Sari la conținut
HiFi Tech
  • Metrum Acoustics Octave NOS - Farmecul R2R


    Andi

    Metrum Acoustics este o firmă destul de puțin cunoscută în mediul audiofil de la noi. Provine din Olanda și a fost înființată de Cees Ruijtenberg, un inginer din domeniul electronicii marine, care se ocupa cu proiectarea sonarelor, radarelor etc.

    DAC-ul pe care vi-l prezint este așa numitul Mini NOS DAC Octave, fiind primul DAC creat de Metrum. Se bazează pe mai multe cipuri misterioase de uz industrial, lucrând în mod R2R și NOS (non-oversampling). Este produs complet in-house în Olanda, după cercetări întreprinse de-a lungul multor ani obositori, marcați de teste neîntrerupte.

    Cum au ajuns cei de la Metrum Acoustic la aceste DAC-uri, bazate pe cipuri total necunoscute, atât de apreciate în acest moment?

    Cel mai bine e să îl lăsăm chiar pe Cees Ruijtenberg să povestească:

    „ - În 2008, am decis să încep o investigație proprie pentru a determina caracteristicile sonice  ale diferitelor convertoare digital-analog. Performanța lor s-a dovedit a fi în mare măsură neconvingătoare, însă nu am putut identifica ce anume cauza aceste deficiențe. Nemulțumirea mea a fost sporită și de vizitele frecvente la concerte și de imposibilitatea aparentă de a depăși decalajul dintre ceea ce auzeam live și ceea ce ascultam în înregistrările digitale.

    - Înțelegeam iubitorii de vinil, în ciuda zgomotelor și artefactelor inerente acestui mediu. Exista senzația de realism, care lipsea în cazul digitalului și am vrut să recreez aceeași senzație folosind echipamente digitale, așa am și început investigația mea.

    - Datorită experienței mele în difuzoare electrostatice, aveam multe cunoștințe în acest domeniu și asta mi-a oferit șansa de a avea acces și de a asculta mai multe convertoare non-oversampling de uz industrial, create in-house. În ciuda neajunsurilor ușor de observat, am experimentat ceva ce lipsea tuturor celorlalte DAC-uri: emoție, implicare emoțională. M-am întrebat dacă nu cumva acesta este drumul pe care ar trebui să-l urmez…?

    - Deși am devenit optimist după ceea ce am auzit, mi-am spus să fiu totuși prudent în ceea ce privește sunetul acestor convertoare NOS și am început să caut mai multe informații pe acest subiect. Așa am dat peste un articol scris de Ryohei Kusunoki, care explica în mod extins metodele de oversampling folosite de obicei. În articol, Kusunoki arăta că, dacă ai o viziune sonică bazată pe experiența oferită de muzica live, pare ciudat să depinzi în același timp de oversampling. Din acel moment am decis să renunț la tot ceea ce știam până atunci despre înregistrările digitale și să îmi urmez inima.

    - Atât pasionații, cât și profesioniștii care sunt convinși de principiul NOS au fost nevoiți să folosească vechile cipuri dezvoltate de Philips și introduse pe piață în anii 80. Pentru vremea lor, aceste convertoare erau cu adevărat uimitoare. Companii precum 47Labs, Zanden, Audio Note și AMR sunt convinse de valabilitatea principiului NOS. Însă, din cauza lipsei de convertoare mai moderne, ele sunt obligate să utilizeze cipuri vechi cum ar fi TDA1543 / 1541. Și au dreptate în a face acest lucru, deoarece cipurile mai moderne de pe piață au devenit din ce în ce mai complicate și sunt împovărate în majoritatea cazurilor cu filtre FIR.

    - Eu, ca designer de componente de uz industrial, am beneficiat de multe cunoștințe în domeniul componentelor industriale: în special în domeniul proceselor și tehnologiei medicale convertoarele digital-analog sunt utilizate fără filtre FIR. Am început să mă gândesc dacă nu cumva aceste convertoare ar putea fi utilizate și în domeniul audio….Și dacă aș putea cumva să ajung la ceva mai bun decât ceea ce ofereau vechile TDA 1541/1543.

    - Din 2008 până la mijlocul lui 2010, am încercat să găsesc un cip DAC industrial care să aibă caracteristicile căutate. În cele din urmă am găsit cip-urile adecvate și le-am folosit în DAC-urile Octave (Quad, Octave și Hex). Că această alegere a fost cea corectă a fost dovedit și de numărul de recenzii pozitive pe care le-am primit în întreaga lume.

    - DAC-urile NOS au câștigat din ce în ce mai multă popularitate în ultimii ani, mai ales în urma unor teste subiective de ascultare. În special persoanele care au experiență muzicală live par să aibă o preferință puternică pentru acest tip de DAC. După cum a spus și Kusunoki în articolul său, în primul rând comportamentul din domeniul temporal (time domain) imprimă DAC-urilor care folosesc oversampling calitatea lor "nenaturală". Acest lucru este dovedit de felul în care instrumentele de percuție își pierd bogăția tonală și primesc un fel de "detaliere excesivă", anumite instrumente pierzându-și timbrul și căldura naturală. Întrebarea dacă trebuie să ne urmăm urechile sau trebuie să ne bazăm pe obișnuitele rezultate ale măsurătorilor rămâne o întrebare deschisă. Dezvoltarea sistemelor audio digitale nu a atins încă zenitul. Cu siguranță ne vom confrunta cu noi evoluții în viitor. Ce este sigur este că datorită noilor înregistrări de înaltă definiție, nevoia de oversampling și de filtre sharp s-a diminuat. Însă cum ar trebui să abordăm vechile CD-uri, vechiul 16/44, încă preponderent? Să-l supra-eșantionăm sau nu? Non-oversampling-ul pare să fie preferința muzicienilor și profesioniștilor din domeniul audio. Cel mai bine e să vă lăsați urechile să decidă!”

    După această relatare a lui Cees Ruijtenberg, să privim mai îndeaproape DAC-ul Octave. Acesta a fost produs în trei versiuni: Duo (cu câte un cip pe fiecare canal), Quad (cu câte două cipuri pe canal) și Octa (cu patru cipuri pe canal) – de aici a și venit numele de Octave.

    Versiunea pe care o studiem noi acum este cea din mijloc, Quad – două cipuri pe fiecare canal.

    P1320042.thumb.JPG.99233f88b59948ba8742fdd955474260.JPG

    Quad vine în două unități: prima unitate conține partea de DAC propriu-zisă, iar cea de-a doua unitate conține unitatea de alimentare, dotată cu transformatoare toroidale. Cele două unități sunt conectate printr-un cablu de calitate mini XLR, prevăzut cu miezuri de ferită.

    Deși simplu ca aspect, Octave este foarte curat lucrat, carcasele sunt foarte rigide, complet metalice, iar comutatoarele sunt solide. Interiorul este, de asemenea, excepțional lucrat, totul fiind lucrat în mare parte manual, in-house. Deoarece vorbim de NOS, lipsește cu desăvârșire un etaj analogic clasic, cu amplificatoare operaționale (op-amp) și alte filtre digitale: cipurile sunt practic conectate direct la ieșiri, filtrarea electrică fiind făcută prin intermediul unei armate de condensatoare.

    Cei de la Metrum vor să își păstreze secretul tehnologic (acest lucru fiind normal, ținând cont că mai mult de doi ani de zile au studiat diverse convertoare până să ajungă la ceea ce doreau), ca atare cipurile propriu-zise au șterse orice semne de identificare. Inevitabil, unii diy-eri au încercat să afle ce fel de cipuri sunt, s-a ajuns la mai multe variante, însă niciuna confirmată până acum.

    Trebuie spus totuși ceva: Octave a ajuns la diverse reviste/review-eri care l-au băgat în diverse comparații și au ajuns să-l compare cu DAC-uri de zeci de mii de euro în sisteme de sute de mii de euro (https://www.criticalsound.co.nz/products/octave-1/). Din toate interviurile și materialele pe care le-am citit cu Cees Ruijtenberg, mi s-a părut că, deși deține vaste cunoștințe de electronică, este totuși modest și nu a avut niciodată astfel de pretenții de ultra-high-end. Faptul că Octave a ajuns în astfel de comparații nu este vina lui.

    Bun, să revenim: Octave nu are USB. Are doar intrări coaxial și optic. Și este limitat la o rezoluție maximă de 24/176,4. Poate acest lucru ar putea fi un dezavantaj în prezentul ultra-rezoluțiilor. A, nu procesează nici DSD. În cazul în care redați DSD-uri, cea mai indicată conversie ar fi la 176,4 și nu la 88,2 kHz, asta după testele mele.

    P1320051.thumb.JPG.43b0771630bc6b8e92eb1fae0a28ee4e.JPGP1320053.thumb.JPG.46f87c2d64a4b6a7f4b8812daae1c1c4.JPGP1320048.thumb.JPG.10402f171513cf9a6632d19d0f3671cf.JPG

    După mai multe luni în care m-am bucurat (și încă mă bucur) de Octave și în care am mai testat o grămadă de alte DAC-uri, pot spune că nu am auzit un DAC care să fie atât de sensibil la sursa utilizată. Orice schimbare a sursei era resimțită imediat în sunet. Uluitoare această sensibilitate. Chiar și amplasarea lui Octave își făcea simțită imediat amprenta sonică. Așa am ajuns să țin cele două unități Octave pe doi bolțari subtilizați de la o clădire în construcție din apropiere 😄  În ceea ce privește sursa, până la urmă cea mai reușită combinație s-a dovedit a fi prin utilizarea unui blu-ray player Sony S580 pe post de streamer (puțini știu că acest player redă stock inclusiv SACD-R!), cu fișiere servite wireless de Jriver. De ce s-a dovedit acest player ca fiind cea mai bună sursă pentru Octave, deși puteam folosi surse mai scumpe, sincer nu știu. După cum spunea recent un renumit proiectant de scule (îmi scapă în acest moment numele lui, dar îl voi insera în articol ulterior, dacă mi-l amintesc), nici chiar cel mai bun inginer din lume nu poate anticipa interconexiunile subtile și „chimia” electrică dintre două aparate audio. Există subtilități care încă ne scapă.

    Te-ar mai putea interesa si articolul din link.

     

    Lucrul care frapează prima dată la Octave este plinătatea și bogăția timbrală, revelate în cadrul unui soundstage masiv și adânc. Ascultarea ediției XRCD24 a Triplului Concert al lui Beethoven interpretat de Oistrakh/Rostropovich/Richter ghidați de von Karajan devine un eveniment în sine. Toată bogăția tonală a acestei ediții, net superioară celorlalte ediții existente, ți se desfășoară aievea în față. Textura și balansul tonal al celor trei instrumente sunt o adevărată desfătare. Și peste toate acestea, naturalețea. Firescul. Nu firescul interpretării, deoarece vorbim de trei genii în instrumentele lor, ci firescul sunetului, nu te mai afli în situația în care să îți pui problema dacă sună cum trebuie sau nu, ci pur și simplu simți că așa sună și nu are cum să sune altfel. Realismul scenic îți face pielea de găină și te aștepți dintr-un moment în altul să îi vezi pe cei trei materializându-se în fața ta, concentrați asupra instrumentelor lor, cu von Karajan agitându-se în fața lor, cu figura lui neiertătoare și dârză.

    În cazul versiunii hi-res a albumului The Fall of Hearts al celor de la Katatonia, lucrul care frapează din nou este aceeași bogăție timbrală, se clarifică o paletă de tonalități mult mai largă decât cea cu care eram eu obișnuit înainte. Din nou același soundstage masiv, mai mult ca sigur datorită sursei de alimentare serioase. Piesa Takeover de pe acest album, în special în partea de mijloc, pare să plutească din față spre spatele boxelor, e ciudată acea senzație în care peretele din spate pare să se volatilizeze în sunet.

    În special pianul este redat atât de firesc, dar în același timp atât de sofisticat de Octave, toată bogăția cromatică a notelor de pian devenind o desfătare auditivă.

    În plus, nu se mai pune problema de cum sună înaltele, joasele, mediile etc etc, ci te gândești doar cum să te poziționezi mai comod în fața sistemului pentru a absorbi doza de muzică ce îți va fi oferită.

    _1320121-Recovered.thumb.jpg.378364f8a521a84858a51aa09045888b.jpg

    Dinamica redării este, din nou, de excepție, trecerea de la pasajele lente la cele rapide, sau de la cele minimaliste la cele aglomerate este complet naturală.

    DAC-urile R2R nu sunt neapărat recunoscute pentru rezoluția lor, dar, așa cum au observat și alți review-uri cu Metrum, acest lucru nu se aplică în cazul lui Octave. Probabil, sau mai mult ca sigur că această diferență vine din cipurile total diferite. Se pare că aceste cipuri industriale integrate în Octave sunt extrem de puternice, un alt motiv pentru care în Octave nu există etaj analogic.

    Redând The Wall al celor de la Pink Floyd și revenind din nou la 16/44, efectele anterioare piesei Another Brick in the Wall 2 sunt atât de dinamice și au atâta forță încât parcă mă aflu la un film de acțiune în sala de cinema. Mă gândesc ce or fi zis vecinii mai ales la sunetul elicopterului. Acest realism covârșitor vine din dinamica redării acestui DAC, din vâna lui.

    Modul în care este redat SACD-ul Innuendo al celor de la Queen, convertit de playerul Sony la 176,4, mi-a adus aminte pe undeva de un alt DAC excepțional testat de noi în revistă, Musical Fidelity MX. Însă Octave îl duce la un nivel și mai ridicat și ascultând vocea lui Freddie Mercury am realizat o altă caracteristică a acestui DAC: cât de mari și voluminos redă vocile. Vocea lui Freddie este „larger than life” și are o forță care de multe ori te țintuiește. Chiar și la un volum foarte redus al amplificatorului, sunetul și scena tot pari mari și nu par nici un moment că s-ar „pipernici”. Ba mai mult, inclusiv bogăția tonală se păstrează. Probabil că pe lângă faptul că alimentarea este solid realizată, o mare influență o are și faptul că este complet separată de partea electronică. Și ce ciudat e acel cablu mini XLR! Oare de ce l-au folosit? În mod sigur Cees a făcut nenumărate teste auditive, pe care de fapt el și pune întotdeauna accentul, pentru a găsi cea mai bună combinație.

    În momentul în care scriam acest review tocmai mi-au căzut ochii pe un mic DAC aflat pe biroul meu, al cărui review va apărea în revista noastră. Metrum Octave are măsurători foarte bune pentru un DAC R2R (se știe că acesta nu este un capitol la care aceste DAC-uri să exceleze), dar acest lucru nu a fost urmărit în mod special de cei de la Metrum. Că s-a nimerit să fie așa, probabil vine din cipurile industriale și din construcția generală foarte bună. Totuși, micul DAC de care vă ziceam are niște măsurători excepționale, de mare clasă, comparativ cu Octave. Și din acest motiv mă umflă râsul, acum, stând la birou, gândindu-mă la cei care cred că măsurătorile sunt totul. Mă umflă râsul pentru că știu cum sună acest mic DAC la o comparație cu Octave. A, sună onorabil și chiar foarte decent pentru prețul lui, dar hai să fim serioși…E ca și când ai compara un Logan cu un S Classe.

    Metrum Octave depășește cu mult toate DAC-urile și playerele pe care le-am avut vreodată la mine în sistem. Na, că acum am intrat și eu în rândul celor care îl comparau cu scule de zeci de ori mai scumpe, dar asta simt și o spun cu toată sinceritatea, nu văd ce aș ascunde acest lucru.

    _1320116-Recovered.jpg

    _1320119-Recovered.jpg

    _1320135.JPG

    • Like 2
    • Thanks 3


    Recenzie utilizator

    Comentarii Recomandate

    Nu sunt comentarii de afișat


×
×
  • Creează nouă...