amplificatoare neobisnuite

[bogdanozaurus]

Am gasit ceva interesant pe net: http://www.audiophonics.com/index.html

Ma rog interesant pentru mine care nu am mai pomenit asemenea amplificatoare dar poate pentru specialistii de pe aici nu e decit reinvertarea apei calde. Deci ce parere aveti ?

[Greierasul]

La cat de simpla este schema rezultatele sunt foarte bune.

[bogdanozaurus]

Multumesc, incerc si eu cit de cit sa inteleg ceva dar sigur, cunostintele mele sint foarte limitate. Nu cred ca e un razboi intre urechisti si osciloscopisti, cind vine unul cu niste teorii care vor sa demonstreze ca ce auzi tu nu e de fapt nimic, ok te certi cu el, dar daca in final zice ca esti un maimutoi atunci deabia atunci incepe jihadul. Sigur ca e posibil si invers ca or fi extremisti si in tabara celor cu urechea extinsa.

Doua mici observatii pe nenea ala il chema Susan iar pe sectiunea de proiecte exista niste linkuri care deschid paginile cu specificatiile transformatoarelor.

[Greierasul]

dar daca in final zice ca esti un maimutoi .....

 

Inseamna ca e prost crescut si nu are de-a face nici cu audiofilia si nici cu osciloscopia Dezbaterile, chiar aprinse fiind ele, imping lucrurile inainte, dar jignirile ne trag mult inapoi. Referitor la ampliful din link, are momente cand atinge si thd-uri de 0,010% super tare pentru o asemenea simplitate.

[bogdanozaurus]

Reinvii acest subiect cu un alt subiect, am tot auzit despre amplificatoarele pe germaniu, cum ca au un sunet deosebit, ca sint foarte muzicale etc, etc. Si acum intrebarile:

Din ce stiu eu tranzistoare pe germaniu nu se mai fabrica, corect ? Dar NOS se mai gasesc ?

Din experienta personala, cine are sau a avut sau a ascultat suficient cam care ar fi diferentele, plusurile si minusurile amplificatoarelor pe germaniu ?

Cam in ce perioada au inceput sa dispara ?

Puteti indica citeva modele de referinta ?

Multumesc mult si anticipat

PS Poate ca ar fi bine ca sa redenumim topicul "Echipamente audio mai putin obisnuite" nu de alta dar vreau sa va mai intreb si de niste boxe omnidirectionale, ma ajuta un moderator ?

Multumesc

[adrianlucian]

Incerc un raspuns pentru intrebarea lui Bogdanozaurus legata de incinte omnidirectionale. Pentru ca am in cap un proiect de gen.

In mare, incintele conventionale radiaza in spatiu 2pi (jumatate de sfera) cu amendamentul ca sub frecventele cu jumatate lungimea de unda egala cu latimea boxei radiaza in spatiu 4pi (adica omnidirectional) Spre exemplu o boxa lata de 25cm se aude si in spate sub aprox 700 Hz.

Al doilea amendament, traductuarele sunt directive proportional cu cresterea frecventei redate adica spatiu 2pi scade cu cresterea frecventei.

Incinte omnidirectionale recurg la artificii de geometrie si amplasare traductuare de asa maniera ca tot spectrul audio sa fie redat in spatiu 4pi,(sfera). In fapt se obtine tot un 2pi dar rasturnat pe spate

Oriunde ai fi in odaie sa se auda cam la fel de bine

Deziderat utopic, dupa mine. Ca suport sonor ambiental da, e o solutie.

Am experimentat tweeter omnidirectional (ca si completare la incinta clasica) cu deflector con cu generatoare parabola, suna interesant," atmosfera" pare mai densa dar usor difuza.

Un exemplu de gen gasesti la ELAC

Sau alt exemplu, electrostaticele (ML) sunt omnidirectionale insa integrarea sectiunii de joase cu traductor clasic, electrodinamic, nu este intodeauna fericita.

[VTP]

1 - Amplificatoare cu tranzistori cu germaniu.

Am auzit mitul audiofil cu calitatile supranaturale ale amplificatoarelor cu tranzistoare cu germaniu. Lucrurile trebuie privite realist:

- ca atu pozitiv: tensiunea de deschidere a jonciunilor la 1/2 fata de siliciu;

- tensiunea maxima suportata mica;

- instabilitate termica mare;

- puterea utila obtinuta mica, ceea ce implica utilizarea amplificatoarelor cu incinte cu SPL mare;

- dispersia mult mai mare a parametrilor, ceea ce, in conditii DIY inseamna sa cumperi o roaba de tranzistori ca sa alegi cateva perechi.

Desigur, pot fi un morman de opinii ca "e mai bune , d-le!" No problem, fiecare face ce vrea pe banii lui.

2 - Incintele omnidirectionale.

Reproducerea de calitate a sunetului implica respectarea, pe cat posibil, cat mai mult, a sursei sunetului. Acest deziderat a fost cel ce a dus la aparitia stereofoniei (sfarsitul sec. 19!).

Experimentele au aratat drumul catre acest deziderat ca si elementele care ingreuneaza acest drum ( spatiul de auditie cu defectele sale, problemele legate de traductoarele utilizate [ calitate, performante, distorsiuni armonice si de intermodulatie, etc.] problemele legate de incinte [ unde stationare, vibratii, etc.], sau de retelele de separare [ in special legate de faza].).

De-a lungul timpului au fost nenumarate firme care au reinviat aceste tipuri de incinte, in Japonia, SUA sau Europa.

Sunetul rezultat, indiferent de varianta constructiva, nu a convins un numar suficient de auditori pentru a capata o raspandire prea larga. Amintesc:

- BOSE cu incintele direct reflecting ( cateva mid- tweetere, amplasate sub unghiuri diferite pentru o difuzie a sunetului 360 grade)

- incintele OHM, cu o solutie asemanatoare;

- incintele MBL (Germania) echipate cu difuzoare omi cu plasma;

- incintele German Phisics echipate cu un difuzor de banda larga de tip inovator;

- incinte echipate cu difuzoare dinamice obisnuite echipate cu deflectoare ce imprastie sunetul 360 grade ( Duvel-Franta, Bang-Olufsen-Canon Danemarca).

- multe firme au abordat problema, unele mai activeaza in domeniu acesta, multe au abandonat.

Cert este ca raspandirea lor este redusa.

[Kostas]

Bose a facut ceva banuti cu direct reflecting pe segmentul life-style si sonorizari ambientale, hoteluri, pt calculatoare, etc.

[VTP]

Bose a facut ceva banuti cu direct reflecting pe segmentul life-style si sonorizari ambientale, hoteluri, pt calculatoare, etc.

 

In definitiv, orice marfa are cumparatorul ei, si, cum in domeniul acesta gusturile prevaleaza, e normal ca dintr-o masa mare sa fie si auditori care sa fie multumiti de solutiile lui Amar Bose.

Daca nu s-o fi schimbat ceva intre timp, Casa Boborului are sonorizare Bose.

[fluffy38]

La 26.10.2015 la 22:28, VTP a spus:

1 - Amplificatoare cu tranzistori cu germaniu.

Am auzit mitul audiofil cu calitatile supranaturale ale amplificatoarelor cu tranzistoare cu germaniu. Lucrurile trebuie privite realist:

- ca atu pozitiv: tensiunea de deschidere a jonciunilor la 1/2 fata de siliciu;

- tensiunea maxima suportata mica;

- instabilitate termica mare;

- puterea utila obtinuta mica, ceea ce implica utilizarea amplificatoarelor cu incinte cu SPL mare;

- dispersia mult mai mare a parametrilor, ceea ce, in conditii DIY inseamna sa cumperi o roaba de tranzistori ca sa alegi cateva perechi.

Desigur, pot fi un morman de opinii ca "e mai bune , d-le!" No problem, fiecare face ce vrea pe banii lui.

 

M-am gandit sa readuc in atentia publicului larg un topic mai vechi. Daca este necesar, un moderator poate crea unul nou pornind de aici. Nu doresc sa fac comparatii aici cu alte amplificatoare.

Intr-adevar, dl VTP are dreptate din punct de vedere al tehnicii. Insa, pe mine nu ma deranjeaza tensiunile mici de alimentare, faptul ca sunt instabile termic si o putere de iesire mica, intrucat ascult la maxim 5W.

Totusi, acea tensiune de deschidere a jonctiunilor  la jumatate fata de siliciu ofera acel ceva care nu l-am gasit la nici un amplificator cu siliciu de-a lungul anilor.

In ultimul timp am facut multe teste cu diferite boxe si pe aceasta cale le multumesc amicilor si prietenilor care mi-au dat aceste ocazii. Din respect pentru ei, nu voi numi nici un model sau firma de boxe pe care am facut aceste teste. Voi spune doar ca se incadreaza intre 100-5.000 euro ca pret.

In schimb am sa incerc o altfel de descriere a sunetului.

Muzica pop-rock a anilor 70-80 ofera maximum de calitate pentru acest gen de amplificatoare, un bas de exceptie se regaseste la Abba - Mama mia sau Boney M - Going back west. Doua exemple din muzica rock sunt Dire Straits - Private investigation si Uriah Heep - Lady in black. Acelasi bas profund l-am gasit la Depeche Mode-Stripped sau Prince-Purple rain din muzica anilor 80.

Iubitorilor de sunet marcant pe medii le recomand muzica de opera, doua din ariile exemplificative sunt Puccini - E lucevan le stelle (preferabil in interpretarea lui Roberto Alagna) si Catalani - Ebben?ne andro lontana (Maria Callas).

Chiar daca nu mai am varsta la care auzeam cum se screme o musca sa fuga din plasa unui paianjen, tonuri inalte de exceptie am gasit in concertul Bee Gees - One night only (1997) si in primul album al celor de la ... Modern Talking.

Pentru cei care cauta soundstage, intreg albumul "Barcelona" al lui Freddy Mercury si Monstserrat Caballe ofera maximum de prezenta scenica a spectatorului care doreste sa aplaude. Iar al doilea exemplu este " The fantom of the opera"---Andrew Lloyd Weber.

Desigur, sunt sute de exemple, eu am dat cate doua din fiecare fel care mi-au placut mai mult. Toate aceste piese le-am ascultat alternand diverse amplificatoare cu tranzistori cu germaniu (am destule in colectie). Ce mi se pare interesant sunt diferentele mari intre modele aproape identice de Korting-uri (ma refer la constructie/ schema/componente). Nu am sa intru in detalii tehnice de genul recap, considerand ca nu-si are rostul aici.

Voi ruga femeile de serviciu sa nu stearga praful. Daca acest post nu face parte din rolul forumului, se poate sterge.

 

 

[zal]

Doar schemele ce folosesc trafo defazoare ptr trz finali cu germaniu reuşesc să forţeze o funcţionare aproape identică a lor. Acolo are un efect şi deschiderea la tensiuni mai mici ca la siliciu a joncţiunilor. La scheme obişnuite nu prea deşi s-au adaptat trz cu siliciu la finali cu germaniu prin anii 60, o variantă nouă atunci, similară cu folosirea mosfeţilor ca prefinali pentru bipolari azi.

[fluffy38]

Ai dreptate. O mare diferenta am observat intre Dual CV2 (lucrat cu trafuri defazoare) si Dual CV-3 (lucrat integral cu tranzistori).