Despre surse, rejectii, stabilizari, etc in audio

[Shambala]

... Saturatia apare cel mai usor la functionarea in gol a transformatorului si nu la curentul de lucru maxim. La functionarea in gol este densitatea de flux maxima si nu la curentul de lucru maxim.

 

Chiar asa ? Fluxul magnetic nu are nici o legatura cu curentul ? Sau este invers proportional cu curentul ? ...

[Greierasul]

Reformuleaza corect din punct de vedere tehnic intrebarile ca sa putem avea un punct de plecare altfel pierdem vremea.

[Shambala]

Intrebarile erau pt atentionare asupra greselilor.

Scriu pt restul cititorilor de pe forum, pt a nu ramane cu neclaritati:

Saturatia este direct proportionala cu fluxul magnetic care este direct proportional cu curentul. Asa ca NU apare la curentul de mers in gol ci la curenti f mari.

Un miez este saturat cand oricat ai creste curentul prin primar nu mai [poate] creste curentul in secundar.

In general saturatia nu apare la nici un regim a transformatorului - decat daca este profund gresit calculat (amatori/incepatori/Dorel...)

Poate apare saturatia miezului in cazul prezentei unei componente continue de valoare mare peste reteaua de 230V, dar deja este vb despre 10 sau mai multi Vcc, caz care nu se regaseste in realitate.

Unele transformatoare (in special toroidale) pot bazai in prezenta unei tensiuni continue mici (1-2 zecimi de volt) dar nu este cazul saturarii miezului.

Bazaitul este proportional ca intensitate cu valoarea tensiunii continue suprapusa peste tensiunea de retea si [de cele mai multe ori] este permanent variabil ca nivel.

Reducerea curentul de mers in gol - prin cresterea numarului se spire pe volt, creste imunitatea transformatoarelor la componentele de tensiune continua suprapuse pe retea, dar solutia este un compromis, pt ca produce cresterea diferentei de tensiune in secundar intre gol si sarcina (delta U), scade "duritatea" transformatorului. Evident ca este evitata de catre producatori in primul rand datorita cresterii consumului de cupru si apoi din cauza reducerii perfomantelor trafului.

In cazuri audiofile se poate cere construirea unor transformatoare cu numar marit de spire pe volt, asumandu-se costurile (pana la 50% mai mari).

[Greierasul]

Fluxul util în miezul feromagnetic al unui transformator este dictat ca amplitudine de tensiunea primara si de frecventa retelei de alimentare, indiferent de gradul de încarcare al sau. Deci, un transformator nu se satureaza la curentii cei mai mari , de scurt circuit. Regimul de scurt circuit este doar un regim particular al regimului de lucru cu incarcare partiala. Atunci nu miezul se satureaza ci infasurarile se ard din cauza efectului Joule. Din aceasta cauza testarea unui transformator la scurtcircuit se efectueaza la o tensiune de alimentare redusa (circa 10-12%Unom) in asa fel incat curentul de scc sa nu depaseasca curentul maxim nominal.

Nu se poate creste oricat curentul din primar in mod intentionat (dupa ce transformatorul este deja construit si functional) fara sa creasca si cel din secundar. In fapt este exact pe dos, cresterea curentului din secundar determina cresterea curentului din primar.

Saturatia unui transformator apare cel mai des la pornirea sa in gol Cel mai simplu se observa ca la conectarea acestuia la priza este absorbit un curent foarte mare. Miezul magnetic se utilizeaza de obicei la o amplitudine a inductiei magnetice de circa 1,9T.

[Shambala]

La trecerea prin 0 a sinusoidei curentul de pornire este minim pt ca si tensiunea este 0.

Am scris ca un transformator nu ajunge [natural] in saturatie in nici unul din regimurile normale de lucru.

La scurt-circuit nu se poate verifica saturatia, desi evident exista.

Intradevar la pornirea oricarui traf, curentul absorbit este maxim, si poate duce la saturatia miezului (sau la o saturare partiala). Este un bun exemplu dar nu contrazice ce am scris mai inainte. in acest caz sarcina nu este curentul din secundar ci incarcarea cu energie magnetica a miezului.

Atentie - este un regim tranzitoriu, recomandat de evitat prin circuite soft-start; la transformatoarele mari este cu desavarsire interzisa pornirea fara soft-start - si de altfel aproape imposibil de realizat pt ca pur si simplu curentul de pornire este atat de mare incat sar sigurantele de la retea.

[Greierasul]

Leco ai dreptate. La trecerea prin zero a sinusoidei curentul de magnetizare este cel mai mare contrar logicii care ne spune ca lucrurile stau pe dos. Functionarea transformatorului este o nuca greu de spart, multe lucruri stau pe dos decat crede imaginatia. Ca scurt rezumat, fluxul din primar si secundat se anuleaza unul pe celalalt si ramane doar cel de magnetizare numit si flux magnetic de lucru.Acest flux este maxim la functionarea in gol. De aceea saturatia nu depinde de curentul de lucru din secundar.

[Strauss]

Un link util

http://http://mircea-gogu.ro/pdf/Curs%20Masini%20electrice/capitolul_II.pdf

[Greierasul]

Curentul absorbit de la retea initial este curentul de magnetizare, curent necesar la crearea fluxului magnetic in infasurarea primara , flux magnetic care la randul sau creaza o noua tensiune electromotoare autoindusa in primar, tensiune electromotoare defazata cu 90 de grade fata de tensiunea de alimentare a primarului.

Deci, prin urmare dupa cum se observa usor curentul de magnetizare initial absorbit va fi de semn contrar tensiunii de alimentare U1. Va fi pur reactiv (in cazul de componente ideale, in realitate exista si o componenta activa acolo, cu rol de amortizare). Va fi normal ca acest curent sa fie maximum la trecerea sinusoidei prin zero.

Din acest mecanism am exclus saturarea miezului magnetic. Aceasta apare si este cea mai pregnanta la conectarea transformatorului la tensiunea de retea (U1) cand traful este cu secundarul in gol. Miezul este scos din saturatie odata cu stabilizarea tensiunii de alimentare a primarului si cu ajutorul partii rezistive, active , a infasurarii primare.

Dupa ce s-a iesit din starea de saturatie, fluxul magnetic din primar care a creat si t.e.m. autoindusa din primar numita E1, va mai crea o noua tensiune electromotoare indusa dar de data asta in secundar, numita E2. Atat E1 cat si E2 sunt de acelasi semn dar de semn contrar tensiunii de alimentare din primar U1.

In acest moment intra in joc raportul dintre cele doua infasurari , primar/secundar. Daca observam cu atentie, in acest moment, cand secundarul este in gol, fluxul prin miez este maxim, deci atunci exista riscul cel mai mare de a se satura miezul magnetic. Tocmai de aceea se evita a se lasa un transformator sa functioneze in gol. Pierderile in miez date de histerezis si curentii turbionari sunt maxime in acest moment, fapt care duce la incalzirea trafului.

Odata ce se conecteaza sarcina la bornele secundarului, apare un curent I2, provenit din E2 care creeaza un nou flux magnetic de semn contrar fluxului magnetic venit din primar. Cele doua fluxuri se anuleaza asa incat in miezul magnetic ramane doar un flux de circulatie , slab, flux de magnetizare sau flux util de lucru cum mai este numit. In acest moment s-a redus drastic aparitia saturarii miezului magnetic. Deci saturatia nu apare la marirea curentului de sarcina I2. Mai departe ramane transferul puterilor intre primar si secundar.

Lucrurile se complica in analiza tehnica , neidealizata , deoarece intra in joc rezistenta electrica a infasurarilor, efect de tip Joule, fluxurile de dispersie, curentii turbionari si caracteristica de histerezis. Totusi in mare, pe repede inainte, cam asta ar fi functionarea unui transformator

[Shambala]

Ok, este clar ca am gresit cu privire la curentul de pornire in momentul trecerii prin 0 a sinusoidei.

[Shambala]

Am uitat, am gresit si cu privire la saturatia la pornirea in gol a transformatorului. Imi cer scuze, Raimomd.

Revenind la cazul de la care a plecat discutia, nu este vb. despre pornirea sau functionarea transformatoarelor in gol.

Acolo bazaitul incriminat este permanent, si in afara de o componenta continua pe retea si eventual un transformator deosebit de sensibil la asta, nu gasesc alta explicatie.

Poate este, dar nu imi vine in minte niciuna.

[adrianlucian]

Bine ca ia gresit, am mai invatat ceva . Si eu tot asa gresit gandeam. Multam Raimond, +1 ptr atitudine Shambala.

[Greierasul]

A gresi si a-ti da seama ca gresesti denota in primul rand inteligenta si dorinta de a merge mai departe , de a evolua. Fenomenele si componentele de tin de electrotehnica precum sunt transformatoarele si motoarele electrice de exemplu, sunt simple ca schema la prima vedere , dar reversul medaliei al acestei simplitati este complexitatea foarte mare a teoriei din spatele functionarii lor. Cred ca sunt foarte putini oameni care inteleg din prima cum stau lucrurile. Tin minte ca in facultate am avut zeci, poate sute de nopti nedormite din cauza matematicii necesare studiului lor. Profesorii nostri, multi dintre ei academicieni ne vorbeau parca "din stele" si nu era nici macar un student care sa creada ca este in stare sa termine cu bine facultatea

Norocul mare este ca in domeniul electrotehnicii odata dezvoltata o componenta , cu toata matematica complexa si fizica din spatele ei, devine oarecum standardizata si poate fi reprodusa si reparata si de tehnicieni cu pregatire medie. Din fericire electronica este mai usor de priceput si da si satisfactii imediate, frumoase. Una e sa stai comod in fotoliu butonand canalele la un televizor cu plasma si alta e sa iti huruie in cap un generator de cativa zeci de megawatt. Dar asta e, cateodata vrei nu vrei trebuie sa "gusti" si din amarala componentelor electrotehnice.

[Shambala]

Am citit de mai multe ori capitolul cu privire la cuplarea transformatorului la retea in momentul trecerii prin 0 a sinusoidei.

Regret sa spun ca nu am inteles explicatiile din curs - care de altfel este destul de prost scris, dupa parerea mea.

Am sa ma duc maine la catedra de Masini Electrice sa vad daca ma poate ajuta cineva sa inteleg.

[Greierasul]

E perfect adevarat ca un profesor cu cat este mai bun cu atat este un pedagog mai slab. O sa incerc sa-ti explic eu pe cat ma pricep. Conectarea unei masini electrice la retea nu inseamna doar conectarea fizica. Adica sa presupunem ca vom conecta masina fizic la momentul de timp in care tensiunea retelei U1= 0V. In acest moment chiar daca fizic vorbind am inchis circuitul, conectarea electrica a aparatului inca nu este efectuata. Mai departe incepe prima semi-alternanta in care U1 incepe sa creasca pana la U1max. Daca am fi avut ca sarcina o rezistenta pura atunci curentul ar fi fost si el i1max dar tinand cont ca noi avem o bobina, o inductanta pura (sa presupunem ca folosim elemente ideale), curentul este defazat cu 90 de grade in urma tensiunii. Deci, la U1max , i1max=0 amperi. Mai departe, cand tensiunea de alimentare U1 coboara de la max la zero , curentul va atinge valoarea maxima.

Deci curentul nu va fi maxim la conectarea fizica a masinii cand U1=0 , ci abia la a-2-a trecere a U1 prin zero, dupa prima semialternanta.

Mai departe se va stabili exact ce valoare va avea i1max. Tinand cont ca miezul magnetic din cauza U1max va intra in saturatie , pe infasurarea primara inca nu este dezvoltat campul magnetic, deci nici tensiunea autoindusa de semn contrar -E1 inca nu exista. Prin urmare U1max se imparte la rezistenta infasurarii si rezulta curentul de pornire initial(defazat cu 90 de grade). Cu timpul , trecand prin cateva alternante, incepe sa se dezvolte campul magnetic in infasurarea primara, deci se dezvolta si t.e.m. autoindusa -E1, iar tensiunea rezultata din suma U1+(-E1) se va imparti la rezistenta rezultand un curent necesar magnetizarii. La final cand totul s-a stabilizat, diferenta de tensiune dintre U1 si -E1 va fi mica si ea va da curentul de magnetizare al transformatorului cand functioneaza in gol. Aceasta tensiune deltaU = U1+(-E1) , este provenita din pierderile in cupru prin efectul Joule (la functionarea in gol aceasta pierdere este minima), pierderile in fier prin curentii turbionari si pierderile datorita curbei de histerezis. Din dorinta de a face economie de material si a functiona cu un randament maxim, producatorii de transformatoare lucreaza in genunchiul caracteristicii de permeabilitate al materialului din care este facut miezul magnetic. Asa se pot apropia de maximul de flux suportat de material, circa 2Tesla. Practic traful lucreaza in gol cu o zona de semi-saturatie a miezului.

[Shambala]

... Deci curentul nu va fi maxim la conectarea fizica a masinii cand U1=0 , ci abia la a-2-a trecere a U1 prin zero, dupa prima semialternanta.

 

Da, cam asa am inteles si eu.

Cursul formuleaza prost, sarind sau amestecand momentele si situatiile.

Nu am mai ajuns la Masini Electrice dar am apucat sa discut cu un fost prof de-al meu de la Electronica. (Randul de mai sus ii apartine.)

Este exact cum ai explicitat acum. Tot postul tau de mai sus ar trebui sa stea in capul capitolului respectiv al cursului.

[Shambala]

In cazul cuplarii pe pozitia de Umax, curentul va incepe sa creasca abia cand semialternanta trece de 0, deci ii da trafului un curent mai mic timp de o singura semialternanta. Pt miez acest timp este suficient pt a prelua destula energie incat la urmatoarea trecere prin 0 a tensiunii retelei sa absoarba deja un curent mai mic. Cat de mai mic, depinde fireste de dimensiunile si calitatea miezului.

Este corect asa ?

Pentru miezurile mari (>1000VA sa zicem), in practica nu este mare diferenta intre momentele cuplarii la retea fata de pozitia sinusoidei retelei, folosirea unui soft-start fiind obligatorie.

[Greierasul]

In primul rand trebuie sa specific faptul ca multa vreme in timpul facultatii m-am crezut un cretin limitat care nu reuseste sa prinda ideeile profesorilor. Primul semn de intrebare ca totusi ceva e ciudat la mijloc mi l-am pus cand am constatat ca aproape toti colegii mei de studentie aveau aceeasi problema. Dupa ce m-am dat tare cu capul de pereti luand-o singur de la zero am realizat ca de fapt studentii n-au nicio problema, ci beleaua vine de la profesori. A fi inginer, cercetator, academician, etc..., nu-i totuna cu a fi profesor. Calitatea de profesor este unica si ea rezida din posibilitatea de a desface materia studiata in particule elementare asa incat sa para simpla si sa poata fi inteleasa de grosul elevilor, studentilor, etc... Daca stii doar tu teoria la perfectie si n-o poti transfera si catre alte persoane inseamna ca nu esti profesor, ci doar un "nemernic"(sub forma de gluma) inteligent care chinuie studentii

Revenind la ale noastre, trebuiesc adaugite cateva elemente suplimentare care sa aduca teoria idealizata cat mai mult catre realitate. Se mai numeste si teoria tehnica. Deci, infasurarile transformatorului nu sunt ideale, nu sunt pur reactive, exista si elementul activ , rezistenta. Aceasta rezistenta a infasurarilor limiteaza cresterea curentului la niste valori aberant de mari, tocmai la U1=0v. Pe langa pierderile rezistive (Joule) si pierderile in miez prin curenti turbionari si histerezis mai trebuiesc puse la socoteala si fluxurile de scapari, numite si fluxuri de dispersie, ale caror linii de camp nu se inchid prin miez , ci prin aer. Ca sa poti avea o imagine completa a situatiei se face diagrama de fazori, inclusiv a puterilor. Mai departe daca vrei sa fii scrufulos la maximum, integrezi in timp functie de volum toate lucrurile dupa care poti sa spui ca ai controlul complet (sau aproape complet) asupra functionarii transformatorului.

Cand stapanesti bine de tot transformatorul si crezi ca ai scapat avand si o usoara urma de mandrie ca acum stii, treci la capitolul urmator al masinilor electrice, anume motoarele si generatoarele. Iar iti dai seama cat de mic esti si nepriceput, te apuca dracii, le lasi balta si te duci la o bere cu baietii Povestea n-are sfarsit niciodata, mereu mai ramane ceva de invatat. Ce are o limita cu siguranta este cheful nostru de a studia in continuare. Pana la urma o singura viata ai si nu merita s-o petreci pe toata cu creierii facuti praf. Nu era prost Dumnezeu cand a zis "crede si nu cerceta"

[Shambala]

Eu prefer sa scriu ne-mernic (adica ne-meritoriu, ne-vrednic).

In mod sumar (cu cateva elemente de calcul complex si diagrame fazoriale) am invatat si motoarele in timpul liceului. Nu mi-au placut... acum imi pare rau.

Liceu facut pe vremea lui Ceasca...; a venit la un moment dat ordin ca liceele teoretice sa pastreze maxim 50% clase teoretice (mate--fizica, sau umaniste, sau biologie, etc) si restul sa fie trecute la regim industrial. Asa ca la sfarsitul clasei a 8-a ne-am trezit 4 clase de copii care aveau la dispozitie 2 clase care pastrau profilul liceului - teoretice, si doua cu "profil industrial", una de mecanica si una de electrotehnica.

Din fericire, pt. disciplinele electrotehnice a fost trimis sa predea un tanar inginer excelent pregatit teoretic care a facut pe dracu'n patru sa ne faca sa intelegem materia, atat cat puteam la nivelul celor 4 ani de liceu. Adesea ii venea sa isi smulga parul din cap si renunta pt 1-2 ore la materiile lui predand matematica si fizica - organizate inteligent (nu dupa programa), cu un talent sensibil peste cel al profesorilor. Sigur ca nu invatam noi la nivelul unui curs de Masini Electrice de la Electrotehnica, dar cine a vrut, cu o idee cat de cat tot a ramas.

Scuze de off-topic.

[Greierasul]

Programa scolara pe vremea noastra (acum habar n-am cum o mai fi, probabil si mai rau ) era facuta in mod clar de niste babalaci cu ifose , ifose pe care doreau sa si le strecoare in manuale ca sa arate ce nivel ridicat de cunostiinte au ei. Probabil ca sunt multe generatii de copii "pusi la punct" de atitudinea asta "superioara" a scolii romanesti care nu tintea sa te faca mai destept ci mai degraba sa te timoreze, sa-ti arate ca tu esti mic si prost iar ei sunt jupanii. In niciun caz nu se dorea in mod practic incurajarea ta ca sa faci carte din pasiune. Din fericire intodeauna se mai gasea cate un profesor cu har care sa-ti arate mai degraba viziunea cu care trebuia sa privesti lucrurile ca sa le intelegi mai profund. Restul turnau in tine informatie cu galeata neinteresandu-i daca pricepi ceva. Cata vreme puteai sa-l reproduci cuvant cu cuvant si sa fii ascultator erai "omul nou". Frate ziceai ca au nevoie de un xerox si nu de un om cu gandire libera si flexibila. Ca sa nu mai zic in clasele 1-8 cata bataie incasa mai toata lumea. Ce moda era sa bata elevii...vita de romana dadea cu catalogul dupa ceafa, bou de engleza te lasa fara urechi si nu mai auzeai doua zile, aia de mate te lasa fara perciuni, altii te ardeau cu rigla la palma sau cu nuiaua, nici macar fetele nu scapau de tratamentul de infrumusetare. Bine ca s-au dus vremuriel alea nenorocite...

[Greierasul]

Revenind la subiect , astazi a aterizat viitorul transformator pentru proiectele de top care vor urma. Cel mai probabil pentru o varianta de SARA tunata la extrem. Are 500VA iar constructia lui il face unul dintre cele mai bune transformatoare fabricate vreodata. Caracteristicile si tehnologiile folosite au fost impuse de catre mine producatorului asa incat sa rezulte transformatorul aproape perfect. A costat enorm dar sper sa merite. Are cred ca mai bine de 7kg.

[zal]

Dacă nu e secret, ce tehnologii s-au folosit? Am nişte idei şi dacă sînt disponibile în mod curent la acest producător o să am în vedere la viitoarele comenzi. Bănuiesc că ''centura de castitate'' se va adăuga la montaj, ecran între primar şi secundar văd că are.

[Greierasul]

Sunt multe tehnici pe care le-am folosit, ma indoiesc ca o sa le implementeze producatorul in mod curent. Unele sunt destul de incomod de aplicat si necesita timp, ca sa nu mai vorbim de bani...... De la comanda si pana la livrare au trecut circa 2 saptamani. Procesele deosebite de coacere, recoacere , impregnare, cer timp. La fel si o parte a izolatiei plus sistemul de prindere care de data asta nu mai este in totalitate mecanic-metalic, ci mai degraba mecano-chimic. Daca ai remarcat surubul de prindere este din alama cu saibe de aluminiu

Centura de castitate are, chiar doua daca nu ma insel, scrie si pe el "magnetic shield" dar de data asta nu mai este din tabla goss ci din permalloy. Aceasta fiind mai subtire ca tabla folosita uzual , se muleaza mai bine pe sarma infasurarilor asa incat din exterior ai senzatia ca nu exista. O sa cer detalii mai multe despre procesul final de fabricare, dar parca s-au pus fasii de permalloy si pe partile de sus si de jos. Se remarca faptul, in raport cu transformatorul vechi, ca nu se vede sarma infasurarilor. De ce permalloy ? Pe langa faptul ca acest aliaj are permeabilitatea relativa cu mult mai mare a tablei goss este vorba si de frecventa care are legatura cu forma curentilor de incarcare din redresare. Da, are si ecran electrostatic impotriva capacitatii parazite inter-infasurari iar bobinarea este executata cu un design spatial tot pentru reducerea capacitatii. S-au folosit spire in paralel la bobinaj care sa acopere mai bine miezul. Miezul este tesit de tipul O-coreB, cam ca la trafurile R-Core. Despre bobinarea corecta anti scurgere flux magnetic si dimensionarea corecta a miezului nu mai vorbim, astea ar trebui sa fie lucruri normale la trafurile audio.S-ar mai putea face inversarea infasurarilor, primarul sa fie deasupra si secundarele pe miez, dar nu recomand la trafurile obisnuite din motive de electrosecurotate.

Daca ar fi sa subliniez cateva caracteristici esentiale pe care sa le ceri de la un transformator asa incat acesta sa nu te traga in jos la calitate dar sa nici nu sari cu pretul, eu as zice sa ceri urmatoarele lucruri:

- traful sa fie obligatoriu toroidal

- infasurarile (toate), sa inceapa si sa se termine in acelasi punct acoperind toate integral miezul si pe cat se poate de uniform

- miezul sa fie calculat la 1,7T in loc de 2T

- sa aibe banda exterioara din tabla GOSS

- sa aibe ecran electrostatic intre infasurari

Daca tii cont de toate aceste aspecte o sa-ti iasa un traf pregatit pentru orice alimentare , chiar hi-end fiind ea , iar pretul inca nu sare dicolo stele.

Eu am dorit ca zgomotul unui amplificator echipat cu acest traf, sa poata cobori spre -125dB in toata banda audio, chiar si dincolo de ea la frecvente ultrasonice. Nivele atat de mici de zgomot in banda audio se pot atinge relativ usor cu surse smps dar cum urci in frecventa apare zgomotul masiv ultrasonic care nu de putine ori cupleaza cu circuitele sensibile coborand in banda audio ca produse de intermodulatie. Din acest motiv am dorit sa evit sursele smps, care au si ele avantajul lor cert in fata transformatoarelor dar care nu indeplinesc toate cerintele in proiectele mele.

[Greierasul]

Absolut nimic nou sub soare.

Transformatorul este comandat la Petra Iasi

Are un ecran intre secundare si primar,firul galben/verde,firele rosii sunt pt 230V,puteai sa-l comanzi cu prize de 220/240V in primar,stii tu de ce.

Am comandat zeci de trafuri la ei,traful a costat cam 450lei,pt puterea declarata de tine,sa stii ca toate sunt bobinate pe tot diametrul torului,nu trebuie sa le ceri expres asta,de ce nu ai cerut sistem de prindere A01?

Pret .....cam 500lei.

Sunt curios cum ai comandat secundarele,un fir gros sau mai multe imfasurari in paralel.

 

Traful asta nu are mare legatura cu ceea ce ai comandat tu, nici ca pret si nici ca nivel de calitate. Daca ai cumparat o Skoda Fabia de la acelasi producator care are in portofoliu si Porsche Cayenne nu inseamna ca ultima are acelasi pret si aceeasi calitate ca masina de la Skoda.

[Greierasul]

Desi multi ar spune ca mai multe fire in paralel echivalente cit sa acopere necesarul de sectiune, ar fi mai ok, la frecventa retelei, parerea mea personala (nu dati cu parul), este ca un singur conductor la sectiunea necesara puterii, este mai bun decit mai multre paralel.

Va las sa judecati de ce.

 

Depinde de ceea ce urmaresti si cum implementezi solutia aleasa. Ambele variante vin cu avantaje si dezavantaje la pachet.

[zal]

Acuma depinde, de la 2mm diametrul în sus orice bobinare devine dificilă, pe orice fel de carcasă/miez şi necesită obligatoriu impregnare cu răşini, lac, etc. Personal am bobinat cu 1,6mm şi a fost al naibii de greu. De atunci nu mai insist peste 1,2mm.

.............

Cîteva trafo toroidale sovietice erau bobinate cu secundarul la interior şi primarul la exterior. Curios, nici un pic de brum deşi nu aveau ecrane, nici elecrostatice, nici exterioare. Ceva ipoteze ar fi că sîrma groasă încape mai uşor în gaura goală (n-am găsit alte cuvinte, orificiu sună mai urît) şi cea mai subţire se poate folosi ulterior să o strîngă pe prima, iar primarul are întotdeauna un capăt la nul.