Computer audiofil

[bogdanozaurus]

Am facut update online la ultima versiune, kernel normal si din pacate confirm ca exista o problema in primele zeci de secunde, totusi daca asteptati doua minute dupa pornire totul este in regula. Nu am avut nici o problema de stabilitate.

Conexiunea prin cablu, nu am incercat prin WIFI. Am incercat si play from RAM si nu au fost probleme.

[dinica]

Daca aveti rabdare cu Daphile si alegeti un NUC stabil, cred ca puteti realiza un server computer audiophile exceptional. Cei cu gargauni haudiofili puteti folosi un dispozitiv pentru decuplare galvanica de la Intona sau de la iFi audio.

http://intona.eu/en/products

https://ifi-audio.com/portfolio-view/micro-iusb3-0/

[bogdanozaurus]

Eu zic ca da, Robert tu ce zici?

[dinica]

Imi amintesc ca la testul de la mine Daphile a castigat. Atunci parerile au fost impartite, 4 pro si una impotriva. Fiecare varianta are de oferit ceva, de aceea cred ca fiecare trebuie sa hotarasca cu propriile urechi ce prefera. Mie imi place foarte mult Foobar, gasesc acest player transparent si corect. Imi place si Daphile cu toate posibilitatile sale de customizare, cu faptul ca il poti accesa folosind un telefon sau o tableta, cu posibilitatea de a folosi un server aflat in alta camera. Sunetul Daphile, aici este de discutat si de testat. Personal parca il gasesc mai bun comparativ cu Foobar, insa pana nu gasesc o explicatie logica, bazata pe experienta empirica solida, dar si pe putina stiinta, prefer sa raman rezervat si sa continui cu testele.

Cert este ca pe Daphile am auzit cea mai completa / complexa versiune a piesei Echoes - Pink Floyd la mine acasa. Nu stiu daca rezultatul acesta este datorat 100% Daphile sau contribuie si conditionatorul pasiv Plixir BAC 400.

[dinica]

Robert, pana acum, nici un conditionator, activ sau pasiv, ascultat de mine nu m-a convins. Imi vine greu sa cred ca modelul la care faci referire ar fi diferit. Personal m-as mira, pentru ca nu mai cred in aceste device-uri. No offence.

Incearca si fara el in sistem.

 

Daca niste sarme pot modifica sunetul, de ce un aparat construit pentru acest scop nu ar putea sa aduca imbunatatiri?

Momentan fac teste. Nu pot exclude aprioric contributia unui aparat din sistem. Am specificat ca intregul sistem este in teste.

Are cineva acasa un isolator galvanic usb sa il imprumute pentru o zi? Multumesc.

[dinica]

Din ce am testat (Accuphase, PS Audio - activ - pasiv, si DIY pasive) toate au limitat dinamica sistemului.

In ceea ce ma priveste, daca sunetul n-are dinamica, nu este sunet ...

Poate la tine se intampla altceva, cine stie. Spor !

Cablu USB Tellurium Black + teste cu Plixir Elite BAC 400 / dedicat surse

 

Ce treaba are dinamica cu curentul din surse?

Serios, tu ai citit ce am scris eu?

[hifiaudio]

Orice produs industrial este un compromis legat de calitate / preț .

Culmea , nu este rezultatul final ( sună sau nu sună bine ) , ci faptul că așteptările noastre sunt înșelate .

Acolo este adevărata problemă .

Pe de altă parte , aparatele destinate pieței japoneze sau USA au o anumită filozofie în spate , legată de alimentarea din rețea .

De aia la ei toate suna bine !

Spre exemplu , orice locuință ( mă refer doar la case serioase ) este alimentata din 230 trifazic / 60 Hz printr-un transformator separator de minim 10 KVA .

Nu pot apare probleme gen DC suprapus peste AC , trafo local este un filtru trece jos foarte eficient etc .

Alimentarea prin acel trafo trifazic separator este mult mai curată decât cea din Europa .

Aparatele destinate pieței europene au doar o adaptare pentru rețeaua monofazica de 230V / 50 Hz , dar nu mai beneficiază de aceeași puritate a alimentării .

Soluția ?

Este costisitoare : se poate folosi un trafo trifazic 3x400V AC / 230V AC / 50 Hz , de minim 10KVA , pentru uz casnic !

Atunci totul va fi corect .

Dar apar alte probleme legate de costuri : de proiectare , amplasare , de manopera etc .

Mă refer la o lucrare realizată perfect științific , nu la făcături gen Dorel , meșterul cartierului .

Câți își pot permite așa ceva ?

Nevestele audiofililor ar face un scandal monstruos ...

[Jack]

Orice produs industrial este un compromis legat de calitate / preț .

Culmea , nu este rezultatul final ( sună sau nu sună bine ) , ci faptul că așteptările noastre sunt înșelate .

Acolo este adevărata problemă .

Pe de altă parte , aparatele destinate pieței japoneze sau USA au o anumită filozofie în spate , legată de alimentarea din rețea .

De aia la ei toate suna bine !

Spre exemplu , orice locuință ( mă refer doar la case serioase ) este alimentata din 230 trifazic / 60 Hz printr-un transformator separator de minim 10 KVA .

Nu pot apare probleme gen DC suprapus peste AC , trafo local este un filtru trece jos foarte eficient etc .

Alimentarea prin acel trafo trifazic separator este mult mai curată decât cea din Europa .

Aparatele destinate pieței europene au doar o adaptare pentru rețeaua monofazica de 230V / 50 Hz , dar nu mai beneficiază de aceeași puritate a alimentării .

Soluția ?

Este costisitoare : se poate folosi un trafo trifazic 3x400V AC / 230V AC / 50 Hz , de minim 10KVA , pentru uz casnic !

Atunci totul va fi corect .

Dar apar alte probleme legate de costuri : de proiectare , amplasare , de manopera etc .

Mă refer la o lucrare realizată perfect științific , nu la făcături gen Dorel , meșterul cartierului .

Câți își pot permite așa ceva ?

Nevestele audiofililor ar face un scandal monstruos ...

 

F. interesant! Probabil asa se explica de ce PS Audio-urile Power Plant picau ca MIG-urile ( peste 50% failure ), desi americanii se jurau ca ale lor au sub 10%. Cu explicatia ta, e plauzibil.

Totusi, aprox., care ar fi costurile unui trafo trifazic despre care vorbeai? Eficienta ( dpdv al "curatirii" alimentarii) se poate compara cu utilizarea unui PC dedicat? Pentru ca dpdv al sunetului, din experienta mea, n-am gasit un PC care sa nu strice ( pe alte parti, cum ar fi dinamica) mai mult decit "aduce".

[hifiaudio]

La o primă căutare pe net am găsit aceast transformator : http://rosiscompany.ro/transformatoare-trifazate/transformator-trifazat-5-kw?sort=pd.name&order=DESC&limit=25

Desigur , ofertele sunt foarte multe și cu siguranță există diferențe între prețuri .

Pentru a putea instala un asemenea transformator separator , aveți nevoie de alimentare trifazică !

Eficiența unui transformator separator este greu de cuantificat .

El vine in completarea unui sistem audio ce folosește deja un PC , aducând avantajul rețelei trifazice ( echilibrare și puritate spectrală ) și , de ce nu , o separare galvanică față de rețeaua monofazică de cartier !

[dinica]

HiFi Audio, am doua intrebari pentru tine pentru ca esti electronist.

1. Un transformator, ca cel din Plixir, montat inaintea unor aparate poate ajuta?

2. Cum se poate ca un amplificator de 30 w @ 8 ohmi in clasa A si 80 w in clasa B sa livreze mai multa putere in niste boxe gurmande la pasajele de muzica clasica fata de un amplificator teoretic mai puternic. Comparatia a fost facuta cu un amplif de 100 w @ 8 ohmi. Conform masuratorilor ampliful de 100 w are puterea chiar mai mare si este situata undeva la peste 120 w.

Am pus aceeasi intrebare altui electronist, dar nu am primit raspuns.

[dinica]

Asta am observat din testele facute de mine. De aceea nu mai cred in conditionatoare.

Plixir Elite BAC 400, din ce am vazut este o cutie cu un toroidal inside (aprox 1.100 EUR !!!! ). Sincer, nu cred ca acel transformator conteaza asa de mult in filosofia sunetul final, indiferent ce alimenteaza (sursa, preu sau final). Dar, poate ma insel.

Marian, cablurile alea minunate de care vorbesti ca schimba sunetul miraculos sunt doar niste sarme prin care trece curentul. Unele dintre aceste sarme costa zeci de mii de euro.

[hifiaudio]

@dinica

Despre Plixlir nu mă pot pronunța , nu știu ce se scunde sub capotă .

La amplificatoare , răspunsul se află în câțiva parametri constructivi .

Unii sunt legați de dimensionarea etajului de alimentare , performanțele filtrajului și de modul cum a fost gândită schema .

Incerc să explic : orice amplificator de putere mică poate intra în limitare la putere maximă , datorita căderii tensiunii de alimentare cu o sarcină reactivă complexă foarte dificilă pe ieșire sau a depășirii pentru scurt timp al nivelului maxim al semnalului aplicat pe intrare .

Datorita unor soluții constructive diferite , amplificatoarele se comportă diferit .

Amplificatorul care " sună " mai tare dar este de putere mică cu siguranță intră în limitare pe perioade scurte de timp , iar nivelul mare de armonice saturează urechea și produce senzația de mai tare .

Unele amplificatoare în limitare produc armonice plăcute urechilor ( un exemplu cunoscut ar fi amplificatoarele cu lămpi făcute bine sau cele cu circuite dedicate de antisaturație sau / și predistorsionare cu favorizarea armonicilor de ordin par la functionarea în limitare ) iar altele produc un sunet total dezagreabil , popular se spune că " guiță ca porcul la tăiere " .

Aici contează școala și tradiția proiectantului ...

Sper că nu amesteci lucurile și în loc de presiune acustică la nivel mare adică " sună " mai tare , cazi în greșeala tipică de a evalua puterea după poziția potențiometrului de volum !

Cele două amplificatoare supuse evaluării și cu siguranță nivele diferite ale sensibilității de intrare .

[dinica]

Nu am scris pe nicaieri ca unul din amplificatoare suna mai tare. Stiu exact cum suna un amplificator a carui putere este depasita. Eu vorbesc de dinamica, de modul in care este tradusa informatia. Un amplif care isi atinge limitele taie din scena sonora, instrumentele raman fara 'nota de sus', sunetul devine castrat, lipsit de vlaga, distorsiunile ies in evidenta, alamurile incep sa urle neplacut in ureche. Ampliful cu putere specificata mai mare a inceput sa sufere de chestiunile descrise in fraza de mai inainte.

Plixirul aflat in discutie are in interior un mare traf toroidal. A scris MarianS intr-un post anterior.

PS: Rog pe toti cei cu experienta in electronica sa ne ofere opinii legate de cele doua intrebari. Multumesc!

[hifiaudio]

@dinca

Explicația legată de funcționarea diferită a amplificatoarelor este cu un post mai sus .

Cât despre Plixlir , aici totul este cat de poate de clar : este un transformator separator monofazic .

Ce intră , aia iese .

Uite un exemplu asemănător , realizat OEM tot de Plitron pentru Bryston :

http://docdro.id/D3icA67

Bryston are în ofertă asemenea aparate ( power conditioner ) , seria BIT .

Ce înseamnă BIT ?

Bryston Isolation Transformer .

În esență , este un transformator separator , construcție toroidala clasică , cu anumite precauții privind ecranarea RFI .

Se folosește la orice , dar este dedicat ( în opinia mea ) pentru a alimenta doar amplificatoarele cu sursa in comutație sau/ și etajul final audio în clasa D , deoarece izolează restul aparatelor de toate artefactele rezultate din comutație și care se propagă prin rețea .

Dacă artefactele " migrează " între aparate după acest transformator separator , este montat degeaba !

Aceste artefacte pot deranja funcționarea unor etaje sensibile , cum ar fi convertoarele digitale sau preamplificatoare phono RIAA .

[Andi]

Cred ca depinde si de rezervele de curent si de puterea dinamica/headroom-ul de care e capabil un amplif. Vezi de exemplu Nadurile care isi depasesc permanent specificatiile. Sa se compare un NAD specificat la 40 de wati pe canal cu un japonez, in aprox aceeasi gama de pret, specificat la 120 de wati pe canal la volum ridicat cu pasaje aglomerate de muzica. Vei avea impresia ca specificatiile sunt tocmai invers. Un amplif bine gandit are rezerve de curent si headroom serios.

Nadurile au putere continua specificata redusa, dar puterea dinamica e de trei-patru ori mai mare, burst-urile de curent livrat fiind uriase comparativ cu specificatiile.

[hifiaudio]

La amplificatoare , răspunsul se află în câțiva parametri constructivi .

Unii sunt legați de dimensionarea etajului de alimentare , performanțele filtrajului și de modul cum a fost gândită schema .

Datorita unor soluții constructive diferite , amplificatoarele se comportă diferit .

Aici contează școala și tradiția proiectantului ...

Totul e foarte clar !

[dinica]

Andi. noi judecam la ureche, motiv pentru care astept raspunsuri de la ciocanari.

[hifiaudio]

Ești confuz .

Foarte confuz !

Ca să poți înțelege la ce mă refer ar fi trebuit să ai noțiuni de electronică !

De aia nu te satisface niciun fel de răspuns , nu e pe limba ta .

Oricum nu vei pricepe nici acest răspuns , așa că în viitor nu vei mai primi nimic .

Noroc că există și urechiști printre electroniști , altfel trebuia să folosesc un dicționar șmecher-român și român-englez pentru că folosești cuvinte ciudate cu sens peiorativ , spre exemplu " ciocănar " .

Faptul că ești un copil mucos pe lângă mine nu-ți dă dreptul să jignești , ca să nu comentez faptul că ești sub lupă de când credeai că faci bine unei table Dual , cu o plintă din lemn .

Nu uit .

[dinica]

Hifiaudio, imi cer scuze! Nu am vrut sa te jignesc. SERIOS!

A fost o gluma. Se pare ca nu a prins.

[marianos]

Cred ca depinde si de rezervele de curent si de puterea dinamica/headroom-ul de care e capabil un amplif. Vezi de exemplu Nadurile care isi depasesc permanent specificatiile. Sa se compare un NAD specificat la 40 de wati pe canal cu un japonez, in aprox aceeasi gama de pret, specificat la 120 de wati pe canal la volum ridicat cu pasaje aglomerate de muzica. Vei avea impresia ca specificatiile sunt tocmai invers. Un amplif bine gandit are rezerve de curent si headroom serios.

Nadurile au putere continua specificata redusa, dar puterea dinamica e de trei-patru ori mai mare, burst-urile de curent livrat fiind uriase comparativ cu specificatiile.

Din păcate se specifică tot mai rar această putere dinamică sau de vârf - nu știu exact cum să-i zic ca să nu greșesc.

[Greierasul]

Momentan lucrez la un power-preconditionator. Va spun impresii cand il termin, poate chiar maine.

[Andi]

Din păcate se specifică tot mai rar această putere dinamică sau de vârf - nu știu exact cum să-i zic ca să nu greșesc

NAD folosesc des un termen "clean burst power".

La ei e common thing ca amplifurile specificate pe la 40 sau 60 de w sa atinga burst power de cateva sute de wati! Perfecte pt pasaje aglomerate la volum serios.

[hifiaudio]

NAD bat câmpii cu gratie , exact pentru faptul că urechiștii nu pot pricepe sensul real al unor termeni pur tehnici , termeni ( cei măsurabili , din lumea reală , nu cei de pe planeta Tatooine ) care nu sunt inventați de către mincinosii de la departamentul de marketing .

[Andi]

Eu vorbeam de chestii pe măsurate, nu de baliverne de marketing. Dacă și NAD au marketing....

[Greierasul]

HiFi Audio, am doua intrebari pentru tine pentru ca esti electronist.

1. Un transformator, ca cel din Plixir, montat inaintea unor aparate poate ajuta?

2. Cum se poate ca un amplificator de 30 w @ 8 ohmi in clasa A si 80 w in clasa B sa livreze mai multa putere in niste boxe gurmande la pasajele de muzica clasica fata de un amplificator teoretic mai puternic. Comparatia a fost facuta cu un amplif de 100 w @ 8 ohmi. Conform masuratorilor ampliful de 100 w are puterea chiar mai mare si este situata undeva la peste 120 w.

Am pus aceeasi intrebare altui electronist, dar nu am primit raspuns.

 

Nu sunt persoana de la care se asteapta raspunsul la intrebari dar as incerca si eu cateva lamuriri care sa nelamureasca

1) Da si nu...Depinde atat de reteaua electrica, cat si de consumatorul alimentat. Nu exista un panaceu universal, ci doar solutii potrivite pentru situatii particulare.

2) Ampliful de putere mai mica in 8ohm are putere mai mare in 4 sau 2ohm fata de celalalt amplif. Degeaba un lac X are luciul de apa mai mare daca acesta are adancimea mai mica fata de un alt lac Y, cata vreme volumul total de apa al lacului Y este mai mare. Forta hidrocentralei nu e data de intinderea apei cat mai degraba de volumul apei. Pe scurt, conteaza curentul debitat de transformator, el conduce boxele. Treaba asta se simte cu cat boxele sunt mai dificil de pilotat.