Sari la conținut
HiFi Tech

silviu2403

Membri
  • Număr conținut

    390
  • Înregistrat

  • Ultima Vizită

  • Zile Câștigate

    20

silviu2403 a câștigat ziua ultima dată pe Noiembrie 22

silviu2403 a avut cel mai apreciat conținut!

Reputație Comunitate

185 Excellent

Detalii

Vizitatori Recenți Profil

Blocul vizitatori recenți este dezactivat și nu este arătat altor utilizatori.

  1. Am urmarit aceste boxe audio vintage ceva timp pana sa intru in posesia lor. Nu auzisem niciodata despre aceasta firma, numele ei complet este Ingwar Sphis Reutlingen Laboratory for Electroacoustics. Mi-a placut mult constructia si faptul ca sunt masive si bine lucrate. Despre aceasta firma nu se gasesc prea multe informatii, insa tind sa cred ca au facut ceva aparte in industria sunetului din acea vreme. Sunt construite in Germania Reutlingen, in laboratoarele Sphis. Boxele pe care le detin sunt cele din topul listei, cele mai bune construite de ei. Aceasta firma a facut strict boxe de raft in 3 cai cu un concept de crossover inedit la acea vreme. Spun asta pentru ca desi boxele sunt in 3 cai, in crossover este folosita doar o singura bobina, cei drept de mari dimensiuni. In rest se folosesc doar condensatoare si rezistente. In ciuda acestui fapt, boxele au un raspuns in frecventa foarte liniar. Probabil ca s-a lucrat mult la imbinarea cat mai buna a difuzoarelor cu cutia. Materialul folosit in constructie este lemnul masiv, fapt ce arata nivelul de top al producatorului. Am testat boxele pe urmatorul sistem de test: Amplificator: Amplificator Monarch STA-8002 Preamplificator Dynaco Pat-5 CD-Player : Denon SACD A11 Boxe: Ingwar Sphis LBX 290 Monitor Din punct de vedere constructiv, boxele folosesc 4 difuzoare fiecare. Un difuzor de bass de 25cm cu con de hartie, o medie ovala de hartie si 2 tweetere. Un lucru aparte pe care l-am descoperit in specificatii este ca difuzorul de medie are un interval de lucru intre 400hz si 8000hz. Avest lucru ofera o coerenta foarte buna sunetului. Am ales piese de test care sa puna boxele la incercare destul de serios. M-am gandit ca fiind niste boxe cu o constructive masiva, au un potential sonic ridicat si merita un test care sa stoarca si ultima picatura de performanta. 1. Pink Floyd - Hey You Boxele au un temperament destul de direct. Sunt boxe monitor si arata intocmai ce se afla pe inregistrare. Aceasta trebuie sa fie de foarte buna calitate, cu aceste boxe am sesizat distorsiuni si probleme pe inregistrari bune, pe care nu le stiam a fi cu probleme. Imi place mult aceasta piesa, imi place combinatia de instrumente reci cu tobe si efecte pe care melodia le are inserate in ea. Ce am observat cu surprindere la aceste boxe, este media, foarte frumoasa si mare, curata, clara si muzicala, dulce. Nu te oboseste sau deranjeaza, chiar si la volume mari. Separatia intre note si instrumente este buna, basul este greu, jos si clar. Faptul ca sunt in compresie ofera ascultatorului o senzatia de bas profund, aproape de zona subwooferelor . Boxele in compresie de dimensiuni mari au un bas aparte, mare, greu, adanc si scurt, asa cum ar trebui sa fie in opinia mea. Observ timbrele instrumentelor care sunt foarte reale si energice, lucru care iar imi place mult cand ascult muzica. Acest lucru se datoreza si preamplificatorului de la Dynaco, un aparat cu timbre foarte bune, insa si boxele presteaza excelent in aceasta zona. Tranzientii sunt impresionanti, boxele urca si coboara foarte repede si cu usurinta. Faptul ca folosesc difuzoare de hartie si crossover de complexitate scazuta le ajuta mult in zona de rapiditate. Muzica are viata, este rapida si captivanta. In cele din urma am ascultat tot albumul. 2. Adele – Hello Aceasta este o melodie pe care nu o pot asculta in orice conditii, vocea lui Adele pe aceasta piesa este destul de acuta, iar unele sisteme o scot prea mult in fata intr-un mod agresiv. Aici, cu toate ca vocea este in fata, nu ma deranjeaza. Are un contur muzical cald care nu deranjeaza. Totodata observ si ecoul care se creaza in jurul ei, este un efect interesat creat pe care boxele il redau foarte fidel. Cel mai mult in aceasta piesa imi place pianul. Notele sunt complete si reale, se combina frumos si se integreaza bine in scena. Muzica curge natural, este coerenta si se simte bine. Faptul ca media este lasata sa cante pana la 8000hz ofera o savoare aparte sunetului. Acesta da senzatia de libertate, notele urca si coboara natural si rapid, fara senzatia de moliciune sau lipsa de dinamica. 3. The Blue Danube - Waltz Vienna Philharmonic O piesa foarte draga mie, care incepe foarte fin si subtil, dar care are multa dinamica si forta pe partea de final. Muzica clasica este cea mai potrivita in a testa capacitatea sistemului in a canta corect timbral. Referinta mea pentru acest tip de muzica este sunetul din sala Ateneului Roman. Acest lucru se observ foarte bine in aceasta piesa. Notele si timbrele sunt cat se poate de vii si naturale. Este o mare placere sa asculti muzica clasica pe aceste boxe. Aici observ ca boxele sunt complete in toata splendoarea lor, de la cele mai acute acorduri, pana la tobele mari din spatele scenei de instrumente. Chiar daca boxa are 2 tweetere, acestea lucreaza de la 8000hz in sus. Implemantarea aceasta ofera un sunet muzical, lipsit de stridenta. Am remarcat acest lucru la o alta pereche de boxe care avea filtru reglabil pe tweeter. Cu cat acesta este taiat mai sus, cu atat ii dispare agresivitatea. In trecut sunetul era axat mai mult pe zona placuta urechii, nu erau aduse in fata cele mai ascunse detalii, care uneori pot fi coplesitoare si obositoare. Una peste alta boxele sunt foarte bune de ascultat o diversitate mare de muzica, intr-un mod placut si muzical. Consider ca sunt bine echilibrate si chiar daca uneori mi-as fi dorit o mai mare transparenta, poate ca daca o aveam, pierdeam partea muzicala. Concluzie: Cei de la Sphis au facut o treaba foarte buna cu aceste incinte. Sunt lucrate exemplar, masiv si cu atentie la detalii. Sunetul este foarte bine echilibrat, totul este la locul lui, nimic nu este mai mult sau mai putin decat pe inregistrare. Ma bucur ca am putut asculta si scrie despre ele, a fost o ocazie inedita sa am aceste boxe rare spre auditie. Daca aveti ocazia sa ascultati asa ceva, nu o sa fie o pierdere de vreme. Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol: Pro: • sunet complet, natural si muzical • dinamica si tranzienti de calitate • bas adanc, scurt si puternic Contra: • destul de masive si grele • uneori mi-ar fi placut ceva mai multa transparenta
  2. Salut, ce fel de muzica iti place sa asculti? Ce sursa folosesti?
  3. Eu vreau sa ascult sistemul lui Andi si al lui Cosmin. Va invit si pe voi sa veniti, care doriti, sa ascultati sistemul meu actual care din pura intamplare l-am inchegat. Boxele sunt Ingwar Sphis 290 Monitor, Pre Dynaco Pat 5, Power Denon POA 2200, Sursa Denon SACD A11. Din punctul meu de vedere puntele forte ale sistemului sunt boxele si preamplificatorul. Va astept cu drag daca doriti. Andi, Cosmin cand se poate va fac o vizita, daca se poate.
  4. Eu am facut zeci de teste cu o sumedenie de scule. Am ascultat multe sisteme atat in tara, cat si pe afara. Sunt multe sisteme vintage extraordinare, cat si multe sisteme noi extraordinare. Daca te poti bucura de sunet si pe nou si pe vechi, cu siguranta da. Pentru ce sa existe un razboi? Am avut si Kef Reference 103/3, am ascultat si Triangle Magellan, ambele mi-au placut. La aparatele noi e dificil cu muzicalitatea datorita unei precizii mult mai mari constructive. La cele vintage invers, muzicalitate ai din plin, precizie mai putin datorita limitarilor constructive ale acelor vremuri, insa pana la urma trebuie sa existe un echilibru in sunet pentru a fi ce trebuie. Din puntul meu de vedere f buni sunt americanii si japonezii, dar si europenii au meritul lor. Kef, Tannoy, Bowers, Spendor, Harbeth sunt produse foarte bune, cu traditie. Sunetul bun poate fi obtinut in mai multe combinatii si nu mereu pretul dicteaza.
  5. Din pacate experienta noastra cu vintage este limitata. Sunt putini care aloca timp si sansa unor aparate vechi in ceea ce priveste sunetul. Daca o sa asculti mai multe vintage bune, o sa vezi ca nu dai gres, oricare ai alege din modelele bune. Si acum se fac aparate f bune, insa sunt enorm de scumpe cele care chiar suna.
  6. Daca ai boxele care trebuie, o sa presteze cum trebuie. Eu usor usor am trecut in aceasta zona vintage, de fapt am revenit la ea, dar cu alte referinte. Am redescoperit o lume plina de muzica in primul rand, nu doar de sunete, precizie, scena, separatie etc. Sunt si astea, dar e si muzica aia naturala, muzicala, placuta la ureche. Andi, eu zic sa asculti mai pe indelete acel aparat. In vremea aia stateau mult in teste cu un aparat pana iesea pe piata, nu faceau rabat la nimic, nici macar la timpul petrecut in testarea finala ca sunet a aparatului.
  7. Andi, nu ai zis nimic de sunet. Cum ti se pare vs vincent sau lampa aia mica?
  8. Zambesc cu placere cand ma gandesc ca am dat la o parte amplificatoare de peste 20kg, pentru niste jucarele de lemn. Eu am luat directia sunetului bazat in primul rand pe timbre. Vioara, pianul, trompeta, toate trebuie sa sune ca intr-o sala de ateneu. Cand asculti un Philips 790 cu Sphis 200s, chestiile tehnice nu mai sunt importante. De exemplu pe boxele Spendor 15/1 cel mai bine a cantat un Leak Delta 30. Pur si simplu muzica era reala, naturala...Eu incerc sa ascult cat mai multa muzica live, neamplificata, reala. Acel sunet vreau sa il am ca referinta. Uneori, poti asculta un amp f capabil pe hartie si care sa iti rupa spatele, dar sa nu cante muzica, sa nu aibe timbre cum trebuie. parerea mea e ca acum.se fac multe scule fara sunetul acela real, ci doar la norma, pe hartie sa.dea bine in spec. Nu zic ca toate sunt asa, dar multe sunt in aceasta directie. Am Leak, Tandberg, Philips, Scientelec, Grundig, toate vechi si imbracate in lemn. Aparatele astea au timbre reale.
  9. Ca sunet cum il poti descrie? Eu de ceva timp m-am dat pe lemne din astea. Astea noi cu beculete nu prea ma mai gadila cum trebuie la ureche, e pur parerea mea....nu dati cu pietre.
  10. Cu mai bine de 40 de ani in urma, mai exact in 1977, la Torino prindea contur o noua companie de produse HiFi. Plecati la drum cu o idee foarte clara in minte, aceea de a propune lumii iubitoare de sunet o serie de produse impecabile la raportul pret / calitate, fara a face rabat de la calitatea constructiei si a design-ului. Si le-a iesit foarte bine, astfel ca, in ultima vreme, produsele marca Indiana Line au inceput sa faca valuri prin lumea audio, de la utilizatori si pana la jurnalisti. Privite cu scepticism la inceput, boxele Indiana Line au daramat rapid prejudecatile legate de preturi si i-au obligat pe cei care le-au ascultat sa admita ca producatorul italian a reusit ceea ce multi au incercat pana atunci fara succes – sa produca niste boxe foarte accesibile care arata si suna impecabil. E drept, piata dispune de multe marci entry level cu modele mai mult sau mai putin reusite, dar valoarea pe ansamblu a brandului Indiana Line este aceea ca propune serii complete si fara cusur, de la cele mai ieftine si pana la gama de top. Maniera in care inginerii torinezi au reusit sa combine cele patru elemente esentiale la un asemenea produs (finisaje, sunet, design si pret) este una cu adevarat spectaculoasa. Bineinteles, au fost multi cei care au fost foarte sceptici atunci cand au aflat preturile acestor boxe, dar indoiala s-a risipit odata cu prima auditie, iar boxele au ajuns imediat, in majoritatea cazurilor, in casele noilor proprietari. Daca la inceput era te intrebai cum reusesc cutiutele italiene sa inglobeze control, detalii si transparent ce pot fi intalnite doar la marci / modele mult mai scumpe, acum e deja ceva normal. De la boxe de raft, care costa mai putin decat un weekend petrecut in oras, la seriile de top pentru care efortul financiar creste putin, dar pe deplin justificat, Indiana Line este, fara discutie, una dintre cele mai bune solutii ieftine de pe piata romaneasca (daca nu chiar cea mai buna la raportul calitate / pret!), fie ca vorbim de boxe de raft sau de podea, de solutii stereo sau multicanal, subwoofere sau chiar de boxe tehnice, incastrabile in perete sau tavan, playere sau amplificatoare integrate. Boxele Indiana Line Diva 262, pe care le avem in test, sunt cel mai mare bookshelf al seriei Diva. Aceasta este seria superioara a producatorului italian. Finisajul este unul de buna calitate, un negru lucios impecabil, care se integreaza bine in noile spatii moderne de locuit. Difuzoarele folosite sunt si ele de calitate, difuzorul de medie-bass este cu con de carbon, iar tweeterul este din matase, pentru un sunet cat mai natural si transparent. Destul insa cu vorba, sa trecem la treaba si sa punem frumoasele boxe italienesti sa cante. Date tehnice: - Tip Boxa 2 cai - Incinta bass-reflex - Amplificator recomandat 30 – 120 watt - Impedanta de lucru 4 – 8 ohm - Raspuns in frecventa 44 – 22000 hertz - Sensibilitate (2.83 V / 1 m) 91 dB - Difuzoarare - 173 mm woofer, 26 mm dome tweeter - Crossover 1900 herzi - Dimensiuni 200 x 400 x 310 mm - Greutate 8.7 Kg Boxele primite fac parte din seria superioara a celor de la Indiana Line. Constructia este una foarte buna. Cabinetul este solid construit si finisat in lac negru tip oglinda. Difuzoarele folosite sunt de buna calitate, iar conectorii din spatele incintei permit atat conectori tip banana, cat si cablu de calitate cu sectiune mare. Portul de bass reflex este situat in partea din fata a boxei, astfel interferenta cu camera si peretele din spatele boxei este diminuata. Sistemul de test: Amplificator: Yamaha AS 1000 Cd-Player: Yamaha CDS 1000 Boxe: Indiana Line Diva 262 Cablu boxe si interconect: AudioQuest Am ales pentru sesiunea de auditie cateva piese moderne, dar muzicale si pline de pasiune pentru a vedea cat de mult transmit catre auditor trairea interpretului. 1. Ed Sheeran - Perfect Symphony (with Andrea Bocelli) De la bun inceput boxele transmit un sunet cald si muzical, se simte amprenta italieneasca asupra lor. Sunetele sunt fine si catifelate. Urmaresc prezenta intrumentelor in camera si observ ca reusesc sa creeze in fata mea un perete de muzica. Pot urmarii cu usurinta interpretii si instrumentele in acelasi timp. Nu am impresia de aglomerare sau ezitare in prezentarea sunetului per ansamblu. Vocile sunt asa cum le stiu, naturale, destul de mari si frumoase pentru un bookshelf, ceea ma face sa ma bucur de muzica asa cum trebuie. Imi plac instrumentele reci, vioara, pian, chitara. Acestea sunt redate corect, fara coloratii inutile, insa intr-o maniera muzicala si placut de ascultat. Mi-ar placea ceva mai multa prezenta in bass, insa posibil aici sa isi puna amprentul intr-o mare masura si camera de auditie. Aceste boxe sunt recomandate pentru camere de 15-25m2, camera mea este putin mai mare si posibil ca acest lucru sa influenteze raspunsul in partea de bass a boxei. 2. JE T'AIME - LARA FABIAN O piesa plina de sensibilitate si emotie. O voce deosebita acompaniata de un pian pe fundal. Un cadru intim complet, iar boxele reusesc sa il puna in valoare asa cum trebuie. Inflexiunile vocii sunt reale si palpabile, se observa ca difuzoarele folosite sunt peste medie. Tweeterul este fin, transparent si muzical. Imi place cum articuleaza clapele pianului, natural si aerisit. Piesa continua in forta cu o sesiunea destul de aglomerata de tobe, voci si instrumente. Pe pasajele foarte aglomerate observ o mica ezitare, insa nu pot cere la acest nivel de pret totul de la aceste dragute incinte acustice. Punctul lor forte este naturalete si capacitatea de reda placut si muzical mesajul sunetului catre ascultator. Nu sunt chiar boxe de percutie si rock, insa nu stau rau deloc daca le impingi putin mai mult in aceasta directie. 3. Amy Winehouse - You Know I'm No Good O melodie moderna cu o multitudine de instrumente. Boxele presteaza clar si curat, volumul este unul decent, nu le imping prea tare, vreau sa vad daca la un nivel mediu de auditie, boxele isi pastreaza coerenta chiar si pe melodii moderne cu bass ceva mai pronuntat. Am parte de o surpriza placuta, instrumentele sunt clare si vibrante, chiar daca pe fundal canta o toba grea. Vocea lui Amy este inconfundabila, usor nazala si acustica, ramane curata si naturala. Incepe sa imi placa si ma las purtat de atmosfera. Acest lucru arata ca boxele stiu sa cante mai multe genuri muzicale. Imi place ca nu sunt greu de condus, nu trebuie sa urc volumul prea mult la amplificator pentru a obtine un sunet bun cu ele. Boxele se deschid de jos si aduc in fata ta muzica intr-un mod placut. Te pot tine in fata lor fara sa te oboseasca sesiuni lungi de auditie. Pot spune ca sunt o companie placuta si de drum lung aceste boxe. Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol: Concluzie: Nu pot decat sa recomand o sesiune de auditie in compania acestor boxe. Sunt naturale, fine, placute si muzicale. Pot spune ca pastreaza traditia italieneasca in constructia de boxe. Consider ca sunt pentru cei care cauta emotie si traire cand asculta o piesa si mai putin precizia. Din punct de vedere al constructiei si finisajului nu am ce sa le reprosez, sunt lucrate si construite precum seriile mai scumpe de incinte acustice. Pro: - Muzicalitate si naturalete - Constructie frumoasa si finisaj de calitate - Sensibilitate mare, pot fi amplificate usor Contra: - Usor imprecise pe muzica aglomerata
  11. Marca germana VINCENT a fost inregistrată în 1995 ca marca comerciala de Sintron Vertriebs GmbH in Iffezheim / Germania. Inca de la inceputuri, Sintron dezvolta continuu produse audio high-end. Cunostintele germane garanteaza o fabricare a unor serii de inalta calitate. Piese de inalta clasa si carcase prelucrate peste medie ofera plus valoare considerabila. Dezvoltarea produselor are loc în Germania. Forta motrica a celor de la VINCENT este, fara indoiala, directorul general al Sintron si principalul inginer Uwe Bartel. VINCENT are o orientare continua catre stereo si clasa high-end. Exista doua concepte de sunet. Pe de o parte exista produsele solid-state, echipamente care se bazeaza pe tehnologia tranzistorului pur. Produsele Solid Line sunt un exemplu de mentionat. Acestea sunt gandite sa aiba un sunet precis, usor si dinamic. Cealalta orientare este catre tehnologia hibrida. Acestea sunt dispozitive care sunt partial echipate cu tuburi pentru a conferi sunetului tipicul „caracter de tub”, dar care utilizeaza puterea tranzistorului in amplificarea finala. In acest fel se poate obtine suficienta putere pentru a conduce chiar si boxe dificile. Caracterul sonor este atat aerisit, cat si dinamic, iar unitatile hibride ofera o anumita caldura sunetului. Vincent Phono PHO-701 De ceva timp ascult destul de mult vinil, recunosc ca imi place sunetul analog al unui vinil de calitate. Din acest motiv am fost foarte incantat cand mi s-a propus sa scriu aceste impresii despre un preamplificator Phono din zona medie de pret, dar cu asteptari mari. Din start se observa o constructie cel putin interesanta si promitatoare, cu sursa de curent in cutie separata fata de preamplificarea phono. Acest lucru aduce multe avantaje in sunet si ofera o libertate mai mare de proiectare inginerilor. Alt aspect foarte important este folosirea unui tub audio in partea de preamplificare. Acest lucru aduce un plus de caldura sunetului, ceea ce ofera o experienta audio foarte placuta. Acest preamplificator phono ofera reglaje variate de impedanta si capacitanta, atat pentru doze MM cat si pentru doze MC. Un lucru foarte bun, mai ales la acest nivel de pret. Asadar se poate folosi orice doza, MM sau MC si se poate obtine o calibrare optima cu rezultate foarte bune in sunet. Sistemul de test: Boxe: Arcus Anniversary 300 Amplificator: Pathos Logos Sursa: Pickup Project RPM 5 cu doza Goldring MM 1042 Cabluri: Siltech 1. Modern Talking - Geronimo’s Cadillac O piesa vintage, dar energica si cu un sunet inconfundabil. Inca de la primele acorduri am sesizat o buna precizie a sunetului. Totul este liniar si curat, cu un bass adanc si strans. Scena instrumentelor este frumoasa si mare. Pot identifica cu usurinta in spatiu sunetele. Un lucru pe care il percep si imi place este scena de spate, exista si se intinde destul de mult si clar. Se pare ca cei de Vincent chiar au facut treaba buna cu acest preamplificator phono. Instrumentele au sunetul real, cald, placut. Aceasta piesa trebuie sa duca cu gandul la sunetul acelor ani si reuseste. In partea de medie se observa prezenta acelei lampi in etajul de preamplificare. Vocea tinde sa fie moale, dulce, parca te mangaie. Mie unul imi place, insa uneori acest lucru poate fi usor colorat. Acest aspect poate sa fie un plus sau un minus, depinde de cerinte, nevoi si inregistrare. 2. John Lenon – Imagine Aceasta piesa aduce in prim plan pianul si vocea lui John. O simbioza perfecta. Notele pianului sunt grave si curate. Cu toate ca piesa este mai veche, se simt bine instrumentele in scena: pianul, toba, vioara, vocea. Vocea se simte intim intre instrumente, bine determinata si rafinat redata. Nu pot decat sa ma bucur de aceasta superba melodie. Tobele sunt scurte si energice, mi-ar fi placut sa coboare ceva mai mult, sa fie mai adanci. Nivelul de iesire nu este unul foarte mare, amplificatorul trebuie urcat ceva mai mult decat de obicei in volum, dar acest lucru nu pare a fi o problema. 3. Diana Krall – The look of love Se simte in aceasta melodie nivelul ridicat de detaliu si precizie, adus de era moderna a vinilului. Acum scena de spate este mult mai bine evidentiata. Vocea este precis pozitionata intre boxe. Apar ceva elemente si pe inaltime. Lucrurile sunt clar mai “moderne” in masterizare. Acesta este un lucru foarte bun, pre-ul isi pastreaza un caracter neutru si evidentiaza ce se afla pe inregistrare. Are totusi sunetul usor cald si dulce, dat de lampa folosita in constructia lui. Sunetul modern de vinil, adus prin acest premplificator ofera o atmosfera foarte placuta de auditie. Precizia masterizarii si sunetul curat, dar cald adus de Vincent, imbina lucrurile foarte bine. Am ascultat tot albumul cu Diana cu mare placere. Concluzie: O prezenta foarte placuta in sistem acest preamplificator. Constructie foarte buna, finisaje de calitate si un look atragator, fac din acest produs un concurent puternic in zona aceasta de pret. Va recomand cu caldura sa incercati acest produs in sistemul vostru sau la distribuitor. Sunetul precis, dar cald, muzical, il fac sa fie exact pe gustul meu. Pentru cei care iubesc sunetul de vinil si vor sa aduca un upgrade considerabil preamplificatorului integrat, acesta este clar un pas in fata mare. Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol: Pro: - Constructie exemplara pentru acest nivel de pret, sursa de alimentare separata - Sunet precis, fin si muzical. - Posibilitate folosire doze MM si MC - Reglaj de impedanta si capacitanta atat pentru MM cat si pentru MC. - Un rapot calitate/pret excelent. Contra: In functie de inregistrare si masterizare uneori poate fi usor moale si dulce, , insa aceasta perceptie depinde de sistem si de preferintele ascultatorului.
  12. Amplificatorul acesta l-am avut in probe cateva zile, are timbre foarte frumoase, la acest pret un mare plus este si telecomanda. Nu este insa pentru muzica cu dinamica mare sau foarte complexa. Puterea nu este foarte mare, poate doar cu niste boxe foarte eficiente. Altfel timbral este foarte ok.
  13. Eu am observat acest fenomen pe cel putin 4 sisteme bune, unde atat digitalul cat si analogul vinil erau din gama superioara. Analogul pur si simplu nu il puteai compara, era din alta lume, mult mai placuta, cu tot ce trebuie ca sa tw bucuri cu adevarat de SUNET si MUZICA. La revenirea pe digital in 30sec inchideai si reveneai pe vinil.
  14. De ceva vreme ascult aceste doua monitoare de studio in paralel. Din acest motiv am decis sa scriu putin despre experienta mea cu JBL 4406 si Spendor 15/1 Prof. Jbl este o companie arhicunoscuta in domeniul audio si mai ales in materie de constructie de incinte acustice, in special pe zona de studio. JBL a fost infintata de catre J.B Lansing si Ken Decker in 1927. La inceput au proiectat si produs exclusiv difuzoare audio. JBL nu numai ca se confunda cu traditia si istoria HiFi-ului mondial, dar este si una din firmele cu un success urias commercial. De exemplu boxa JBL L100 a fost cea mai bine vanduta boxa din istorie, in anii 1970 cele mai multe studiouri foloseau produse JBL, faimosul studio Capitol Records folosea monitorul de studio JBL 4320. Fara sa exista dubii, JBL este poate unul dintre cei mai mari constructori de boxe din lume, cu multa experienta in acest domeniu. Spendor este o companie fondata in Marea Britanie de catre Spencer si Dorothy Hughes – ‘Spen’ si ‘Dor’. Compania a fost fondata in anul 1960 si a debutat cu prima pereche de boxe Spendor BC1. Spencer a fost inginer de sunet la BBC, loc unde a acumulat o experienta solida in domeniul audio. Spendor BC1 a fost un mare succes, acesta fiind indragit de publicul larg cat si de catre studiourile profesionale. Spendor a incercat mereu, iar in multe cazuri a si reusit, sa ofere un sunet natural, transparent si muzical. Ei spun ca aceasta este directia, atat pentru zona audiofila, cat si pentru zona de studio. Una dintre cele mai mari realizari ale Spendor este fara indoiala realizarea monitorului LS3/5A dupa licenta BBC. Monitor care se aseamana destul de mult cu 15/1 Prof. Spendor a produs 22.000 de perechi de LS 3/5a aducand companiei britaice notorietate la nivel mondial. Fara indoiala avem de a face cu doua perechi de boxe cu multa istorie si traditie in sunet. Fiecare producator aducand inovatii tehnologice inedite in produsele lor. JBL 4406 Specificatii Tip: 2 way, 2 driver loudspeaker system Raspuns in frecventa: 55Hz to 20kHz Putere suportata: 75W Frecventa srossover: 3000Hz Impedanta: 8Ω Sensitivitate: 87dB Difuzor bas: 1 x 165 mm cone Tweeter: 1 x 25 mm pure titanium dome Culoare: nuc Dimensiune: 390 x 238 x 216 mm Greutate: 7.7kg Year: 1987 Spendor 15.1 Prof Tip: 2 way, 2 driver loudspeaker system Raspuns in frecventa: 70Hz to 20kHz Putere suportata: 80W Impedanta: 8Ω Difuzor bas: 1 x 160 mm cone Tweeter: 1 x 25 mm soft dome Sistemul de test: Scientelec Mach A50 (amplificator), Yamaha CDS-1000 (cd-player), JBL 4406 si Spendor 15/1 Prof (boxe) Hai sa vedem cum au sunat cele doua boxe. Am inceput testul cu piesa Temptation – Diana Krall. Nu am mai ascultat de ceva timp aceasta piesa si parca imi era dor de ea. Am inceput auditia pe JBL 4406. Scena este ampla si completa, se aude bine tot spectrul audio. Mi-au placut mereu aceste boxe pentru ca eu le consider a fi foarte naturale. Sunetele sunt reale, vii, le poti compara cu instrumentele live dintr-o sala de auditie. Efectul 3d al sunetului este foarte bine evidentiat, pur si simplu muzica nu este in boxe, este ca un tablou de muzica pe inaltime, latime si adancime. Boxele sunt dinamice si rapide, nu scapa nici un acord, dar in acelasi timp canta muzica cu viteza si implicare. Desi sunt foarte transparente, nu sunt tipatoare sau suparatoare. Cand am trecut pe Spendor lucrurile s-au schimbat putin sau putin mai mult. Nu pot sa zic ca este bine sau rau, sunt pur si simplu diferite. Prezentarea este mai relaxata, daca JBL te tine in priza si viteza, Spendor pur si simplu te relaxeaza, iar asta se simte cel mai bine in zona de voce. Scena este mai restransa, acordurile nu mai sunt atat de complete, insa vocea este fantastica. Se simt mai multe inflexiuni in partea de voce, parca cumva vocea este mult mai bine prezentata, cumva izolata de celelalte instrumente, cu un fundal mai negru in jurul ei, pentru a o putea auzi foarte clar. Cred ca aceasta este filozofia BBC, vocea cat mai curata si bine evidentiata. Doar ele au fost gandite pentru monitorizare de voce in transmisiunile BBC. Sunetele inalte sunt mai catifelate, insa parca nu la fel de precise ca la JBL. Diferenta intre cele doua este clar in zona de performanta vs relaxare si placere de a asculta muzica. Pe Spendor intri intr-o stare in care ai asculta 2 zile fara sa inchizi sistemul, iar pe JBL esti tinut mai in priza si dinamica. Am continuat auditia folosind melodia Scent of a Woman: Tango (Por una Cabeza) Itzhak Perlman. Am ales aceasta melodie pentru instrumentele ei si complexitate. Din punctul meu de vedere, referinta in materie de audio si evaluare a unui sistem audio sau a unei incinte, trebuie sa fie instrumentul rece cu timbrele si inflexiunile lui naturale. Asa iti dai seama daca sistemul canta corect timbral sau incearca sa te minta frumos. Jbl se descurca foarte bine, prezentarea este foarte curata si clara, nimic nu se incurca, lucrurile se desfasoara cu viteza si control. Scena este mare si adanca. Aceste boxe construite acum mai bine de 20 de ani, inca pot fi considerate o referinta. Nu degeaba JBL a fost si va ramane un nume in domeniu. Imi place mult cum se prezinta sunetele in zona de medie-tw, zona in care sunetele sunt foarte curate, fara a incerca sa fie prea moi sau prea muzicale, insa nici nu te deranjeaza. Timbral suna corect, natural, sunetele au mult in comun cu cele care se aud live la Ateneu. Spendor aduce din nou o tenta de muzicalitate si relaxare. Aici pe instrumente observ o catifelare mai mare a sunetului, clar boxele acestea sunt facute sa nu deranjeze. Imi place prezentarea, cu toate ca nu este la fel de dinamica si rapida ca pe JBL, insa are o savoare aparte, savoare care te face repede sa uiti de una si de alta si te pune efectiv sa te bucuri de muzica. In cele din urma cedezi si nu te mai gandesti la nimic, doar asculti muzica cu placere si drag. Te-ar mai putea interesa si urmatorul articol. Am incheiat auditia comparata cu melodia Billie Jean - Michael Jackson. Am ales aceasta melodie pentru mai mult impact si presiune acustica. Probabil ca este zona de joaca a JBL pentru ca piesa ruleaza impecabil pe aceste boxe, rapid, adanc, cu putere, slam si impact. Americanii stiu ca faca boxe si exceleaza la capitolele mentionate mai sus. Chiar daca sunt de dimensiuni mici, boxele nu lasa aceasta impresie si acorda cu forta si putere si zona de joase, nu lasa nimic in spate sau pierdut pe drum. Difuzorul de bass lucreaza foarte putin, rapid si scurt, semn ca lucrurile sunt in mare control. Spendor este ceva mai mult depunctat pe aceasta piesa, unde nu este cazul de mult rafinament. Cu toate acestea, prestatia este una buna si pot spune corecta. Prezentarea este curata si corecta, insa nu la fel de dinamica si rapida ca pe JBL. De asemenea Spendor nu se simt chiar bine daca le impingi la volume foarte mari, sunt boxe rafinate, nu pentru presiuni acustice mari. JBL nu dau semne insa de asa ceva, ai impresia ca poti impinge linistit curent in ele. Concluzie Ambele perechi de boxe sunt o referinta in domeniul audio, pot fi comparate cu multe boxe moderne cu rezultate remarcabile. Diferentele intre ele sunt destul de mari, depinde foarte mult de ce cauti atunci cand asculti muzica, sa te relaxezi si sa te afunzi in fotoliu sau sa fii in priza si sa mai si dansezi din cand in cand. Cam aceasta este diferenta intre cele doua perechi de boxe. Spendor ofera un aer linistit cu o medie curata ce potenteaza vocile. Sunt extraordinare pe muzica vocal-jazz si instrumente reci. Foarte muzicale si placute la ascultat pe termen lung. Jbl sunt mai dinamice, mai rapide, creaza presiune acustica mai mare. Cred ca se poate da si o mica petrecere cu ele, cu senzatie de live. Fara indoiala, JBL este o boxa care canta orice gen de muzica si il canta bine. Pe ele poti oberva bine tot spectrul de frecventa, de la cele mai joase acorduri pana la cele mai ascutite acute, insa fara a te deranja.
  15. Ai boxe standfloor cu 4 difuzoare. Ai nevoie de ceva curent pentru a le putea conduce ok. Creek 100A, daca tot ti-a placut sau ceva pre+power. Eu am ascultat Revel, insa gama superioara, amplificate cu Nad M2. Rezultatul a fost bun. Recomandarea este sa te orientezi catre amplificatoare cu transformator serios, pentru a putea sustine in curent boxele. Creek foloseste transformatoare serioase si bine dimensionate, au rezerva buna de curent.
×
×
  • Creează nouă...