Metal

[Andi]

Deoarece s-a discutat destul de mult despre metal în ultima perioadă, deschid un topic nou pe subiect, ca să nu mai deranjăm sufletele sensibile

Un top Metal Hammer Germany din 1989.

Poison-ul lui Alice Cooper era numero uno, probabil la nivel global. Super hitul One al celor de la Metallica era number two.

La albume, WASP făceau legea, cu Headless Children şi o primă piesă de pe album cu un solo de final fuckingmindblowing.

http://s2.postimg.cc/84a8k1h61/Untitled1.jpg' alt='URL>'>

[Andi]

"Tygers Of Pan Tang"

 

Deţin 2 albume de-ale lor, Spellbound şi Crazy Nights. I-am descoperit după ce am ascultat senzaţionalul Whitesnake 1987, mai exact fascinat de lucrătura la chitară a lui John Sykes. Aşa am ajuns la fosta lui trupă, Tygers, căutând să mai aud ceva din riffurile lui fabuloase. Din păcate, într-adevăr, trupa e puţin cunoscută acum, deşi la începutul anilor 80 era prin topuri.

[Strauss]

Un link util pentru pasionatii de metale pretioase

http://http://mapofmetal.com/#/home

[Andi]

Să nu uităm că totul a început cu un simplu vers pe un simplu riff. Da' ce vers şi ce riff!

"What is this that stands before me...."

Un vers şi un riff care înglobează toată istoria metalului, esenţa lui, de atunci şi până în prezent. Dacă ar fi să se comprime tot metalul de atunci şi până în prezent, ar putea fi comprimate în acel vers pe acel riff.

[adrianlucian]

Senina viziune a avut si Black Sabbath ....daca pica lumina se c___u pe ei de frica!

Ca tot ai amintit.

Daca n-ar fi fost Ozzy si ceva ballade nu i-as fi inghitit niciodata. O drujbareala previzibila, o matrice repetata iar si iar....

Opinia mea.

[hellrider77]

Senina viziune a avut si Black Sabbath ........ O drujbareala previzibila, o matrice repetata iar si iar....

Opinia mea.

De acord, se cheama chinurile facerii, daca vorbeam de muzica clasica se chemau studii.

Nu mai abosrdase nimeni genul, potentialul era imens, a fost o munca absolut necesara pentru viitor.

Ca tot dadeai exemplul Black Sabbath care doar pozau in duri, cam aste e povestea multor trupe. In marea lor majoritate oameni linistiti si sensibili, chiar romantici (cum altfel ar putea sa cante genul asta daca nu ar fi sensibili, pentru ca metalul e un curent romantic).

Ce ii caracterizeaza pe toti insa este pasiunea si foarte, foarte muta munca, frustrari, dureri si iarasi munca.

Cine stie cat de cat sa cante la chitara, sa incerce sa isi imagineze cum tine ritmul pe lead timp de 3 minute si ceva, pe Dark Knight a lui Deep Purple (teoretic riff simplu) si apoi sa o ia de la capat pana iese bine. Viobio, ia zi cum e, ca imi pare ca stii ceva chitaristi...

@Strauss, multumesc de link, foarte bine facuta clasificarea dar m-as fi lipsit de prezentarea grafica (deh sunt finantist, I speak excel )

[Andi]

Baietii din al doilea val de black metal, ca tot am vorbit de ei in celalalt thread, obisnuiau sa mearga pe principiul "practice what you preach"

[adrianlucian]

Stai bre Gabi, era doar o opinie ce tine de gusturi.....

[Andi]

Pe langa acesta rara performanta, Ozzy a avut parte de chitaristi de prima clasa : Tony Iommi, Randy Rhoads si Jake Lee. Regretatul Randy Rhoads, in opinia mea, unul dintre cei mai completi chitaristi din istoria rock-lui ! Dar, si Mr. J. Lee, ce salău..

 

 

Foarte buna observatia. Sa nu-l uitam pe Zakk Wylde.

[Strauss]

Gustavo Dudamel: "Stravinsky could be the origin of Heavy Metal"

">http://https://www.youtube.com/watch?v=r-nu8ihQWis&list=PLC297FD0438773162&index=6

[dinica]

Amu ce sa spun. Am fost la concertele celor doi, Ozzy & Bruce@Fisioara di Fier, si Bruce a fost magic. Eu sunt fan mai degraba Ozzy, dar trebuie sa recunosc Iron Maiden au prestat exceptional. Dupa 2-3 piese intregul stadion ovationa trupa cam ca la Ateneu. Ozzy a fost ok, a muncit pe scena, se vedea ca isi da interesul, dar poate ca varsta il coplesea.

[igor1234]

Eu despre Ozzy aș spune dimpotrivă, având în vedere vârsta, dar mai ales viața de "sportiv", pe scenă a fost fantastic (față de așteptările mele).

[Andi]

E cineva familiarizat cu albumul Deicide - Stench of Redemption? Întreb pentru că m-ar interesa nişte recomandări în acest gen, adică death metal cu solo-uri de chitară lungi hard/heavy. Nu prea cunosc alte albume de acest gen, poate ştiţi voi.

[Andi]

Among the best in the world:

 

Îmi amintesc de albumul ăsta, le ridicase multora părul în cap când a apărut. Lenţi Chiriac îi tot făcea reclamă în fostul HMM.

Din păcate, mult prea depresiv pentru mine....

[Strauss]

Amu ce sa spun. Am fost la concertele celor doi' date=' Ozzy & Bruce@Fisioara di Fier, si Bruce a fost magic. Eu sunt fan mai degraba Ozzy, dar trebuie sa recunosc Iron Maiden au prestat exceptional. [/quote']

Acu ce sa zic..Ca multi altii, regretele mele au fost ptr. plecarea definitiva (sau datul afara din trupa), al lui Paul Di' Anno (dupa "Killers") si plecarea bateristului Clive Burr (dupa "The Number of the Beast"). Bruce Dickenson (fost scrimeur si pilot de avion) are cateva interventii pe "Live After Death" de te doare rau capul, mai cu seama in piesele lui Di' Anno..

Nici soundul inregistrarilor ulterioare din studio, nu se ridica la nivelul lui "Killers" si "The Number of the Beast". Practic, odata cu inlocuirea vocalistului, registrul muzical s-a schimbat total. Pe "666" inca au avut parte de aportul lui Clive Burr, unul dintre cei mai dezlantuiti bateristi. A se vedea ce a ajuns si formatia "Genesis" odata cu plecarea lui Peter Gabriel in 1974.

Numai cine a gustat la data respectiva placilor lor gaurite, inclusiv primul lor maxi single EP din 1980 "Women in Uniform" // "Drifter" si "Phantom of the Opera" (cu chitaristul Dennis Stratton), stie ca 'Virgina metalica' a fost jumulita de par..

Iron Maiden, cu "The Ides of March - Killers" - intro (Paul Di Anno) - Live 1981 Germany : https://www.youtube.com/watch?v=nLurSobx3G0

Iron Maiden - Running free 1980 :

">https://www.youtube.com/watch?v=e86ng1MgTJU

Iron Maiden Killers live 1980 (Paul Di'Anno) :

">https://www.youtube.com/watch?v=2i3mRc-ufUI

Iron Maiden - The Number Of The Beast :

">https://www.youtube.com/watch?v=WxnN05vOuSM

IRON MAIDEN - The trooper - Saving private Ryan :

">https://www.youtube.com/watch?v=SQm50YiwKqE

[Andi]

Încă sunt nehotărât care dintre cele două capodopere este mai reprezentativ pentru black metal: Transilvanian Hunger sau De Mysteriis. Două albume la care Varg a avut o contribuţie semnificativă. Ambele albume fac referire la Transilvania. Aş înclina să spun că din punct de vedere artistic De Mysteriis...deşi Transilvanian are o atmosferă incredibilă. A, pentru cei care nu au ascultat niciodată aşa ceva, da, aşa sună Transilvanian. În mod sigur nu e un album cu care să faci teste audiofile

https://www.youtube.com/watch?v=1Q3LeWKYyCQ

http://s24.postimg.cc/ej5io9qmd/624.jpg' alt='URL>'>

">https://www.youtube.com/watch?v=qcS0CVJ1KPg

http://s2.postimg.cc/80161etgp/254.jpg' alt='URL>'>

[Andi]

O piesă cu mult înaintea timpului său, chiar înaintea timpurilor actuale, în special la părţile de chitară. Crystallized Pain in Deconstruction de pe fenomenalul Grand Declaration of War. Un album pe care foarte puţini, extrem de puţini l-au înţeles.

Crystallized Pain in Deconstruction

">https://www.youtube.com/watch?v=7EVM3u8QsuI

[dinica]

Niste nordici corecti cu muzica metal.

">https://www.youtube.com/watch?v=oz7E_BsKrVI&list=RDzcsQIDsv5-U&index=2

[dinica]

Katatonia - Sanctitude: Live at Union Chapel ; o trupa completa din punctul meu de vedere; sa poti muta compozitiile metal-prog intr-o zona mai delicata, cum este un concert unplugged, presupune o oarecare stiinta a muzicii.

https://www.youtube.com/watch?v=6itFnnPgSOg

[Strauss]

Nostalgii din vremea studentiei la Iasi

Круиз (Kruiz) - Последний рассвет (Last Dawn)

">http://https://www.youtube.com/watch?v=cz2fwQYfv98&index=2&list=RDSydJGRuArzg

Live in Omsk 1986

">http://https://www.youtube.com/watch?v=2MFdPTBxojQ

[Andi]

Ar fi interesant dacă s-ar mai şi discuta despre metal, adică să nu transformăm threadul într-unul de linkuri youtube şi poze, că de-astea sunt destule.

Abbath a lansat primul său album sub numele Abbath. Albumul e un fel de combinaţie între At the Heart of Winter şi Sons of Northern Darkness, un fel de blackened thrash. Adică o combinaţie între cele două albume cel mai disputate pentru titulatura de cel mai bun album Immortal.

Eu ascultam Battles in the North chiar în primele zile de la apariţie, probabil că cei care deţineau albumul în ţara asta puteau fi număraţi pe degetele de la mână. Pe vremea aia nu existau torrente. Lenţi Chiriac băga Blashyrkh în emisiunea lui, dar după 12 noaptea, să nu deranjeze

Revenind la Abbath, el a devenit un fel de brand de succes şi o vedetă, are acoperire în revistele de profil şi pe bună dreptate. Omul şi-a construit brandul de unul singur, prin muncă de calitate.

http://s15.postimg.cc/t1fpx1kdn/3540404950_photo.jpg' alt='URL>'>

Sper că recunoaşteţi locaţia (tipul are super umor)

http://s17.postimg.cc/dj1ixx3tb/abbath_abbey_road.jpg' alt='URL>'>

[DCAmember]

Bucovina, folk metal de la Iasi. Un album foarte bine produs.

">https://www.youtube.com/watch?v=JY-YIZ4sYtg&list=PL9pFNuDRRZSg5gbVW0crL5_LL9xMp-P4m&index=7

">https://www.youtube.com/watch?v=cYVGnNg6vac&index=2&list=PL9pFNuDRRZSg5gbVW0crL5_LL9xMp-P4m

[Andi]

Câteva albume demenţiale:

http://https://en.wikipedia.org/wiki/Till_Death_Do_Us_Part_(Deicide_album)

http://www.metal-archives.com/images/5/3/7/1/537177.jpg?5256' alt='URL>'>

Albumul e extrem de brutal dar atmosferic. Da, sună ciudat "atmosferic şi brutal", dar asta e, e un fel de brutalitate aproape hipnotică.

Practic albumul e un fel de unificare a vechiului Deicide din perioada Legion cu Deicide-ul din perioada Stench of Redemption. Solo-urile de chitară sunt criminale.

Prin anii 90 citisem un interviu cu Glen Benton în HMM-ul lui Lenţi Chiriac şi mi-am zis că din acel moment n-o să mai ascult Deicide în viaţa mea. Afirmaţiile lui Benton erau atât de scandaloase încât pur şi simplu părea imposibil să faci abstracţie de ele şi să te concentrezi doar pe muzică. Pe vremea aia luam cam prea în serios lucrurile în death metal (la fel ca mulţi alţii) şi nu-mi dădeam seama că totul e un show, iar afirmaţiile respective sunt doar cu titlu de shock value.

Recent am achiziţionat live-ul When London Burns. Dacă aş fi ascultat în anii 90 comentariile pe care le face Benton între piese, aş fi fost absolut şocat şi mi-aş fi dorit să-l văd încarcerat pe viaţă în lanţuri. Acum însă îmi par extrem de amuzante şi nu mi-aş putea imagina un show Deicide fără ele. Fac parte din show, din marketingul Deicide.

Deicide - Stench of Redemption

https://en.wikipedia.org/wiki/The_Stench_of_Redemption

Ăsta a fost un fel de comeback pentru Deicide, după câteva albume considerate de unii a fi slabe. Cred că principalul atu al acestui album a fost aducerea lu Ralph Santola. Solo-urile lui sunt senzaţionale şi adaugă o anumită muzicalitate brutalităţii Deicide.

Nocturnus - The Key. Ăsta e deja un album legendar, nu cred că există cineva care să fi fost vreodată interesat de death şi să nu fi auzit de el. Virtuozitatea trupeţilor pe acest album e incredibilă. Ideea albumului e "admirabilă": un cyborg se întoarce în timp în anul 0 pentru a-l ucide pe Isus, stopând astfel creştinismul. Hollywood, se aude?

http://https://en.wikipedia.org/wiki/The_Key_(Nocturnus_album)

Vreau doar să spun că recomand versiunea remasterizată. La fel ca în cazul celor mai multe albume death metal produse în anii 90, versiunile remasterizate sună mult mai bine ca versiunile originale. Versiunile originale sună cam plasticos şi au o lipsă de dinamică necesară unui astfel de gen.

[dinica]

Nocturnus - The Key / se aude ca este un album din vremurile bune ale metalului. Bine lucrat, destul de tehnic, brutalitatea muzicala nu pare facuta doar sa socheze. Pacat de voce.

Imi aminteste de Blessed Are the Sick al celor de la Morbid Angel. Acesta este unul din albumele mele favorite de death metal. Bun si albumul Covenant.

">https://www.youtube.com/watch?v=ZQICnj5pPKs

">https://www.youtube.com/watch?v=lyPvUIt_YWg

[Andi]

Numitorul comun între Morbid Angel şi Nocturnus ar fi Mike Browning, care a activat în ambele. Deci ai observat bine

Pe undeva ai dreptate şi cu vocea, cei de la Earache le-au spus că dacă vor să continue, trebuie să-şi ia "a real frontman". Cu toate astea, The Key e senzaţional şi cu vocea lui Browning.

Sunt absolut de acord cu tine legat de Blessed şi Covenant. Când au fost scoase, au fost considerate "ahead of their time", acum acest feeling s-a mai estompat, însă chiar şi acum cei care cunosc fenomenul îşi pot da seama că aceste albume sunt date naibii, soundul e avangardist, structurile muzicale atonale a la Schoenberg sunt chiar şi acum greu de descifrat.