Sari la conținut
HiFi Tech

Calitatea inregistrarilor de muzica pe care le ascultam


Trancotistul

Postări Recomandate

Vă rog o clarificare pentru mine, dacă doriți bine”nțeles . Din partea grupului ”noi” . Am toată deschiderea posibilă să înțeleg. Domne, ce faceți când înregistrarea e proastă din fașă? Pentru aprox 60-70% dintre cd-uri e loc de mai bine ca să nu zic că sunt înregistrate/multiplicate prost. Nu le ascultați? Adică le dați deoparte? aceeași întrebare și cu resursele de pe net...

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 33 minute, Trancotistul a spus:

Nu le ascultați? Adică le dați deoparte?

Se bat in cuie pe peretii garajului. Am cumparat o multime de CD-uri, si nu din Romania, ca lucrez mai mult in UE (capshunar, se stie) , dar n-am reusit sa strag 250 de bucati mai de doamne ajuta. Si astea mai mult cu muzica clasica. 

Noroc cu pretenii ca mai scapa cate un fisier, dar is cam zgarciti, audiofilii astia. 

 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Te rog crede-ma, am trait ani de zile cu impresia ca toate inregistrarile cu Led Zeppelin suna mediocru pana cand am avut ocazia sa ascult sisteme bine puse la punct. In cazurile mentionate de tine unii asta fac toata viata, selectie de masterizari si interpretari, altii sar peste inregistrarile slabe pentru ca exista multa muzica si putin timp, ultimii se multumesc si cu inregistrari mai slabe. Nicio alternativa din cele de mai sus nu este gresita.

  • Like 1
  • Thanks 2
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ce s-a scris mai sus, pentru mine, suna atat de gresit in atat de multe privinte incat ma rezum la a descrie experienta mea.

Ascult RHCP, Maiden, Metalllica (dar nu variantele SHM care din dorinta de a repara deficientele de inregistrare, strica mai mult), Zeppelin, Deep Purple cu foarte mare placere pe sistemul meu chiar daca, odata cu aducerea acestuia la un oarece nivel, am sesizat si mai mult cat de comprimate si distruse sunt (in cazul Metallica, s-au tras prost de la inceput, inainte de master, nici o masterizare nu le poate face sa sune mai bine de atat). Chiar si asa, castigul sonor, overall, este mai mare decat revelarea deficientelor aduse de compresie si master prost. Da, chiar si in cazul Metallica sau RHCP am soundstage si layere, tobele sunt in spate, instrumentele suna bine definit, vocea e ok, nu mai suna aglomerat in ciuda distorsiunilor si clippingului evidente.  Mai greu cu inaltele (mai ales ride, crash si ce table mai au aia de bat in ele) unde distorsiunile si clippingul sunt cele mai deranjante. Da' tot dau din cap ca la 16 ani. 

Toate aceste deficiente pana la urma fac si ele parte din experienta, vreau sa le aud, asa a ales atunci inginerul sau asa i-a iesit de la prea multa iarba amestecata cu diverse, asa li s-a parut celor de la Metallica ca suna bine dupa galetile de whisky regulamentare. Iubesc aceste inregistrari, am crescut cu ele, fac parte din mine. 

  • Like 3
  • Thanks 1
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Ma aflu in aceeasi situatie ca Sorin. Iubesc muzica in primul rand, asa ca ma bucur de auditii ca pe vremea adolescentei, indiferent de inregistrare. 

PS: Apropo de vestea trista legata de tobarul celor de la Death & Cynic. Prefer sa ascult Death pe un sistem performant in ciuda faptului ca inregistrarile sunt mediocre. 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 3 ore, hellrider77 a spus:

Ce s-a scris mai sus, pentru mine, suna atat de gresit in atat de multe privinte incat ma rezum la a descrie experienta mea.

Ascult RHCP, Maiden, Metalllica (dar nu variantele SHM care din dorinta de a repara deficientele de inregistrare, strica mai mult), Zeppelin, Deep Purple cu foarte mare placere pe sistemul meu chiar daca, odata cu aducerea acestuia la un oarece nivel, am sesizat si mai mult cat de comprimate si distruse sunt (in cazul Metallica, s-au tras prost de la inceput, inainte de master, nici o masterizare nu le poate face sa sune mai bine de atat). Chiar si asa, castigul sonor, overall, este mai mare decat revelarea deficientelor aduse de compresie si master prost. Da, chiar si in cazul Metallica sau RHCP am soundstage si layere, tobele sunt in spate, instrumentele suna bine definit, vocea e ok, nu mai suna aglomerat in ciuda distorsiunilor si clippingului evidente.  Mai greu cu inaltele (mai ales ride, crash si ce table mai au aia de bat in ele) unde distorsiunile si clippingul sunt cele mai deranjante. Da' tot dau din cap ca la 16 ani. 

Toate aceste deficiente pana la urma fac si ele parte din experienta, vreau sa le aud, asa a ales atunci inginerul sau asa i-a iesit de la prea multa iarba amestecata cu diverse, asa li s-a parut celor de la Metallica ca suna bine dupa galetile de whisky regulamentare. Iubesc aceste inregistrari, am crescut cu ele, fac parte din mine. 

Cum eu sunt cel care a scris mai sus vreau sa mentionez doua lucruri.

1. Din ce am vazut tu ai pe ce asculta acele inregistrari deja triate dupa cum spui astfel incat sa sune cum ziceai mai sus (asa cum a vrut inginerul).

2. Am mentionat ca exista oameni care se multumesc cu inregistrari mai slabe si ca lucrul acesta nu este gresit.

Intrbarea este unde am gresit?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Uite un exemplu dintre o înregistrare veche, pe care o prefer, in ciuda calității scăzute, față de remasterizarea lu pește prăjit. Am și discul original Warsaw dar și CD-ul remasterizat.  

Original:

Remaster:

Ar mai fi exemple destule, dar asta mi-a fost două clicuri distanță.

Editat de star
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 2 ore, hellrider77 a spus:

@Elwe   nu ma refeream la ce ai spus tu in special, ci la intregul sir de postari referitoare la a ocoli sau nu anumite trupe/albume/piese/genuri/etc. pe motiv de sunet prost.

 

Nu cred ca a vrut cineva sa zica ca ocoleste anumite trupe sau genuri pe motiv ca suna prost. Pot ocoli anumite trupe pe motiv ca nu ma atrag cu nimic dar nu o sa zic ca nu le ascult ca suna prost, o sa zic ca nu-mi plac. Iar in cea ce priveste albumele incerc sa caut alta varianta daca se poate. De exemplu nu ma omor dupa Depeche Mode si nu-i ascult si cu asta basta, alt exemplu ar fi un album cu Mario Lanza care suna ca un patefon in butoi si pe care nu il pot asculta nicicum chiar daca muzica e pe sufletul meu.

Amy Winehouse imi place si o ascult chiar daca inregistrarile ei sint orice numai audiofile nu.

PS. Nu dati cu pietre ca nu-mi place Depeche, nu e nimic gresit in asta 🙂

PPS. Cind eram tinar eram rocker si la vremea aia rockerii se bateau cu depecherii de cite ori aveau ocazia

Editat de bogdanozaurus
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Erai depecher? 😉 Eu purtam plete pe vremuri, dar n-am avut incidente de genul ăsta. Doar odată , dintr-un grup, a zis unul că hai să-l facem pe ăsta. M-am oprit și le-am zis să vină doi câte doi că mă doare o mana.

Editat de star
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Eu am ascultat si continui sa ascult Depeche Mode desi sunt rocker de meserie. I-am vazut in concert de doua ori. Ultima data acum 2 ani la MadCool Festival Madrid. 

PS: Va rog nu mai poluati subiectul. Am sa mut discutiile fara legatura cu subiectul in alta parte.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 4 ore, bogdanozaurus a spus:

 

Amy Winehouse imi place si o ascult chiar daca inregistrarile ei sint orice numai audiofile nu.

Poate ai disponibilitatea să dai o părere despre Lioness: Hidden Treasures

Amy Winehouse - Lioness Hidden Treasures.png

gura lumii spune că e o producție excepțională deși este o compilație de înregistrări din diferite studiouri. Eu am vinilul dar este încă virgin.

 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 2 months later...

Avand in vedere ca articolele de mai jos, tot la  calitatea muzicii se refera, imi permit sa postez niste traduceri mai vechi din reviste de specialitate.

 

calitatea muzicii

 

citat din Cinetech

 

Din păcate, nimeni numai vrea sa cumpere muzică de înaltă calitate, cu compresie redusă. Un exemplu ar fi SACD. Acest sistem nu a supravietuit si nu a predominat pe piata de desfacere din cauza pretului mai ridicat de vanzare. Sistemele audio se diminuează, adica devin tot mai mici, caracteristicile difuzoarelor ajung cu greu la o gama de fregvente rezonabila, iar amplificatoarele încorporate, au multe neajunsuri din păcate. Din pacate majoritatea CD Playere-lor își dezactivează convertorul D / A, atâta timp cât afișarea timpului de disc este la ora 00:00, astfel încât să nu se auda zgomotul excesiv, de fond.

 

Astăzi, nimeni nu are dorința să își doteze camera de zi cu un sistem bun, acest lucru se întâmpla si în epoca de glorie al lui ReVox. Cine a avut bani să cumpere un sistem ReVox?

 

Ascultam un CD de exemplu să zicem My Chemical Romance, deci un Emo-Punk din categoria mai buna, trebuie sa remarcam cu tristete că plăcerea de a asculta se termină după câteva minute.

 

Compresia și comprimarea exagerata a pieselor face o auditie pe un sistem calitativ ridicat bine ajustat, care poate furniza o dinamică și niveluri inalte de sunet, aproape chinuitoare.

 

Ascultand apoi aud un DVD pe același sistem, sunetul este deja mai suportabil. Cele mai bune auditii au ramas încă sunetele unui film de 35 mm cu pista sonoră digitală SDDS. O rată a datelor de 1,4 megabiți / secundă (comparativ cu 480 kilobiți / secundă Dolby Digital) aduce pe 8 canale o dinamică care nu se obtine nici măcar la niste CD-uri bine mixate. Din păcate, acest format audio este mort în Europa. De ce? Fiindca producția de filme este prea scumpă, si Player-ul la fel. Dolby a reusit sa convinga publicul cu sistemul său în 1991, chiar dacă unele filme, din cauza lipsei mai multor informații suplimentare de pe pista Dolby Digital, au o rată de date de numai 320 kilobiți / secundă. Un rezultat trist.

 

 

 

 

Calitatea Muzicii

 

 

în Feuilltonul ediției de astăzi al ziarului Sueddeutsche Zeitung puteti gasi la pagina 13, un articol scris de Jens-Chistian Rabe, care merita neaparat citit.

 

Autorul se ocupă de schimbarea, mai bine sărăcirea a ceea ce se aude poate auzi. La început, un raport al revistei americane de muzică „Rolling Stone“, intitulat "Moartea High Fidelity“-ului, în epoca mp3, in care calitatea sunetului este mai rea decât oricând.

 

Bob Dylan este citat ca spunand ca productiile moderne au sunet groaznic pentru ca nu sunt alcatuite numai din sunete. Sunt menționate pierderi semnificative de dinamica, înregistrarea respectiv discul, au fost comprimate pana la moarte, din cauza incapacitatii celor responsabili, care ar fi lipsiti de orice competență si cunostiinte tehnice.

 

Interesante sunt și declarațiile producătorilor sau a inginerilor de sunet care afirma ca revendicări de calitate superioară sonoră, poate exista doar în jazz In cazul muzicii pop, piața constrange la reducerea calitatii sunetului. În muzica clasică, problema manipulării dinamicii nu este la fel de virulentă ca și în pop și jazz.

 

Un articol care merită citit, nu numai pentru iubitorii și si cei care savureaza muzica de calitate.

  • Like 2
  • Thanks 1
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Eugen, subiectul acesta este discutat de nenumarate ori pe aici. Ciudat este ca si in cazul inregistrarilor audiofile se foloseste compresia. Si mai ciudat este faptul ca multi pasionati 'pun botul la povestea asta'. Trist este ca multi dintre cei aflati la inceput de drum judeca aparatele dupa masuratori. Acum toate DAC-urile si cdplayerele ating valori dinamice uriase degeaba. Nu prea exista inregistrari care sa le puna in valoare.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 05.04.2020 la 7:26, horex1952 a spus:

Avand in vedere ca articolele de mai jos, tot la  calitatea muzicii se refera, imi permit sa postez niste traduceri mai vechi din reviste de specialitate.

 

calitatea muzicii

 

citat din Cinetech

 

Din păcate, nimeni numai vrea sa cumpere muzică de înaltă calitate, cu compresie redusă. Un exemplu ar fi SACD. Acest sistem nu a supravietuit si nu a predominat pe piata de desfacere din cauza pretului mai ridicat de vanzare. Sistemele audio se diminuează, adica devin tot mai mici, caracteristicile difuzoarelor ajung cu greu la o gama de fregvente rezonabila, iar amplificatoarele încorporate, au multe neajunsuri din păcate. Din pacate majoritatea CD Playere-lor își dezactivează convertorul D / A, atâta timp cât afișarea timpului de disc este la 00:00, astfel încât să nu se auda zgomotul excesiv, de fond.

 

Astăzi, nimeni nu are dorința să își doteze camera de zi cu un sistem bun, acest lucru se întâmpla si în epoca de glorie al lui ReVox. Cine a avut bani să cumpere un sistem ReVox?

 

Ascultam un CD de exemplu să zicem My Chemical Romance, deci un Emo-Punk din categoria mai buna, trebuie sa remarcam cu tristete că plăcerea de a asculta se termină după câteva minute.

 

Compresia și comprimarea exagerata a pieselor face o auditie pe un sistem calitativ ridicat bine ajustat, care poate furniza o dinamică și niveluri inalte de sunet, aproape chinuitoare.

 

Ascultand apoi aud un DVD pe același sistem, sunetul este deja mai suportabil. Cele mai bune auditii au ramas încă sunetele unui film de 35 mm cu pista sonoră digitală SDDS. O rată a datelor de 1,4 megabiți / secundă (comparativ cu 480 kilobiți / secundă Dolby Digital) aduce pe 8 canale o dinamică care nu se obtine nici măcar la niste CD-uri bine mixate. Din păcate, acest format audio este mort în Europa. De ce? Fiindca producția de filme este prea scumpă, si Player-ul la fel. Dolby a reusit sa convinga publicul cu sistemul său în 1991, chiar dacă unele filme, din cauza lipsei mai multor informații suplimentare de pe pista Dolby Digital, au o rată de date de numai 320 kilobiți / secundă. Un rezultat trist.

 

 

 

 

Calitatea Muzicii

 

 

în Feuilltonul ediției de astăzi al ziarului Sueddeutsche Zeitung puteti gasi la pagina 13, un articol scris de Jens-Chistian Rabe, care merita neaparat citit.

 

Autorul se ocupă de schimbarea, mai bine sărăcirea a ceea ce se aude poate auzi. La început, un raport al revistei americane de muzică „Rolling Stone“, intitulat "Moartea High Fidelity“-ului, în epoca mp3, in care calitatea sunetului este mai rea decât oricând.

 

Bob Dylan este citat ca spunand ca productiile moderne au sunet groaznic pentru ca nu sunt alcatuite numai din sunete. Sunt menționate pierderi semnificative de dinamica, înregistrarea respectiv discul, au fost comprimate pana la moarte, din cauza incapacitatii celor responsabili, care ar fi lipsiti de orice competență si cunostiinte tehnice.

 

Interesante sunt și declarațiile producătorilor sau a inginerilor de sunet care afirma ca revendicări de calitate superioară sonoră, poate exista doar în jazz In cazul muzicii pop, piața constrange la reducerea calitatii sunetului. În muzica clasică, problema manipulării dinamicii nu este la fel de virulentă ca și în pop și jazz.

 

Un articol care merită citit, nu numai pentru iubitorii și si cei care savureaza muzica de calitate.

 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Eu nu suport inregistrarile actuale sau remasteruri facute cu picioarele de catre toti "inginerasii" de sunet aparuti in ultimii ani.

Muzica nu mai are crest factor, nu are dinamica, instrumentele la acelasi nivel cu vocile (maxim si inspre clipping), totul inghesuit, compresie peste compresie, O GALAGIE.

 

Exemplu, Kings Of Leon, albumul cu piesa Sex On Fire, un DEZASTRU audio, doar sex on fire o am si am ascultat de pe acel album, si asta strict pentru ca sint nevoit sa o pun la club, poate mai au piese bune pe el, dar nu ascult nimic altceva din cauza masterizarii de 2 lei.

O alta mizerie audio, Sheppard - Geronimo, o galagie infecta ca masterizare, piesa fara stralucire la vreun instrument sau sunet, totul tare si galagios, voci egale la nivel cu instrumentele, praf, 7KingZ - Gloves are comin' off,  asemeni (desi piesele imi plac si le folosesc).

Si as putea coninua cu zeci, sute, mii de piese cu master de 2 lei, piese care ar fi meritat alti "butonisti"....

 

 

A, ceva care zic, da, nota 10, pai atunci trebuie sa ma intorc la inginerii de sunet vechi si pun:  Valerie Dore - The night,  Angie Care - Your mind,  Aldo Lesina - Romance, Patty Pravo - E dimmi che non vuoi morire (apropos, italienii masterizeaza foarte bine), Depeche Mode - Policy of truth (ca tot veni vorba de Depeche, si am pus pentru depecheri ani de zile in POWER OF DM, din 1990 in sus).

 

Inginerii vechi probabil ca isi faceau treaba cu placere, acum e simplu, digital, limitere+compresoare si aia e...

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Acest site foloseste cookie-uri! Prin continuarea navigarii va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Citeste Politică Intimitate si Termeni de Utilizare.