
Puterea amplificatoarelor audio stereo, chiar multicanal, a fost intotdeauna un subiect interesant pentru comunitatea HiFi. Lungi dezbateri despre importanta acestui factor in sunetul final au sfarsit lasand o multime de oameni nelamuriti. In articolul de astazi incerc sa explic, in termeni simpli, raportul dintre puterea unui amplificator si calitatea sunetului.
In cautarea raspunsurilor
1. Cum explici unui om ca puterea unui amplificator, exprimata in watt, este aceeasi pentru un amplificator cu lampi si pentru un solid state (SS) , cand el percepe sunetul amplificatorului cu lampi ca fiind mai puternic decat cel pe solid state. Asta in situatia in care amplificatorul cu lampi are o putere maxima mai mica de 1-2 ori comparativ cu amplificatorul solid state. Grea dilema.
2. Destul de multi oameni isi cumpara amplificatoare de sute de watt putere, pentru a asculta la cativa watt, intr-o camera cu dimensiuni modeste sau medii. Alta dilema.
Experienta de electronist si auditiile, coroborate cu putina fizica si electronica, m-au indreptat catre urmatoarele concluzii:
a) un amplificator proiectat pentru o putere mica sau medie, se va ‘deschide’ mai bine la putere mica fata de unul care este proiectat sa lucreze cu puteri mari. (nu intru in detalii tehnice care pot fi plictisitoare pentru multi oameni, doar fac o constatare de facto)
b) orice amplificator va oferi performante optime undeva la jumatatea puterii sale, asta ca sa folosim o expresie empirica.
c) un amplificator de sute de watt nu va ‘conduce’ implicit mai usor incintele acustice care coboara mult in impedanta (asa zisele ‘incinte greu de condus’).
Toate cele 3 concluzii insumate reflecta modul in care amplificatorul interactioneaza cu boxele. Intelegerea acestui fenomen nu este atat de complicate pe cat ar parea la prima vedere. Dar pentru asta avem nevoie de informatii din interior. Ce face diferenta? Cum este posibil ca un amplificator cu o putere medie sa poata conduce boxe dificile? Raspunsul se afla in interiorul amplificatorului si se numeste sursa de alimentare. Modul in care aceasta parte a amplificatorului este construita, dezvoltata, gandita, face diferenta.
Am sa exemplific: un amplificator entry level, solid state, de putere mica, rareori beneficiaza de o sursa de alimentare (PSU) corect construita. Industria de profil se pliaza dupa cerintele consumatorilor. Majoritatea doresc produse ieftine si asta primesc. Probabil ati auzit expresia : Cum sa coste atat de mult un amplificator de 35 watt? Asta pentru ca mintea noastra retine doar ‘senzatia de putere’ pe care o ofera acei watt.
In realitate, sursa de alimentare (PSU) este cea mai scumpa parte si este cel mai dificil de proiectat si construit intr-un amplificator. Aici apare ‘pacaleala’. Amplificatoarele de sute de watt au partea de o alimentare construita in niste parametri superiori. Din acest motiv aceste amplificatoare se vor descurca mai bine cu boxe a caror impedanta scade foarte mult. Pana aici toate bune si frumoase, dar, exista si un dar: fiind conceput sa se ‘deschida’ la puteri mari, nu vor presta la fel de bine la puteri mici.
Ma intorc la punctul 1 al discutiei in care aminteam diferentele de perceptie sonica intre un amplificator cu lampi si unul solid state; senzatia ca amplificatorul cu lampi are mai multa forta. Exista o explicatie stiintifica. Amplificatorul cu lampi lucreaza cu un PSU cu valori MARI ale tensiunii, deci va compensa mai bine la puteri mici, fata de un amplificator solid state (SS). La putere mare, SS-ul se deschide si ia avans fata de lampas. Si in acest caz sursa de alimentare este cea care influenteaza perceptia subiectiva.
Te-ar putea interesa:
Ce trebuie sa intelegem: calitatea redarii muzicii la un amplificator, indiferent ca este un amplificator cu lampi sau solid state, este in mod covarsitor legata de cat de bine este construit etajul de alimentare. Pentru ca adevarata problema cu ‘incintele dificil de condus’ este data tocmai de acest factor. Incapabilitatea PSU de a sustine consumul instantaneu si masiv de energie cerut in special de frecventele joase (bass). Acestea momente coroborate cu coborarea in impedanta a incintei solicita un consum mai mare de energie din partea PSU. Problema nu o reprezinta capabilitatea de curent a etajului final, tranzistorii finali fiind capabili sa suporte curenti foarte mari, de ordinul zecilor in cele mai multe cazuri, ci a PSU care se ‘sufoca’ atunci cand apar acele cerinte de consum masiv.
Alt fapt, care a fost studiat foarte bine de inginerii specialiati in proiectarea PSU, este ‘cat poate cobora in frecventa’ un amplificator. Ei bine, exista relatii de calcul foarte precise, care stabilesc o valoare minima necesara pentru reservoir capacity (acei capacitori de filtraj, cum ii cunoaste toata lumea) a PSU pentru ca amplificatorul sa coboare pana la 50Hz. Iar acea valoare pentru acel ‘reservoir capacity’ este foarte mare. Tineti cont, asta este doar o valoare minima, care poate fi depasita foarte usor daca informatia muzicala este formata din doua instrumente a caror sunet contine frecvente joase (toba plus contrabas). In acest caz, valoarea minima trebuie crescuta pentru ca PSU sa poata furniza cerinta de curent pentru functionarea corecta a amplificatorului.
Exista si o ‘butada’ a lui Nelson Pass, care intrebat care ar trebui sa fie ordinul de marime a reservoir capacity, a raspuns: Niciodata nu poate fi suficient de mare. Cu cat mai mare, cu atat mai bine.
Pare complicat. Asa si este. Proiectanti trebuie sa tina seama de multi factori si complicatii ce pot aparea in proiectarea unei surse, cum ar fi impedanta acesteia, a traseelor, a nodurilor de masa, a curentilor ‘vagabond’ care apar la solicitari mari, etc. Dar asta e treaba inginerilor.
Ce trebuie sa retinem noi. Ideal ar fi sa putem avea un amplificator de putere potrivit nevoilor noastre. Acesta se alege in functie de nivelul sonor la care facem auditia, de marimea camerei de auditie, de interactiunea cu boxele. Sfatul meu este sa nu uitati de importanta sursei de alimentare. Alegeti un amplificator cu un PSU corect dimensionat si construit.
Sper ca am reusit sa explic pe intelesul tuturor o parte a fenomenului. Va doresc auditii placute.
Daca aveti intrebari, raspund in sectiunea comentarii aflata la sfarsitul articolului.
Articol scris de
Nita Cristian-Nelu
-
1
-
2
Comentarii Recomandate
Join the conversation
You can post now and register later. If you have an account, sign in now to post with your account.