Yamaha AX-900

[zal]

Un amplif greu şi destul de lăudat. E funcţional fără probleme, doar nivelul volumului diferit între canale cu tonurile cuplate. S-au înlocuit numai cond din calea de semnal din preul cu corecţiile şi preventiv cei din amplifurile finale şi protecţie. Cond de decuplare de pe alimentări sînt buni. Cîteva observaţii tot am de făcut, mai mult ptr cine achiziţionează în viitor unul.

E mult mai bine construit decît fratele mai mic AX-700 şi are o schemă diferită, cu mai puţine probleme electrice, trafo masiv şi ecranat, radiator suficient, cond babani şi nu am observat piese fierbinţi. Totuşi, de dragul dizainului, s-a sacrificat calitatea comutatoarelor de pe faţă, sînt miniatură şi destul de fragile, imposibil de găsit altele noi. Nici puţometrii nu sînt uzuali iar cablajul are trasee ca firul de păr, motiv ptr care s-a mutat un cablu de semnal într-un loc unde nu se mai întrerupe semnalul la atingerea plăcii. Un plus ptr amplif e comutatorul de reţea ce permite schimbarea primarului trafo ptr 240Vca, să nu se mai încingă degeaba şi să supravolteze etajele finale. Alt plus ptr amplif e releul de la ieşire, care are doi magneţi lipiţi în dreptul contactelor, soluţie văzută şi la Altec în anii 70 ptr suprimarea arcului electric la deconectare în sarcină. Şasiul e solid, asamblarea tablelor însă e dificilă şi încurcă tijele unor comutatoare, dar cu mare atenţie se rezolvă.

La capitolul îmbunătăţiri: ar merita un puţometru de volum mai bun, gen Alps ''catifea albastră'', poate chiar cu biluţă. S-ar mai putea schimba cablul de alimentare cu unul cu împămîntare.