activelor se recomanda silver mica pentru stabilitatea foarte mare a acesteia. Toate aparatele cu pretentii folosesc aceasta formula. (ca o paranteza, Sugden foloseste exclusiv silver-mica pentru toti capacitori nepolarizati).

[Shambala]

... si capacitorii PP sunt pe categorii, nu merge orice, oriunde..

Va referti la ESL si efectul de capat ?

Pe decuplari eu as pune Wima MKP 10, fara efect de capat si cu ESL f mica.

[Greierasul]

La condensatorii din alimentare unde circula curenti tari e posibil sa existe un fenomen vibrational, corect. Ramane de studiat cat de mare e acesta functie de curentii corelati cu programul muzical si cum il trateaza PSRR-ul aparatului. Dar sa presupunem ca injectia se face prin masa si aparatul ramane descoperit cu chilotii in vine Bun, deci din partea asta admitem ca ar putea exista o problema dar nu stim deocamdata cam de ce ordin de marime este. Mai departe efectul asta vibrational conteaza la condensatoarele asezate in calea de semnal care manipuleaza curenti extrem de mici ?

[brainsmartman]

... si capacitorii PP sunt pe categorii' date=' nu merge orice, oriunde..[/quote']

Va referti la ESL si efectul de capat ?

Pe decuplari eu as pune Wima MKP 10, fara efect de capat si cu ESL f mica.

 

Ma refer in primul rand la clasa de destinatie a capacitorului, functie de care este realizat constructiv.

MKP10 este o alegere foarte buna, cu conditia sa ai loc sa-i inserezi. Pentru dimensiuni mai mici poti folosi cu acelasi succes MKP02 sau MKP2.

 

La condensatorii din alimentare unde circula curenti tari e posibil sa existe un fenomen vibrational, corect. Ramane de studiat cat de mare e acesta functie de curentii corelati cu programul muzical si cum il trateaza PSRR-ul aparatului. Dar sa presupunem ca injectia se face prin masa si aparatul ramane descoperit cu chilotii in vine Bun, deci din partea asta admitem ca ar putea exista o problema dar nu stim deocamdata cam de ce ordin de marime este. Mai departe efectul asta vibrational conteaza la condensatoarele asezate in calea de semnal care manipuleaza curenti extrem de mici ?

 

Se pare ca da, dupa spusele celor de la Nichicon, Elna, Nippon, etc. Altfel s-ar produce decat capacitori de valori mari, pentru alimentare si deloc pentru cei din calea de semnal, care de regula au valori mici. Daca ai sa parcurgi schemele explicite din manualele service vechi, unde in lista de piese se facea referire inclusiv la tipul capacitorului (low noise, low leakage, special, tantal, etc) ai sa observi ca pentru a pastra totusi calitatea dar si a mentine un cost acceptabil, se foloseau capacitori dedicati in punctele critice de semnal sau decuplare, si standard in rest. Acum, daca ai posibilitatea sa-i inlocuiesti pe cei standard din acea schema cu "amortizati" ai sa observi o schimbare majora in bine. Daca insa ai sa inlocuiesti low-noise sau low-leakage cu standard sau cu ce-ti pica-n mana si ce cade din sertar, o sa ai surprize cam neplacute. Pana la urma, rentabilitatea economica a impus topologiile schemelor intotdeauna.

O teorie mai recenta face legatura intre dimensiunile capacitorilor si amprenta sonora. Se pare ca pana la urma conteaza si marimea...

[brainsmartman]

Am sters ultima postare a lui Raimond, ca fiind off-topic. Greiere, ai o bila neagra (aka atentionare). Data viitoare poate scrii si ceva on-topic pe langa off-topic. Sorry.

[Shambala]

Brainsmartman, stai sa clarificam o treaba.

Personal consider ca ai cunostinte de electronica si service remarcabile (si chiar de invidiat ), o rabdare exemplara si o mare pasiune . Sincer, din pmdv, preturile practicate sunt relativ mici pt nivelul si calitatea lucrarilor rezultate.

Eu nu repar scule vintage, nu ma pasioneaza aceste scule, nu le fac tunning si nu prea le recomand nimanui pt ca pur si simplu ma enerveaza. Chiar si cele mai reusite ma scot din sarite pt ca de fiecare data s-a decis "castrarea" aparatului sau a clasei solutiilor folosite. (Asta nu limiteaza aprecierea si chiar admiratia pt ceea ce reusesti tu sa le faci.)

Mie imi plac aparatele high-end si in special incercarile reusite de DIY high-end. Din acest pdv pun intrebarile.

[Greierasul]

In titlu se vorbeste si despre rezistori. Ultima intrebare pe tema asta mi s-a pus chiar astazi si se referea la alegerea tipului de rezistente pentru emitorii finalilor bipolari. Pentru o valoare de 0.22ohm acolo, ce ar fi indicat ?

[Shambala]

Pai bobina serie de pe iesire ce rol are ? Sau altfel spus, cum preferi etajul final - cu bobina serie (in paralel cu 18ohmi) sau fara ea ?

[zal]

In titlu se vorbeste si despre rezistori. Ultima intrebare pe tema asta mi s-a pus chiar astazi si se referea la alegerea tipului de rezistente pentru emitorii finalilor bipolari. Pentru o valoare de 0.22ohm acolo, ce ar fi indicat ?

E bine să dimensionezi rez acelea după curentul care se presupune că ar trece prin ele, cît să nu ''gîtuie'' trz, dar să-l şi protejeze un pic. 0,22 Ohmi e o valoare ''japoneză'', orice limitator de curent ar acţiona după străpungerea trz obişnuiţi. S-ar justifica la trz cu Pd de 250W. Cu valori mai bătrîneşti de 0,47 Ohmi poţi interveni mai uşor. Cele mai bune mi s-au părut rez ceramice plachetă, cu partea rezistivă ştanţată, se încing la roşu, crapă ceramica şi rezistă în continuare, practic poţi pirograva cu ele. Nu mai ştiu codul sau denumirea. Astea cu sîrmă bobinată sînt clasice, ieftine. Ar mai fi Caddock, dar începe să fie aglomerat radiatorul. Mai e o modă cu mai multe rez normale în paralel, are avantajul preciziei valorii, dar puterea lasă de dorit.

Pai bobina serie de pe iesire ce rol are ? Sau altfel spus, cum preferi etajul final - cu bobina serie (in paralel cu 18ohmi) sau fara ea ?

Eu n-am sesizat nici o diferenţă, pe vremuri nu se folosea, multe din amplifurile comerciale au bobine simbolice, pe post de rezistenţe. E o măsură de prevedere ptr cazuri deosebite şi se combină cu filtrul RC de la ieşire.

[Shambala]

Exact, iar inductanta unei R bobinate in emitor poate fi vazuta ca inca vreo cateva spire la bobina serie. Se reduce putin banda amplificatorulu , dar in extemis se poate compensa din bobina serie. Daca nu se doreste bobina serie, am vazut la Farnell R de 022-047ohm/3W cu pelicula metalica, sau se pot cauta MOX-uri.

Asta este partea elementara. Raimond, tu te refereai la ceva mai esoteric (in sensul audiofil) ? Daca da, te rog spune tu, pt ca eu nu stiu mai multe.

[brainsmartman]

Pai bobina serie de pe iesire ce rol are ? Sau altfel spus, cum preferi etajul final - cu bobina serie (in paralel cu 18ohmi) sau fara ea ?

 

Bobina respectiva cu rezistorul in paralel are rolul de a amortiza RFI-ul din cablurile si crossoverul speakers. De regula se combina cu un filtru Zobel sau celula Boucherot. Eu nu cred ca poti considera rezistenta bobinata din emitor ca fiind continuarea a catorva spire din bobina RFI.

 

E bine să dimensionezi rez acelea după curentul care se presupune că ar trece prin ele, cît să nu ''gîtuie'' trz, dar să-l şi protejeze un pic. 0,22 Ohmi e o valoare ''japoneză'', orice limitator de curent ar acţiona după străpungerea trz obişnuiţi. S-ar justifica la trz cu Pd de 250W. Cu valori mai bătrîneşti de 0,47 Ohmi poţi interveni mai uşor. Cele mai bune mi s-au părut rez ceramice plachetă, cu partea rezistivă ştanţată, se încing la roşu, crapă ceramica şi rezistă în continuare, practic poţi pirograva cu ele. Nu mai ştiu codul sau denumirea. Astea cu sîrmă bobinată sînt clasice, ieftine. Ar mai fi Caddock, dar începe să fie aglomerat radiatorul. Mai e o modă cu mai multe rez normale în paralel, are avantajul preciziei valorii, dar puterea lasă de dorit.

Eu n-am sesizat nici o diferenţă, pe vremuri nu se folosea, multe din amplifurile comerciale au bobine simbolice, pe post de rezistenţe. E o măsură de prevedere ptr cazuri deosebite şi se combină cu filtrul RC de la ieşire.

 

Valorile "standard" folosite pe emitor, functie de calculele derivate din schema (unde se stie exact, nu se presupune curentul ) sunt de la 0,22 - 0,33 - 0,47 - 0,56 - 0,75 si chiar 1 ohm. Unele amplifuri mai vechi foloseau chiar 2,2ohm (foarte rar, dar au fost). Valoarea de 0,22 ohm a fost folosita si de industria europeana, nu este o valoare tipica doar a japonezilor. In schimb valorile capacitive de 0,12 - 0,24 - 0,3 - 0,4 - 0,56 - 0,82 uF sunt tipice pentru japonezi ( ca si submultiplii incepand de la valori de picofarazi).

Rezistorii "placheta cu partea rezistiva stantata" se numesc "current sense resistor" si sunt proiectati tocmai pentru asemenea aplicatii, fiind non-inductivi, fata de cei "wirewound", care prezinta si inductanta datorata modului de realizare. Cei mai buni sunt de la KOA-Speer, Ohmite si Arcol.

Pentru aplicatii high-grade se folosesc metal-film resistor, low noise. Eu prefer seriile CPF de la Dale, cu precizie 1% sau 2% ( merg si 5% daca nu se gasesc pe stoc celelalte) si zgomot propriu de -40dB.

Ma faci sa rad cu bobinele simbolice pe post de rezistor... Iar filtrul acela RC de la iesire are o denumire.

Hai ca deja am dat cam mult din casa...

[Victor]

Asta-i treaba , eu imi voi vedea de drumul meu in viata .

Ramaneti cu bine , imi voi limita la maxim interventiile pe acest forum .

Editat de brainsmartman

Victor, inca o luare pe aratura de genul asta si iei pauza. Chiar nu te poti stapani? Ai inca un avertisment. Sper sa fie pentru ultima oara.

Multumesc.

[Greierasul]

Rezistorii din emitoare nu sunt o prelungire a bobinei din iesire. Nu uitati ca acestia se afla sub reactia negativa. Pentru minimizarea distorsiunilor e de dorit ca valoarea lor sa fie cat mai mica ,de 0.1ohm. Cu cat valoarea ohmica este mai mica cu atat si inductivitatea lor va fi mai mica. Aceasta din urma are un mic rol in stabilitatea amllificatorului,in compensare. E bine ca aceste rezistente sa aibe zgomot minim , sa varieze putin cu temperatura si sa fie mici ca dimensiune altfel pot polua circuitele cu semnale slabe.

[Shambala]

Am vrut sa spun ca doar componenta inductiva a rezistorilor bobinati poate fi vazuta ca "un adaos" al bobinei de pe iesire. Ok, am gresit.

Circuitul RC de pe iesire se numeste Bucherot, in carti mai vechi l-am gasit scris Bucheron.

Deci - Re trebuie sa fie cat mai stabila termic, cu zgomot cat mai mic si cat mai robusta - cerinte oarecum naturale. Inteleg ideea avantajului dimensiunilor mici. Asta reduce oarecum disponibilitatile...

Stabilirea valorii optime a Re mi se pare mai importanta, si am citit pe elforum precizarile lui Raimond. Ramane de ales compromisul optim, nu ?

Cum se simt sonic diferentele intre o R bobinata, eventual una neinductiva si una de masa (mox) ?

[Victor]

Ce zgomot sa prezinte o rezistenta de 0,22 ohmi ? Dar ce inductanta parazita poate avea , care sa influenteze in spectrul audio , chiar extins pana la , sa spunem 500 KHz ?

Da , rezistenta din emitor este inclusa in bucla de reactie negativa locala ( a etajului final ) dar si in bucla de reactie negativa locala , iar valoarea ei impune un anume procent intre cele doua bucle de reactie .

Cel optim rezulta din simulare , spre dusmania unora !

Prin marirea rezistentei din emitor creste reactia negativa locala in etajul final cu avantajele sale , dar aceasta crestere trebuie corelata cu un bias optim .

Nu merge asa , la plezneala . E singura cale .

[zal]

Ca să scăpaţi de complicaţii, nu mai folosiţi rez de emitor (se pot pune în altă parte ptr citirea curentului prin trz finali), nu mai puneţi bobine, păstraţi doar acel filtru (are mai multe denumiri dar nu mă interesează absolut deloc etalarea compulsivă de informaţii), reduceţi schemele la cea mai simplă osatură şi vă apropiaţi de lumină. Buba e că trebuie împerecheat şi bibilit ca la farmacie şi asta nu e deloc uşor nici la trz complementari actuali, la multe modele pnp-ul e mai zdravăn ca npn-ul sau au căderi diferite pe joncţiuni. Exemple sînt destule şi nu voi da că să las loc şi altora să se afirme cu ceva. În fine, e mai greu să porţi discuţii la obiect pe un forum de acest gen.

.................

Ptr mine am păstrat rez de 0,3; 0,33; 0,51 Ohmi la 2, 3 şi 5W cu 1% sovietice, asta ca să mă laud.

Cele mai mari ca valoare le-am întîlnit în cîteva sărăcii de amplifuri Hitachi, 0,82 Ohmi, de 2,2 nu am văzut nicăieri în afara amplifului de atac din Technics-urile clasa AA (are şi ăla două denumiri dar refuz să le folosesc), acolo se justifică datorită puterii mici.

[Greierasul]

Principalul scop al acestei rezistente nu este de liniarizare a tranzistorilor finali. Teoretic degenerarea lor cu rezistente mai mari ar trebui sa aduca distorsiuni mai mici. In realitate importanta acestui fenomen este una mica in raport cu distorsiunile suplimentare aduse printr-un alt mecanism. Deci, tragand linie , cu cat le maresti valoarea cu atat distorsiunile cresc in loc sa scada si viceversa. Rolul esential al acestor rezistente este de a proteja contra ambalarii termice a tranzistorului final iar aici cu cat rezistenta va fi mai mare cu atat protectia va fi mai buna. Una peste alta exista un optim in alegerea valorii ei, optim stabilit de designer-ul amplificatorului functie de schema. Este evident ca o rezistenta cu proprietati bune va usura din munca reactiei negative si nu exista niciun motiv sa pui ceva prost, dar totusi rezistentele banale care se pun de obicei nu impiedica obtinerea de performante excelente. Tragand linie poti sa utilizezi in limite rezonabile orice tip de rezistor doresti, care sa indeplineasca cerintele legate de disipatie. Cine are bani si se respecta poate pune ceva bun ca nu strica.

[zal]

La schemele astea, trz finali comută perechea condensator-sarcină între sursa de alimentare şi masă, adică o dată-l încarcă, o dată-l descarcă ( e un pic exagerat, dar principiul ăsta e). Cînd măreşti cond de la ieşire, practic trz finali vor ''vedea'' o sarcină mai mică, mai grea. La nivele mici nu e pericol, doar la volum mare.

Prima descoperire va fi că joasele sînt în exces, difurile de joase vor fîlfîi.

...............

O soluţie mai ''audiofilă'' ar fi montarea a cîte doi cond de 4700uF în serie şi plus la plus, sau minus la minus, ptr a forma unul nepolarizat de 2350uF. Mai ales că cei actuali sînt cam firav construiţi şi tensiunea scrisă pe ei e aia la care mor. Numai să fie loc în interior.

[Greierasul]

Condensatorii electrolitici care au rol de filtrare semnal au prostul obicei sa introduca distorsiuni grosolane cu cat coboara frecventa si cu cat creste valoarea semnalului in volti. Pentru a diminia acest neajuns exista doua variante viabile. Prima este sa cobori de 10x pragul de taiere al filtrului sub frecventa de interes, in cazul nostru 20hz, marind valoarea condensatorului corespunzator , ajungand la 2hz (deci C va fi egal cu 10.000uF), iar cea de-a 2-a , daca nu poti umbla la frecventa de taiere, sa folosesti un condensator bipolar. In cazul de fata cel mai comod si ieftin este sa folosesti 2 condensatori de valoare dubla montati in antifaza, asa cum ti-a zis si Zal mai sus. Succes !

[Victor]

Aiurea , astea sunt sfaturi gen posta redactiei din raposata revista Tehnium ...

Inserierea condesatoarelor de iesire este de departe cea mai proasta solutie tehnica posibila , deoarece reactanta capacitiva a condesatorului echivalent se dubleaza , iar curentul repetitiv de varf este egal cu cel al unui singur condesator ...mai bine se selecteaza pentru cuplajul cu sarcina un condesator electrolitic care sa aiba un curent repetitiv de varf mai mare decat curentul de varf prin sarcina ( in cel mai defavorabil caz , adica 2,66 ohmi ) , si evident se va tine cont de un coeficient de siguranta de + 50% , parerea mea .

Se gasesc condesatoare de calitate la TME sau Farnell etc .

[Greierasul]

Gresit, reactanta capacitiva totala echivalenta nu se dubleaza deoarece valoare condensatoarelor inseriate este dubla. S-a si specificat ca se vor inseria doua condensatoare de 4.700uF fiecare menite sa-l inlocuiasca pe cel de 2.200uF. In privinta curentului maxim suportat de catre condensatorul echivalent din nou este gresit Victore, nu uita ca fiecare condensator inseriat are valoare dubla si implicit si un curent de lucru mai mare. Poate foarte bine sa aleaga condensatoare low-esr cu curenti de lucru mai mari. Deasemenea si disipatia termica va fi distribuita cate jumatate in fiecare condensator. Totusi cel mai important lucru ramane scaderea distorsiunilor la frecvente joase.

Alegerea unui singur condensator electrolitic , de aceeasi valoare, 2200uF, dar care suporta curenti mai mari este cea mai proasta legere de departe. Nu face decat sa accentueze si mai tare diferentele de impedanta dintre frecventele joase si cele superioare.