Reparaţie Kenwood 600 al doilea

[zal]

Acest al doilea exemplar dintr-un grup de trei amplifuri identice a sosit nefuncţional, lipsă cond de filtraj şi colierele lor, improvizaţii şi reparaţii făcute cu picioarele, îmbibat cu ulei pe modulele din faţă, şasiul corodat de cond chinezeşti vechi care au curs, etc. Din fericire amplifurile finale erau neatinse de mîini rele. Fiind o diferenţă de circa un an între cele două amplifuri, am observat diferenţe la legăturile de masă ale amplifurilor finale.

S-au confecţionat cablaje de susţinere a noilor condensatori, s-au trecut trafo pe 240V, s-a montat cablu Shuko, s-au înlocuit toate piesele îmbătrînite, s-au modificat stabilizatoarele să meargă reci, reglat, probat.

Editat August 13, 2017 de Vizitator

[zal]

...

[zal]

Ca un fapt comic, cînd a sosit la mine acest exemplar, deşi e modelul ''W'', avea o siguranţă de reţea de 8A/125V, tipică modelelor ''U-M-X'' ptr reţelele de 110-120V. Cablul de reţea cu numai două fire avea ştecher Shuko nou, evident fără împămîntare legată.

Deduc că a avut un traseu geografic interesant: produs iniţial ptr Europa a fost folosit pe o reţea de 240V, de unde i s-a tras problema cu cond de filtraj omorîţi prin supravoltare (şi înlocuiţi apoi în România cu unii chinezeşti la 63V de pe vremea lui Ceaşcă care au cedat spectaculos după informaţiile avute), a trecut apoi într-o ţară cu reţea de 110-120V unde s-a comutat pe poziţia 120V şi evident, siguranţa de reţea iniţială de numai 2,5A s-a ars, schimbîndu-se cu una de 8A după documentaţia modelelor compatibile enumerate mai sus. Ajuns în România, s-a comutat din nou pe 220V fără a se mai schimba siguranţa cu una tipică lui. Cred că puteam să sudez cu trafo că siguranţa de 8A n-avea nimic.

...............

Dacă cineva e interesat, pot prezenta şi punctele slabe ale amplifului, cele bune au fost lăudate excesiv pe net, a devenit o legendă ptr fanii Kenwood.

[zal]

Cine are în plan achiziţionarea unui amplif ca Model 500, 600, 650 sau KA-9300, trebuie să ştie că au şi cîteva probleme.

- Conexiunile între module se fac cu sîrme neliţate răsucite pe pini.

- Unele componente lucrează extrem de fierbinţi şi se distrug în timp. E vorba de trz, rezistenţe şi diode în modului de stabilizare, ceea ce duce la nefuncţionarea preurilor. Anumiţi trz din amplifurile finale la fel, foarte rari azi.

- Schemele sînt în spiritul epocii, cele ale amplifurilor finale sînt destul de simple. Reglajele incomod de făcut, s-au folosit două semireglabile în paralel ptr a suplini lipsa unuia multitură. Superdioda e realizată cu un trz pe placa finală care preia căldura trz din jur, pe radiator e doar un termistor. Asta face dificile reglajele, orice adiere de vînt schimbă ceva.

- Schema protecţiei e simplă şi e împărţită pe două module, cel de redresare unde se află releul (montat fix şi incomod de scos) şi cel cu stabilizările unde se află protecţia propriu zisă (montat pe soclu, fără de care nu funcţionează nimic).

- Preurile au tendinţa de a scăpa tensiune continuă la ieşire, folosirea cu alte etaje finale poate pune probleme la pornire.

- Forma amplifului e dată de tabla de pe fund. În lipsa ei, partea din faţă mult mai uşoară se îndoaie. E de preferat ca şi montat, ampliful să fie manevrat mai din spate, unde se află centrul de greutate, nu să tragem de mască.

- Lipsă împămîntare din fabricaţie.

[zal]

Marean, ai ceva util de adăugat subiectului? Dacă ai experienţă cu acest amplif eşti invitatul meu.

[zal]

Mă îndoiesc că în buletin apare aşa, dar trecînd peste asta, e o vorbă populară: ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face.

Repet invitaţia: dacă ai experienţe cu acest amplif, te rog să le împărtăşeşti, dacă nu, atunci procedează ca mine, unde nu mă pricep nu mă bag.

P.S. La mulţi ani!

[zal]

Foarte corect, cine vrea să înveţe nu are limitări impuse de vîrstă sau prejudecăţi. Pe de altă parte şi predicarea în pustiu e obositoare fără receptori. Ptr a nu alimenta dispute inutile, voi ignora de acum înainte comentariile nelegate de subiect.

..............

Mai există o variantă perfect acceptabilă, referitor la o sculă anume, eu mă ocup de prezentarea ei cu măruntaiele disecate, fără a comenta ceva legat de sunet, această sarcină să revină unuia sau mai multor audiofili declaraţi, astfel fiecare ne facem treaba în armonie.

[biofreaky]

Suntem cel puțin două persoane interesate.

[bogdanozaurus]

Patru

[Strauss]

Cinci

[unrazesh]

N-aveam cum sa lipsesc....asadar sase!

Astept cu interes si alte aparate , de preferat de la Sansui, Quad, Bryston, Carver...si lista e lunga!

Succes Adrian! (Zal)

[Shambala]

Si eu urmaresc cu atentie topicurile despre reconditionari si/sau analizele tehnice ale diverselor aparate.

Faptul ca nu intervenim nu inseamna ca nu ne intereseaza.

Daca cateva postari in plus in aceste topicuri vor da aparenta de "rating", promit sa pun din cand in cand cate o intrebare sau sa exprim vreo opinie, chiar daca voi enerva autorii

[Shibata]

Sa traiti, prezent! Eu as fi fost si mai fericit daca am avea exemple de tunare scule vechi, dar cu masuratori before / after.

[Shambala]

Asta e o treaba grea la care se inhama putini si este platita de si mai putini.

Mai ales ca scule care sa merite tunate sunt [in general] doar cele de top, iar astea sunt inca scumpe si ajung putine la noi.

Iar dintre cei care le cumpara cati vor se la tuneze ? In general tunarea se face dupa exemplu, iar exemple sunt putine.

[Shibata]

Ma refeream la cei care fac chestii din astea pentru ei, fara niciun interes comercial. Fara explicatii (cum am ajuns din punctul A in punctul B). Eu cred ca important e sa fie si niste masuratori. Altfel totul se reduce la o simpla reparatie, adica inainte era mort, acum functioneaza. Dar e in parametri? Aceasta este intrebarea.

[zal]

Mulţumesc celor interesaţi şi voi încerca să le satisfac curiozităţile atît cît pot.

..............

Legat de sunet... recunosc că nu am o ureche de dirijor şi mi-ar fi dificil să fac o recenzie ca la carte cum văd pe saiturile sau blogurile audiofile, nici nu stăpînesc terminologia alambicată. De aceea, am să încerc să obţin de la proprietari o descriere amănunţită, sau poate voi convinge pe cîte unul să scrie aici. Eventual voi încerca eu singur, dar fără înflorituri. Posibilităţile actuale de audiţie la mine sînt spartane.

[Shambala]

Foarte multi din condensatorii de pe ebay sunt fake asa ca ca "punga" adusa de client este adesea teapa si la capitolul conzi.

Shibata, de multe ori tunarile au efecte acustice palpabile dar sunt totusi de finete, greu de pus in evidenta in masuratori.

Editat August 16, 2017 de Vizitator

[Shambala]

bongiorno " - Voi ati garanta pentru o sursa de conzi ??? "

Stiu si eu ? As fi zis ca cei cumparati de la marii furnizori sunt originali.

Marian S, de fapt tu ce vrei ? Sa nu se mai repare sculele vechi ? Sa nu se mai posteze imagini cu reparatiile facute ? (si solutiile gasite)

Nimeni nu poate garanta ca un aparat bine reparat va suna ca atunci cand a iesit din fabrica, dar totusi o reparatie sau o reconditionare bine efectuate nici prea departe nu il lasa. Poate uneori, suna chiar mai bine datorita upgradeurilor facute la capitolul condensatori. Cel putin unele din cele facute de Brain (si din pacate sterse azi) sigur suna mai bine, am expermentat si eu unii conzi identici pe calea de semnal si este un plus perceptibil. Acum 30-40-50 de ani MKP-urile erau f mari si scumpe, asa ca s-au folosit electrolitici obisnuiti. Si nici serii de conzi "for audio" nu existau.

Editat August 16, 2017 de Vizitator

[zal]

Asta ptr că s-au creeat legende despre unele piese, netul avînd vina lui aici.

Ca exemplu, se recomandă rez cu carbon presat, că ar avea zgomot mai mic undeva în radiofrecvenţă, dar se uită că au toleranţe de 5-10% ultimele produse prin anii 80, cele vechi chiar 20% şi au obiceiul să se întrerupă discret, fie se mişcă terminalele, sau se umflă cînd se încing.

...........

Sînt două variante privind repunerea în funcţie a unei scule vechi: fie se reface cum a ieşit din fabrică, cu piese antice şi depăşite tehnic azi, ptr care producătorul a făcut compromisuri la vremea respectivă, fie se modernizează unde e cazul şi atunci se apropie de sunetul prototipului, adică aparatul conceput de echipa firmei şi care nu ajunge niciodată în producţie cum era în laborator.

Şi, de ce să n-o spunem? Sunetul din epocă era condiţionat de sursele limitate de semnal de atunci şi de difurile existente. Astăzi ar suna oricum diferit şi cu corecţii exagerate, exact ce experimentau românii după 90 cînd au sosit vechiturile din anii 70. Toţi se bucurau de bas.

[zal]

Am observat că sînt două feluri de audiofili: bogaţi care-şi cumpără scule noi şi mai modeşti care-şi permit scule vechi. Primii nu au de ce să-şi bibilească sculele noi, ceilalţi au nevoie să scoată maxim de calităţi din sculele vechi. Or mai fi şi alţii, dar cam astea sînt grupurile după puterea financiară şi sculele avute. Prin alţii, mă gîndesc la cei bogaţi dar care-şi cumpără scule vechi, la care visau în copilărie, tinereţe...

.............

Văd că se insinuează şi aici ca pe elforum o ideie fixă: oscilograme, oscilograme... cînd 99% se vor uita la ele ca la desene animate. Urmează testele cu semnal dreptunghiular, să ne simtem bine. Sînt la fel de folositoare precum descrierea sunetului.

[zal]

Să admitem că sîntem praf noi românii şi în domeniul ăsta. Ne uităm şi noi la alţii mai luminaţi cum procedează, ce piese folosesc, facem rost.

De exemplu, în acest 600, cond de filtraj sînt exact cei folosiţi de restauratori diferiţi, din Japonia şi Statele Unite. Au costat o căciulă de bani dar merită.

[zal]

La sfîrşit ne verifică medicii perfuziile din căpăţîni dacă mai insistăm.

[zal]

Viorele, n-are rost. Căutăm nod în papură şi mîine e o zi grea.

..............

Ce ne facem dacă testările dinainte şi de după intervenţie sînt cvasi la fel? Cazul sculei care funcţionează dar are probleme la puţometri, comutatoare, ceva rezistenţe prin surse care trebuie primenite, adică nu se intervine masiv prin calea audio?

.................

Mă distrează cum cineva care n-avea nevoie de electronică, doar de auz, se radicalizează brusc şi devine specialist electronist. După asta va cere bon fiscal.

[brainsmartman]

Domnilor, ati atins un punct nevralgic: CUM SUNA APARAUL DUPA REPARATIE/RESTAURARE? O alta duma este daca se merita sau daca se mai PRODUC capacitori "ORIGINALI" Elna... Si ultima "CESTIE", ce aparate AMC (de masura si control) folosim pentru alea, alea....

Sa o luam pe rand: CUM SUNA APARATUL DUPA REPARATIE/RESTAURARE?

Dupa REPARATIE ( care presupune inlocuirea NUMAI a componentelor DOVEDITE defecte), va suna ca un CUR! Motivul? Simplu, se inlocuieste numai ce se gaseste defect, restul componentelor ramanand la nivel de uzura de 25-30-40 de ani. Va intra vreodata in cap ca aparate vechi de peste 25 de ani sunt la capat de drum? Ca nu mai merge "carpeala"? Ca sa folosesc o analogie: ai o pereche de pantaloni veche de peste 25 de ani. Vii si-i pui un petec la betelie, iar cand te apleci, se crapa pe cusatura "in cur"... Fratilor, "panza" e veche, "cusaturile" asemeni, voi vreti o "baba" de 80 de ani, frumoasa, fara celulita si sa fie si virgina. Nu mai merg "reparatiile" la aparate peste 25 de ani. Reparatii se fac in garantie si anii urmatori, maxim 10 ani. Restul, daca nu e istorie, e RESTAURARE. sau folclor urban, promovat de vanzatorii de trancote "0 Km", "proaspat aduse din AFARA", de la "un medic batran", sau "din colectia proprie", virgine, cu praful original inside...

Nu facem altceva decat sa ne furam caciula unii altora.

Ca sa revin la intrebarea "miez": un aparat "REPARAT" va suna "OARESCUM". Un aparat "RESTAURAT" va SUNA! De multe ori poate chiar mai bine decat originalul! Care fie vorba intre noi, nici dracu' nu mai stie cum suna el de nou! Reparatii se pot face la aparate pana in 10 ani, peste 25 de ani nu mai tine cu carpeli!

E ori/ori! Ori il faci ca la carte, ori il pui la ghena! Cunosc personal cativa colectionari care detin mii (repet, MII) de aparate, dintre care sute NIB (New In Box, pentru necunoscatori). TOATE, repet, TOATE aparatele care au depasit 25 de ani vechime (chair NIB), fac "figuri". Lasand la o parte folclorul urban, vrem, nu vrem, timpul isi arata coltii. Cine vrea pricepe, cine nu...continua!

Secondo: daca se mai produc capacitori ORIGINALI Elna , sau Nichicon, sau "For Audio". O simpla cautare dupa cataloagele aferente anului in curs ale companiilor respective, sau consultarea stocurilor la distribuitori cunoscuti ne poate da un raspuns. DA, DA si iar DA.

Tertio: Ce aparatura de masura si control folosim? Stiu pe propria-mi piele ce insemna AMC... dar... daca reparam/restauram aparatura ANALOG, VINTAGE, de ce folosim aparatura AMC digitala? Manualele service ale respectivelor aparate au fost foarte clare: alea, alea, alea... Din pacate, nu apare nicaieri analizor de spectru...Pur si simplu nu era cunoscut in "iepoca". Daca ne straduim sa restauram un aparat cu componente originale, atunci dati-mi voie sa cer si reglajele facute "CA LA CARTE", cu aparatura ANALOG, asa cum prevede manualul service. Vad ca e la mare moda testarea cu semnale DREPTUNGHIULARE. N-am vazut in nici un manual procedura asta. Testarile se fac cu semnal audio sinusoidal PUR. Adica sinusoida audio PURA, analog. Nu reprodusa digital.Pana la urma sunetul NATURAL nu este o insiruire de TREPTE, ci de SINUSOIDE. Folosirea de "analizoare" este o consecinta de piata, asta cere "onor" clientu' , care STIE el cum trebuie analizat si reglat un aparat de acum 40 de ani. Ca si CLIENTU' care STIE, frate, da' STIE ce componente TREBUIE folosite. Ca asa zice pe Audiokarma sau whatever. Oricum, pentru AMPLITUNERE/ TUNERE, e groasa fara un generator RF AM/ stereo FM. Nu "merje" fara, credeti-ma!

Am mai spus-o, dar am obosit s-o repet (din cauza asta m-am si retras din dispute si balacareli de folclor urban), refacerea/restaurarea unui aparat implica MULT mai multe cunostinte decat inlocuirea de componente si/sau reparatia acestuia. In primul rand PERIOADA in care a fost produs acel aparat, cae ne ofera indicii pertinente despre cum ar TREBUI sa "CANTA" respectivul. Asta biensur, functie de filozofia de SUNET a firmei producatoare, care poate merge de la "siropos" la "crud"( a se vedea orice firma americana versus Yamaha, ca sa nu ma pierd in detalii). Pe urma, e "cercetare" pura... ce fel de capacitori s-au folosit in "iepoca", cam ce corespondent au in productia actuala, ce implica inlocuirea lor in calea de sunet cu cei actuali... Pe urma trecem la "active", diode, tranzistori, circuite integrate, etc, etc... Multe aparate care au "scris istorie", au nevoie de componente active SIMILARE "la virgula" sau IDENTICE ca sa sune la fel.

Ca sa "dau din casa": amplificatoarele Scott din seria 416, 426, 436... daca un SINGUR tranzistor e inlocuit fara a fi CLONA la parametrii, ne vom KK in el de sunet. Va suna a orice, numai a Scott NU! "Ca unde e " acel tranzistor, las la seama specialistilor.

Ca si concluzie: cine poate si vrea sa inteleaga fenomenul VINTAGE stie ce si cum. Restul, cum scrie pe capacele de bere la promotie "MAI INCEARCA!"

[bogdanozaurus]

@brain ai sintetizat foarte bine, cu voia ta o sa te citez de cite ori va fi cazul, m-am plictisit de intrebari de genul "care suna mai bine, amplificatorul AKAI din `78 sau ONKYO din `84" sau "daca il dau la un baiat sa schimbe electroliticii mai trebuie ceva" ori "prietenul care il vinde zice ca e ca nou, matusa lui nu l-a mai pornit de zece ani de cind a ramas vaduva". Si daca incerci sa le explici cum sta treaba ei mai mult se supara (cu toate ca tot ei ti-au cerut sfatul) si asta pentru ca sint focusati deja pe o idee si de fapt nu vor un sfat ci doar sa le confirmi ca au dreptate.

Acum daca s-ar putea dezvolta un pic ideea cu uzura, in afara de condensatorii electrolitici, potentiometre si comutatoare care sint si in ce masura, alte componente sint afectate de trecerea timpului chiar daca matusa nu a mai pornit aparatul de zece ani. De fapt daca nu ma insel e mult mai bine sa folosesti aparatul tras pe dreapta periodic decit sa nu il folosesti deloc, e corect?

PS Si sa nu uitam de conditiile de depozitare, daca a stat in casa e una, daca a stat in garaj unde iarna sint -5 grade iar vara +45 e cu totul altceva.