Sari la conținut
HiFi Tech

Recomandări din muzica clasică


Andi

Postări Recomandate

Ani de zile m-am ferit de Wagner. Curajul a venit dupa ce am citit cateva randuri ale lui Mahler despre Wagner. Der Ring este atat de frumos incat te temi de golul emotional ramas in momentul in care se incheie auditia. Andi, spune cate ceva despre editia asta. Ring-ul lui Solti este considerat cel mai bun. In ce editie l-ai cumparat?

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Chiar în timp ce ai scris eram la Scena a 2-a din Rheingold.

Vreau să precizez de la început că versiunea Solti este doar comandată, nu am primit-o încă. Și aici îmi vine să urlu de ciudă și nervi! De ce? Pentru că acum vreo două luni eram în Cărturești și am văzut-o: versiunea Solti pe Blu-ray Audio. Unii spun că e mai bună chiar decât versiunea Esoteric pe SACD (ca sunet), alții că nu. Însă nu are importanță, versiunea Solti oricum e considerată cea mai bună înregistrare a tuturor timpurilor. Deci am văzut-o și, în prostia mea, nu am luat-o, pentru că eram setat pe alte lucrări atunci. Peste noapte, după ce am mai citit despre ea, mi-am dat seama că am fost un imbecil să nu o cumpăr și am plecat glonț să o iau, a doua zi. Și nu am mai găsit-o!!! Îmi venea să urlu în Cărturești.

Am făcut comandă pentru ea, sper să o primesc.

Acum, comparând rapid ce am văzut și ascultat din versiunea aceasta pe blu-ray audio cu von Karajan, pot să spun că e cea mai luxoasă ediție fizică pe care o dețin. Este o bijuterie! Grija, calitatea, bookletul, faptul că ai tot libretul în dublu exemplar (originalul în germană și traducerea în engleză), diverse relatări privind înregistrarea, imagini de la audiție, sunt 400 de pagini! (400!) de booklet!

La început am fost ușor dezamăgit, deoarece cel puțin la preludiul și Scena 1 din Rheingold, versiunea Solti (pe care o am doar în copie sacd Esoteric) este mult, mult mai bună. Dă acea senzație de muzică tocmai sosită din spațiu. Pe bune, cel puțin la preludiu, senzația e că nu e muzică omenească.

Însă, începând cu Scena 2, versiunea Karajan începe să recupereze. Și aici mă refer strict la orchestră, deocamdată e prea devreme să fac comparație între interpreți, dar promit să revin pe larg.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Tocmai am trecut la Scena a 3-a din Rheingold și pot să spun că în Scena a 2-a, Karajan l-a depășit pe Solti în viziunea lui privind opera lui Wagner. Normal, nu am de unde să știu ce viziune a avut Wagner, dar Scena a 2-a din Rheingold, așa cum a văzut-o Karajan, m-a lăsat complet mut. A fost o muzică de pe alte tărâmuri.

Solti s-a bazat mai mult pe soliști, Karajan mai mult pe orchestră, cel puțin asta e senzația mea acum.

Să vedem ce urmează în Scena a 3-a (din Rheingold).

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Azi voi trece la Siegfried.

După Rheingold, lucrurile sunt destul de confuze. La unele scene, mi s-a părut că de multe ori Karajan a fost peste Solti. Însă tot Solti îmi persistă în cap, atunci când mă gândesc la Rheingold! Cred că pur și simplu a ales mai bine soliștii, interpretarea lor pare să aibă mai mult impact. Probabil contează și versiunea Esoteric în care am ascultat Solti. Senzația de „acolo” e mult mai persistentă. Wotan e interpretat mult mai bine, cu o forță extraordinară.

E o istorie interesantă cu versiunea Esoteric...poate o detaliez cu altă ocazie. Cert e că japonezii au atins o culme acolo. Nu am ascultat încă versiunea Deutsche pe Blu-ray...cei de la Grammophone spun că nemții au fost ferm hotărâți să scoată o versiune mai bună ca a japonezilor și că pentru ei a fost o provocare și o competiție. Problema a a fost că benzile master vechi de aproape 50 de ani erau foarte afectate și a fost o muncă titanică de editare.

Sper să fi reușit nemții, nu de alta, dar mi se pare misiune imposibilă să dau 6000 de euro pe o versiune Esoteric sigilată.

Dacă vi se pare preț mare, trebuie să știți că japonezii de la Esoteric au livrat doar 35 de exemplare în afara Japoniei, restul ediției fiind vândut acolo.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Super! Probabil l-ai luat ieri seară sau azi. Spun asta pentru că ieri am fost să ridic setul Wagner Karajan și am observat Gatti-ul acolo. Cărturești au cel mai bun preț la acest set Gatti (inclusiv comparat cu prețul la care poate fi găsit dincolo), nu știu dacă cei de la Cărturești realizează că acolo sunt 2 sacd-uri, nu unul singur.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Acum 11 ore, bongiorno a spus:

Ai cumparat ceva din colectia FM clasic ? Daca da, cum ti se par inregistrarile ?

Da, chiar ziceam undeva că nu ar trebui evitate. Par mai low-cost, deoarece nu au un booklet bogat, însă ai informațiile de bază. Dar sunt scoase chiar de Decca London sau de Deutsche, ambele deținute acum de Universal, iar discurile în sine sunt ștanțate Made in Germany by Universal. Înregistrările sunt foarte bune.

Din ce am citit, seria Classic FM e un răspuns al celor de la Universal la seria Masters scoasă de Sony, tot așa înregistrări și discuri foarte bune, dar booklet limitat.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

La 31.08.2018 la 23:04, bongiorno a spus:

Interesant e ca anumite compozitii dirijate de Celibidache, in ciuda aparetei lentori, sunt foarte agreabile la ascultat si permit ascultatorului sa inteleaga ce asculta, sa surprinda fara greutate intreaga complexitate. Parca Celibidache e un profesor care explica rar si inteligibil unui elev rabdator.

Știam de Celibidache de când m-am născut. Ce nu știam despre Celibidache era că a fost cu adevărat mare și extrem de respectat. Și că refuza cu obstinație să fie înregistrat, considera că momentele live nu pot fi recreate. Din acest motiv, de multe ori, inginerii îi înregistrau concertele pe ascuns.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

Citind revista Gramophone, mi-au căzut ochii pe un articol care spunea că toți marii dirijori, muzicologici, critici etc din acest moment îl consideră pe Carlos Kleiber ca fiind cel mai influent dirijor din toate timpurile. Cea mai mare inspirație. Unic. Un zeu.

Carlos Kleiber? Parcă am văzut ceva de el dar îmi aminteam vag. Mi-am dat seama că de fapt nu știu nimic despre clasică și că e de studiat la nesfârșit.

Mă rog, m-am repezit în magazine să văd ce lucrări găsesc dirijate de acesta. Între timp, am aflat că nu există prea multe editate, deoarece omul era un desăvârșit exclusivist, dirija doar ce vroia el, când avea el chef. Ceva de genul „am valoare, dar voi nu sunteți demni de ea”. Sau poate genul „the lunatic is on the grass”.

I s-a oferit postul lui von Karajan (când acesta s-a retras) la cârma celei mai apreciate orchestre, Filarmonica din Berlin, și Carlos a refuzat! Inimaginabil!

DSC00941.JPG

DSC00942.JPG

DSC00943.JPG

DSC00944.JPG

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Nu cunoști limba suficient de bine ca să faci un abonament online, dar indeajuns de bine ca să citești revista? 

Cel mai simplu este cum a spus Andi, ar mai fi de adăugat că majoritatea pot fi downloadate in varianta pdf la un preț mult mai mic decit varianta tipărită.  Evident mă refer la download legal de pe site-urile revistelor. 

Editat de bogdanozaurus
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

O altă ediție fabuloasă cu bagheta magică a lui Solti: Tristan și Isolda, cea mai nouă ediție scoasă de Decca, conținând 3 CD-uri și 1 disc Blu-ray Pure Audio (Stereo 24/96), plus un booklet de nu mai puțin de 300 de pagini, cu diverse rarități și, bineînțeles, întregul libret în mai multe limbi.

Inginerii de la Decca lucrează de câțiva ani la ediții fantastice în high-resolution, depun eforturi mari pentru a transpune benzile originale cât mai fidel posibil.

DSC00795.JPG

DSC00796.JPG

DSC00797.JPG

DSC00798.JPG

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Pentru ca s-a vorbit deja de suitele pentru violoncel solo de Bach, as vrea sa recomand trei versiuni:

Maurice Gendron - classics FM - (nu evitati cd-urile respective chiar daca sunt ieftine suna foarte bine),

Pablo Casals (Naxos) si nu in ultimul rand Rostropovich (Warner). :)

Sper sa nu se considere off-topic as vrea sa semnalez si un proiect foarte interesant pe youtube: Netherlands Bach Society.

Aici sunt postate la calitate HD interpretari interesante in decoruri inedite ale tuturor celor sase suite (fiecare cantata de un alt solist).

De exemplu suita a sasea ultima postata, astazi :)

 

Si suita a cincea:

Gasisti si restul suitelor precum si alte lucruri din muzica lui Bach .

 

 

  • Like 1
  • Thanks 1
Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 3 months later...

Despre clasică, gata, nimeni, nimic? Dacă eu sau Tudor nu deschidem discuția, nu zice nimeni nimic? Eu, unul, încep să mă simt de parcă trollez subiectul... ? Un subiect care îi lasă reci pe toți. Hai, că știu că ascultați.

Curaj, curaj, găină, că te tai! ? 

Nu trebuie să faceți vreun compendiu al vreunei lucrări, pur și simplu e suficient să menționați o înregistrare sau interpretare care vi s-a părut, vouă personal, deosebită. 

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Marturisesc ca si eu sint cam in aceiasi situatie, imi place sa ascult dar nu sint deloc coneseur, in cele doua - trei ore libere pe care le am zilnic sint prea sleit ca sa mai diger altceva in afara de vreun serial usurel. Pentru muzica clasica ai nevoie de o stare de spirit, alta decit cea pe care o am eu in 90% din timp. Cind o fac insa imi umple sufletul si de multe ori ma elibereaza de raul acumulat.

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

O recomandare excelenta, Marianos! 

Eu as mai recomanda ca variante si interpretarile de la Decca - Andreas Scholl, Barbara Boney, Christophe Rousset si Les Talens Lyriques dar si cea de la Channel Classics - Elin Manahan Thomas, Robin Blaze si Florilegium. Daca sunteti alergici la contratenori, optiunile sunt mai restranse. Fiecare are in mod evident farmecul ei aparte!

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

  • 1 month later...

Pe unul dintre albumele mele preferate de death metal, Nile - Amongst the Catacombs of Nephren-Ka, este o piesă „Ramses the Bringer of War”. De fiecare dată când o ascultam mă gândeam „băi, ce genii băieții ăștia! băăăă, ce piesă!”.

Nu mică mi-a fost surpriza să descopăr, după ce am luat Gustav Holst - The Planets, o capodoperă a umanității, că acea piesă e de fapt o preluare da capo al fine al piesei „Mars, the Bringer of War”. Ba mai mult, am descoperit foarte multe pasaje din această lucrare preluate cu toptanul în diverse albume extreme metal.

Ediția din poză este din seria Karajan Gold, de la Deutsche Grammophon. Nu mă satur de el.

_13201652.jpg

_13201662.jpg

Link spre comentariu
Distribuie pe alte site-uri

Join the conversation

You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.

Vizitator
Răspunde la acest topic...

×   Alipit ca text avansat.   Alipește ca text simplu

  Doar 75 de zâmbete maxim sunt permise.

×   Linkul tău a fost încorporat automat.   Afișează ca link în schimb

×   Conținutul tău precedent a fost resetat.   Curăță editor

×   Nu poți lipi imagini direct. Încarcă sau inserează imagini din URL.

×
×
  • Creează nouă...

Informații Importante

Acest site foloseste cookie-uri! Prin continuarea navigarii va exprimati acordul asupra folosirii acestora. Citeste Politică Intimitate si Termeni de Utilizare.