Sari la conținut
HiFi Tech
  • Vintage Hi-Fi: Philips CD204 versus Sony CDP-103


    Andi

    Bineînțeles, cei care sunt în domeniul vintage știu foarte bine prin ce au devenit aceste cd playere legendă: prin transportul pe care îl conțin. Ambele transporturi au devenit legendare și fiecare dintre ele are proprii susținători care sunt gata să demonstreze că doar unul este cel mai bun din istorie. „There can be only one”, cum se spunea în filmul Nemuritorul. Care dintre ele este cu adevărat nemuritor? Vă spun încă de la început că, după teste îndelungi, mie îmi par amândouă nemuritoare. Studiindu-le lucrătura, nu pot să îmi dau seama ce ar putea să apară care să le învingă. Ambele par ceasuri elvețiene intangibile, eterne. Ambele folosesc lentile din sticlă. Dar deja anticipez prea mult.

    Vorbim de CDM1 și BU-1(C). Doar aceste două denumiri alăturate îi bagă pe mulți în priză, gata să își susțină discursul în favoarea unuia dintre ele.

    Playerele în sine sunt foarte bine construite. Metal, metal și iar metal. Fier. Chiar fier forjat în cazul Sony-ului. „Nu se mai fac la fel în ziua de azi” – această expresie a devenit un clișeu neplăcut, dar, din păcate, oricât de trist ar fi, este perfect adevărat.

    DSC00718.thumb.JPG.cadfda06d598dc4f21291bbb0f137a8f.JPG

    Hai să spun de construcția propriu-zisă. Așa, studiindu-le pe amândouă îndeaproape, trebuie să acord totuși credit școlii japoneze. Sony-ul CDP-103 este mai bine construit. De fapt, e puțin spus: CDP-103 e o bijuterie constructivă. Chiar și metalul folosit pare special, extrem de fin la atingere, parcă mângâi un mărgăritar. Comparativ, CD204 pare mai brut, e un diamant neșlefuit. CDP-103 e mai „avansat”: are telecomandă. Folosesc cu un succes total telecomanda lui XA50ES, un player cu mult mai tânăr, pentru anticul CDP-103. Cei de la Sony și-au menținut un fir călăuzitor, care se manifestă chiar și în sunet. Dar iar anticipez…

    CD204 nu a fost și nu este un player extrem de popular. De ce? Pentru că a trăit oarecum în umbra mai accesibilului CD104 și mai scumpului CD304. Ironic, atât CD104, cât și CD304 sunt practic același player, CD304 fiind un CD104 cu ceva mai multe funcții și cu telecomandă. CD204 a fost ușor diferit, în sensul că plăcile cu circuite imprimate au fost altfel realizate, deși foloseau aproximativ aceleași componente construite în jurul celor două nuclee: CDM1 și TDA1540.

    Sony-ul folosește un cip dac din cea de-a doua generație și anume CX20152, un cip pe 16 biți.

    Philipsul, fiind totuși mai vechi cu aproximativ 1 an, folosește cipul pe 14 biți TDA1540.

    Trebuie să vă spun că am ascultat și alte playere cu exact aceleași cipuri, însă cu alt transport: nu au sunat deloc la fel cu cele două playere. Au sunat oarecum mai ieftin, mai digital, mai așa cum se spunea că sunt playerele de la începuturi: digitale și uneori obositoare, în funcție de înregistrare.

    Așa că eu cred că transportul din aceste două playere are un aport major asupra sunetului final. Pentru că niciunul dintre ele nu sună digital. Dimpotrivă. Cu totul dimpotrivă.

    Să intrăm în concret: Sony-ul este playerul mai rapid. Fără discuție. Sertarul este rapid (nu cred că am văzut mai rapid), cd-ul e citit instantaneu. Philipsul este oarecum mai lent, mai greoi, deși nu dă rateuri niciodată, nici chiar cu cele mai obosite cd-uri. Însă CDM1 este un transport ceva mai lent decât BU-1, acesta e adevărul.

    Care player este mai frumos din punct de vedere estetic? Aici deja intrăm în sfera gusturilor, care nu se discută, nu? Mie îmi place mai mult Sony-ul. Dar poate nu neapărat datorită aspectului exterior, cât datorită materialelor de construcție. Pur și simplu e un player mai fin. Chiar și sunetul lui este mai fin.

    DSC00742.thumb.JPG.29181159e572f887235fb541b483cb29.JPG

    Și așa am ajuns la sunet. Mărturisesc că zile în șir am ascultat aceste playere, încercând să îmi dau seama care dintre ele îmi place mai mult. În mod sigur nu mă voi despărți de niciunul dintre ele. Însă sunt diferite. Total diferite. Dar ambele sunt destul de corecte, oricât de paradoxal ar părea.

    Sigur, dacă te apuci să faci teste blind, schimbând pe apucate între ele unul după altul după câteva minute de muzică, la un moment dat  o să ți se pară că sună cam la fel, așa cum se întâmplă la orice test blind. Dar după ce asculți câteva ore la unul și apoi treci la celălalt, îți dai seama că au personalitate total diferită.

    Bine, dar care dintre ele sună mai analog, pentru că asta e problema celor mai mulți atunci când vorbim de digital…? Păi…., să vedeți, Sony-ul. E o surpriză? Știu că mulți consideră că playerele Philips din primele generații sună perfect analog. Dar mie mi se pare că Sony-ul CDP-103 are un sound mult mai analogic. Și aici ajung la XA50ES de care pomeneam la începutul articolului. Vă jur că ambele playere au aproximativ aceeași personalitate. Ceea ce am auzit la XA50ES se manifestă și la CDP-103: sunetul de bandă.

    Deoarece fac parte din generația „cu cheia de gât”, am crescut cu casete. Primele înregistrări pe care le-au auzit urechile mele au fost de pe casetă. Toată copilăria mea s-a învârtit în jurul casetelor din punct de vedere al muzicii, până la sfârșitul adolescenței când mi-am cumpărat primul cd-player. Deci știu cum sună casetele. Ei bine, cam așa sună și CDP-103. Bineînțeles, fără zgomot de fond („fâșâit”, cum îi ziceam atunci), și cu mult mai multă rezoluție și mai mult focus. E un sound familiar, un sound pe care îți aduci aminte că îl știi de undeva și că face parte din tine. Un sound care te bine-dispune și pe care l-ai putea asculta oricând.

    M-a mai surprins prin ceva ce nu este caracteristic playerelor din antichitate și anume prin adâncimea soundstage-ului. La adâncime se compară cu XA50ES! Ca să continui cu soundstage-ul, prin ce e net superior XA50ES este prin mărimea lui (adică a soundstage-ului). Ca să exemplific mai plastic, e ca și când 103 ar proiecta imaginea la vreo 2 metri în spatele boxelor pe un ecran de 50 de inch, iar XA50ES ar proiecta-o tot acolo dar pe un ecran de vreo 100 de inch. Imaginea e foarte bine focalizată, instrumentele foarte bine plasate pe ecran, și aici sunt aproape comparabile.

    Joasele sunt, din nou, foarte bune, extinse, comparabile cu XA50ES. 

    Bine, acum să nu vă închipuiți că vă luați un CDP-103 și, gata, aveți aproximativ un XA50ES. Din păcate, nici chiar așa. XA50ES are un realism al reproducerii, o forță sonică ce nu prea pot fi găsite la CDP-103 și nici nu ar trebui să așteptați așa ceva. Să nu uităm: XA50ES, chiar dacă este mult mai nou decât bătrânul CDP-103, are un transport bazat pe un principiu, fixed pickup mechanism, inventat de Sony înaintea lui BU-1!  Și, apropos de aceasta, să nu îi uităm nici pe cei care consideră (aici mă includ și pe mine) că transportul FPM din XA50ES este cel mai bun transport de CD inventat vreodată. Nu mai menționez partea electronică și de alimentare din XA50ES.

    Dar să trecem la Philips: CD204 nu are soundstage adânc și nici joasele lui 103. Și CDP-103 e mai rezolut ca CD204. CD204, cu toată frumusețea lui analogică, pare ușor opac comparativ cu 103.

    Ca să fac iar o exemplificare plastică, e ca și când ai examina sunetul printr-o lupă, iar lupa lui 103 e mai puternică decât cea a lui CD204 și vezi mai mult, poți analiza mai bine.

    Bun, acum deja sună ca și când nu prea aș aprecia sunetul lui CD-204, ceea ce nu e deloc adevărat. Hai să fac o comparație cu vinilul: CD204 sună ca o doză MM, iar CDP-103 ca o doză MC. De asemenea, consider că pentru a obține sunetul analogic al lui CD-204 trebuie să scoți niște bani din buzunar în ziua de azi. Sigur, în prezent poți avea rezoluție cu bani foarte puțini, dar nu vei avea feelingul lui CD-204, nu vei avea senzația analogică specifică lui CD-204, nu vei avea dorința aceea când te trezești dimineața de a asculta un anumit CD doar pentru a auzi cât de smooth poate suna.

    Și în plus, probabil că CD-204 este playerul mai valoros din punct de vedere istoric. Probabil că peste 50 de ani va trebui să scoți mai mulți bani din buzunar pentru CD-204 decât pentru CDP-103. Ce, credeți că atunci nu vor funcționa încă fără probleme? Vă garantez eu că da. Aceste playere nu au moarte. Hai, că am încheiat iar cu un clișeu. Dar este adevărat.

    DSC00744.thumb.JPG.d38610cd4171473e7a04480dda8926b7.JPG

     

     

    DSC00743.JPG

     

    DSC00745.JPG

    DSC00756.JPG

    DSC00757.JPG

    • Like 2
    • Thanks 4


    Recenzie utilizator

    Comentarii Recomandate

    Nu sunt comentarii de afișat


×
×
  • Creează nouă...