stk & co

[Jack]

Nu stiu daca e mai bine aici sau la "Vintage" postarea mea....

Anyway, doar de curiozitate, nefiind electronist, poate imi raspund cei de specialitate: care e treaba cu STK-urile sau alte circuite integrate inrudite, care erau f. la moda pe la inceputul anilor "80 ? E un lucru rau, bun, in general am observat tendinata de a fi blamata aceasta abordare. Daca totusi e asa, are si parti pozitive? De ce "big guys" din vremurile apuse renuntau la tranzistori si componente discrete la sfirsitul anilor '70 si treceau pe circuite integrate in amplificarea de putere? De ce nu a tinut pina in zilele noastre?

Ma uit , de exemplu, al niste Technics-uri vintage: SU-V3, un model entry cu tranzistori; SU 8055, un model mai cu pretentii, are "placinte" STK .

Lafel modele de virf de la AKAI din anii 70-80 cu placinte, altele arhaice cu componente discrete. Chiar s-au pacalit intr-o asemenea masur producatorii vremurilor respective?

Din alt unghi de vedere, daca vreau sa cumpar ( de nostalgie) un amp vintage, e cazul a fi evitate aparatele mentionate sau nu are fundament?

Un alt exemplu: in colectia de vechituri am un SANSUI R-70 (parca), cu tranzistori discreti, suna dragalas, pufos, molatec, intr-un cuvint, e placut. Vazind o "ocazie", un R-5 (cred) , aratos, generatie mai noua l-am luat imediat. Ajungindu-mi coletul, ma uit in el si vad "placinta". Drept pentru care, nici macar nu m-am mai obosit sa-l ascult macar 1 minut, l-am aruncat pe raft si gata. Am procedat just ( fata de trancota sau timpul meu, in contrapunct) sau nu?

[Shibata]

Daca am urat ceva la viata mea, au fost STK-urile si heatpipes. O precizare: STK-urile sunt circuite hibride, adica daca desfaci unul vei gasi inauntru un cablaj normal si piese lipite pe el. La lansare promiteau performante f. bune (specificatii), usurinta in montare, reducerea costurilor amplifurilor cu discrete. Cu precizarea ca nu erau ieftine deloc! Din pacate in acest moment piata e plina de clone chinezesti de rahat si e un mare risc sa regasesti astfel de gunoaie intr-un amplif vintage ale carui STK-uri originale s-au ars. Dar cel mai in masura sa dezvolte subiectul e Brainsmartman.

Despre cum suna nu pot sa ma pronunt deoarece nu e domeniul meu.

[CPT]

In principiu in STK-uri se gaseau finalii si prefinalii, sau chiar tot etajul final depinde de PACK.

Era un trend pe atunci, probabil ca jonctiunile erau matchuite pe sectiuni + ca miniaturizarea si traseele mai scurte intre componete avantaja.

Racirea pe Heatpipe micsora foarte mult greutatea aparatului si marime radiatorului, avind avantaje fata de un radiator normal.

AKAI erau taticii.

[CPT]

Foarte multe AKAI aveau stk-uri.

Costin, cu care am fost la tine de venise cu linia AKAI, are un amplif in care in STK erau doar finalii si prefinalii, nu suna rau si masura bine.

Evident ca l-a inlocuit cu discrete de la mine de data asta in triplet deep darlington si suna mai bine.

[Shibata]

De acord cu Viobio, Sanyo era producatorul. Heat pipes da, reduc greutatea aparatului. La marimea radiatorului mai greu sa umbli ca transferul termic il dau suprafata si culoarea radiatorului. Si stiu ca se "uscau" la greu, ducand la arderea componentelor montate pe ele. Dar repet, Brain este cel mai in masura sa ne spuna cate astfel de scule a vazut crapate.

[CPT]

Cel putin acum, exista in Dr Taberei un asemenea amplif akai AKAI cred ca AM-U06 in care nu "s-a uscat", iar omul a masurat cu un aparat destept pemperaturile pe 2 radiatoare diferite (originalul heatpipes) si un radiator Fischer de 4 ori mai mare ca suprafata de disipatie.

temperatura capsulei si a joncriunii era mai mica pe cel cu heatpipes decit pe cel mare.

Are si poze facute, evident in ambele situatii cu acelasi etaj final, in acelasi conditii de stres termic si test.

[Shibata]

Si din nou discutia ajunge la care o are mai lunga si mai groasa... Si Leco trebuie sa aiba ultimul cuvant. Deci eu ma retrag.

[CPT]

Nu ai inteles nimic. Eu am expus o situatie in care racirea heatpipe face inca treaba buna dupa circa 30+, ani. Faptul ca tu cam arunci cu noroi in ea, denota lipsa de experienta cu acestea. Am reparat sute de aparate la viata mea si iti spun din proprie experienta ca am vazut tot atitea raciri, mai bune, mai rele. Racirea cu heatpipe a acestui Akai AM-U, (doar la el m-am referit cind am intrat in discutie) face fata foarte bine. Daca tu nu vrei sa accepti acest aspect este problema ta.

[Jack]

Multumesc pentru raspunsuri. Daqr totusi revin cu intrebarea ( dpdv sonic):

E mit sau realitate sa privim aceste aparate ca niste "baba-cloanta" ale vintage-urilor ? Si zic asta dpdv al utilizatorului, nu depanatorului. Stiti povestea, deja clasica, in care un mecanic auto face afirmatia despre masina X ca e un gunoi; tu, ca proprietar proaspat, te uiti contrariat ( iti place cum merge, e confortabila, etc.). El it spune : "Da, e un gunoi, pentru ca egreu de reparat, daca vrei sa ajungi la alternator trebuie sa destringi suportii motor si sa scoti electromotorul ( exemplu aleator, fara legatura cu realitatea)".

Ei, daca ati putea da un raspuns nu neaparat din prisma depanatorului, ci din a performantei sonice.

Se poate obtine un sunet decent/bun/ performant din amplificatoare care contin in etajul final "placinte" ?

Banuiesc (,) ca in zilele noastre nu se mai folosesc. Daca e asa, de ce? Din motive de scapari tehnice sau din cauza faptului ca si-au dat seama ca nu poti obtine "sunet" dcu asa ceva?

[Jack]

P.S. As ruga totusi un moderator sa mute discutia la DIY, fiind axata mai mult pe tehnica, se vorbeste despre niste componente incluse in niste aparate ( e drept ca preponderent vintage), nu despre niste "vintage"-uri in sine, ca brand-uri, etc.

[Jack]

OK, Boss!

[Jack]

Alte pareri, nimeni, referitor la amplificatoarele cu "placinte" ?!

Nu ma intereseaza masuratori, date tehnice, ci daca exista vreo conexiune intre principiul constructiv ( integrate) si performanta, calitatea sunetului. Sunt mituri sau realitati ca amp-urile cu STK & co sunt de rehat ( sonic)?

[brainsmartman]

Stiu ca si brainsmartman are un Kenwood cu STK0040,daca nu ma insel.

 

Nu te inseli...

http://stereonomono.blogspot.ro/2015/07/kenwood-ka-80.html

[CPT]

STK seria 00X0 este practic etajul final in configuratie dublet (numai partea final-prefinal-superdioda), superdioda gata reglata, imperecheata daca vreti cu deschiderea corecta a trz finali sa fie polarizati in clasa AB.

http://pdf1.alldatasheet.com/datasheet-pdf/view/89338/ETC/STK0080.html

[Jack]

Merci pentru raspunsul la obiect, Vio!

Cind voi avea ceva timp pentru joaca ti-l voi cere, de amuzament....poate ne "amuzam" impreuna, mai am vreo 3-4 trancote adunate in aceleasi conditii, cind am vazut STK-urile le-am pus pe raft zicindu-mi ca le voi conecta intr-o zi de concediu, cu ploaie.... ...si cum ploaiea a fost, dar concediu nu prea.....acolo au ramas. Mai am un Fischer, un Technics, un Akai un Luxman....si poate-o mai fi ceva....

[zal]

Integratele hibride ptr audio (STK de la Sanyo, SI de la Sanken, TC de la Toshiba, TA de la Hitachi...) sînt ca şi trz luate individual fără amprentă în sunet, tonalităţile sînt date de schema concretă în care sînt folosite, fiecare firmă experimentînd diverse variante de utilizare a aceloraşi integrate. Ce a scos Philips cu STK2129, 2250 de exemplu, nu au reuşit Sony sau Grundig.

Akai a rămas în memoria românilor fiind firma cu care aveam colaborare economică, toate shop-urile aveau scule Akai şi s-au executat accesorii, rack-uri şi boxe la Pipera ptr Europa. E adevărat că în acei ani era o firmă de vîrf.

...........

Evitaţi folosirea pocnitorilor actuale, nu au nimic în comun cu vechile STK-uri sau alte integrate.

[VTP]

Gama circuitelor hibride tip STK si nu numai este vasta si cuprinde nu numai circuite pentru audio, dar si pentru alte utilizari (surse de alimentare, TV, etc.).

Daca ne referim strict la partea de audio, gasim preponderent circuite amplificatoare de tensiune (multe se gasesc in produsele TECHNICS si nu numai ), circuite amplificatoare U/I (care contin tot ce este necesar de la potentiometru la mufele de difuzor ) sau circuite care contin doar partea de tranzistoare finale, de obicei de tip Darlington.

In partea de audio, cele mai cunoscute sunt hibrizii produsi de SANYO, dar, asa cum s-a mentionat, si alte firme au produs astfel de circuite.

Din punct de vedere acustic lucrurile sunt mai stufoase, pentruca modul de "implementare" (cum spunea cineva !) a circuitului in amplificator determina rezultatul sonic.

STK-urile ce contineau tot de la potentiometru la difuzor (ex. STK 463, STK465, etc.) au fost cele la care o implementare slaba au dat de cele mai multe ori ideea ca STK-urile sunt solutii slabe acustic.

Cu o alimentare precara, cu racire slaba, circuitele isi limitau curentul de lucru pentru a ramane in zona SOA (safety operating area ), si, sunetul pierdea din dinamica, sunand "constipat"! Multe amplificatoare AKAI aveau acest defect!

Cand amplificatorul era mai pretentios, se apela la un hibrid amplificator de tensiune care intra in circuitul de corectie al tonului, urmat, dupa potentiometru, de un etaj final cu tranzistori si un STK cu Darlingtoni.

Varianta simplificata cuprindea doar etajul final cu tranzistori si final STK de putere, circuitul de reglaj al tonului fiind inclus in circuitul de reactie IN/OUT.

Indiferent de solutie, daca producatorul studia bine solutia adoptata, rezultatul sonic era f.bun, contrar parerilor "carcotase".

Sa nu uitam avantajele NETE oferite de acesti hibrizi:

- imperecherea buna a parametrilor tranzistoarelor utilizate;

- functionarea componentelor active fara variatii de temperatura intre ele;

- reducerea influentelor externe;

- protectia mai buna la suprasarcini din utilizarea abuziva;

- reducerea componentelor externe, etc.

Si azi se gasesc f.multe aparate in care STK-urile functioneaza fara cusur, daca au fost utilizate fara excese.

Cat priveste inlocuirea celor defectate cu ce se gaseste pe piata, am inlocuit zeci, fara sa fi avut caderi. Pentru siguranta, au fost tinute in probe de anduranta ore bune la regim maxim, si, nu am avut nici o informatie negativa. Am verificat si inlocuit elementele inconjuratoare declasate, ca masura de precautie.

Daca socotim ca aceste circuite reduc numarul de componente, simplifica traseele de circuit, au fost si raman cu avantaje din punct de vedere sonic, atunci cand au fost implementate judicios ca schema, circuite adiacente, racire si sursa de alimentare.

[zal]

Aş putea spune că rata defectelor amplifurilor cu STK, SI, etc e chiar mai mică decît a celor cu trz, findcă Dorel avea grijă pe vremuri să nu le strice nefiind de găsit, dar la cele cu trz avea încredere mai mare şi se găsea ceva prin comerţul socialist care să-i cîrpească jucăria la Radioprogres.

[VTP]

Aş putea spune că rata defectelor amplifurilor cu STK, SI, etc e chiar mai mică decît a celor cu trz, findcă Dorel avea grijă pe vremuri să nu le strice nefiind de găsit, dar la cele cu trz avea încredere mai mare şi se găsea ceva prin comerţul socialist care să-i cîrpească jucăria la Radioprogres.

 

Ai dreptate: STK-urile care cuprindeau TOT etajul final, de la potentiometru la difuzor, , mono sau stereo, aveau incorporate protectii, care, ofereau sanse componentei de a rezista intre limite destul de largi.

Daca se defecta un amplificator cu componente discrete, riscul refacerii corecte era destul de scazut: nu gaseai componete conforme, riscul de a fi ciobanite cu ce se gasea era mare, si, mai lipseau si caietele de service, sau, macar schemele electrice.

Am sa fac cunoscut un fapt ce e azi, usor verificabil daca se studiaza schemele electrice ale amplificatoarelor produse in Japonia pentru firmele lor, cele americane sau europene, in anii '70: 80%- 90% din aceste amplificatoare aveau scheme cu aceiasi topologie, indiferent daca erau cu discrete sau combinatii cu STK-uri cu Darlingtoni. Diferentele erau minime, date de gama de puteri de iesire (deci si de tensiunea de alimentare ) si eventuale imbunatatiri in alimentarea unor etaje. Schema era verificata, sonic - excelenta, componente putine si fara pretentii deosebite.

[zal]

Pot să aduc şi un exemplu care arată diferenţele de producţie:

Technics SU-V4X produs ptr întreaga lume şi Europa avea STK2038, cond de 8200uF/50V, punte cu diode de 2A şi tensiune de alimentare comutabilă 4-8 Ohmi +/-35V cu +/-45V.

Altă variantă, produsă şi ptr America avea o pleaşcă de SVI mai mare, cond de 10000uF/56V, punte cu diode de 3A şi tensiune de alimentare comutabilă 4-8 Ohmi +/-38V cu +/-50V.